Horă mare la poalele Bucegilor! Alteţa sa, Franks, cu căciulă şi manta rom�nească, s-a lăsat dus la un chef cu lăutari. Şi cu ce spor muşca din miel şi cu ce r�vnă bătea hora noastră! M-am prins de unde erau găurile de aerisire �n tălpi. O clipă mi-a trecut prin minte că lupul cu blană de oaie se va �ndrăgosti de spiritul rom�nesc, şi, dat afară de mai marii lumii pentru obrăznicie, va cere cetăţenie rom�nă şi-l vom vedea cur�nd �n Piaţa Universităţii scand�nd: �afara cu F.M.I. şi cu mafia financiară!�. Cei care moşesc finanţele �n ţara noastră au fript un miel la proţap, au tăiat un porc, au adus cea mai curată ţuică. Şi dă-i şi petrece sub căciula cu urechi, �n timp ce criza gazelor a prins guvernul �n pantaloni scurţi, poporul flăm�nd şi desculţ, cu perspectiva unui trăi �n iurte, ca eschimoşii. Cine a achitat nota de plată a conferinţei pe teme culinare? Statul, Franks sau boss-ul de la taxe? F.M.I.-ul, care trebuie să comunice strict instituţional cu guvernul, a fost compromis prin gestul alteţei sale. N-a fost suficientă gaura din pantof, ne-a arătat acum şi o ruptura �n cotul moralei.

 

Ce mai contează?! ACTA este fabula! Furnici pe car�mbul unei cizme, s�nt de veacuri, aceiaşi, rom�nii spectatori. Şi am impresia că pentru actori şi sufleori, la sediul suprem, de unde se iau deciziile �n numele umanităţii, etnobotanicele şi alcoolul se găsesc gratis l�ngă automatele de cafea. Nu prea am �nţeles de ce ACTA fără plebicist. Oricum, cu sau fără vreun acord, �n Rom�nia cei interesaţi pot afla de c�te ori ai respirat �ntr-o zi. Avem cele mai multe servicii secrete din Europa şi, pentru că s�nt secrete, nu le ştim numărul. Nimic nu le scapă acestor urechi sofisticate care ascultă şi �ndosariază. Să o luăm metodic: ministere, interne, externe, armată, poliţie, procuratură, investigaţii fraude, securitatea datelor, a transmisiilor, �nvăţăm�nt, sănătate, crima organizată, economia, societatea civilă, statistica, notariatele, administraţiile locale, consiliile judeţene, comunale et caetera, at�t de multe s�nt, �nc�t nişte poliţai �n plus la internet s�nt floare la ureche. Cu at�ta securitate acasă, nu-i mare lucru �ncă o aderare (semnată cu degetul, ca neştiutorii de carte), care se ocupă cu datul muştelor afară din grădină. Sau poate că ACTA, cea mai recentă găselniţă poliţienească, declanşează urmărirea celor care urmăresc. �n fine, capitalismul are foarte multe piste de exterminare, după cum se reflectă �n traiul nostru. Dictatorii fac ce vor cu ţara şi cu lumea. De ce n-ar fi dictatură şi �n lumea virtuală? Lipsa transparenţei �n jurul acordului, precum şi unele prevederi abuzive, au st�rnit deja reacţii şi proteste vehemente �n r�ndul societăţii civile şi pe-fir. Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia şi Germania au refuzat semnarea tratatului. Rom�nia a pus degetul de la m�na unui funcţionar pe blat, fără să ştie cu ce se măn�ncă. �ntrebat de presă ce cuprinde, ministrul nostru a afirmat că nu ştie. Să nu fi aflat că este un pericol la adresa libertăţii individului şi a democraţiei? Ca orice acord, va conţine capitole pozitive, la vedere, dar va lăsa loc şi multor abuzuri. ACTA le va da dreptul să verifice dacă programele care echipează calculatorul sau telefonul mobil au licenţă, pretext sub care unei autorităţi i se conferă dreptul de a pătrunde �n intimitate, fără mandat. �nseamnă că se vor crea noi locuri de muncă, cele despre care tot aminteşte premierul, adică specialiştii �n abuzuri. ACTA, cumva un frate mai mic al lui SOPA, este un proiect internaţional ce prevede reguli stricte şi absurde cu privire la libertatea din spaţiul internetului.

 

Lumea digitală va fi verificată la s�nge, bun-�nţeles, cu urmări grave: amenzi sau privare de libertate. Orice element copyrighted prezent �n fotografii, imagini, filme, melodii, va fi protejat. �n concluzie, �Ant Counterfeiting Trade Agreement�, semnat de mai multe ţări, pune �n pericol libertăţile universale şi cea mai rapidă şi utilă cale de informare � internetul. Aşadar, guvernul a dat clic pe latinescul ad acta (de spus la dosar) şi pe c�teva măsuri populiste de batjocură pentru popor, care nu vor reduce sărăcia. Este ca şi cum m-aş duce la o benzinărie şi acolo mi-ar umple rezervorul cu văzduh. �n Rom�nia, pe l�ngă hrană, p�nă şi medicamentele se cumpără pe datorie. Bătr�nii şi bolnavii cronici se milogesc prin farmacii ca să ia raţia de pastile pe caiet, p�nă c�nd soseşte poştaşul cu pensia umilitoare. Doctor�i tot mai scumpe, oameni tot mai săraci şi bolnavi tot mai mulţi din cauza sărăciei. Că rom�nii nu mai au bani să se trateze, reiese din faptul că aproape 2000 de farmacii din ţară s�nt �n faliment sau insolvenţă. Că sărăcia vieţuieşte �n bună regulă �n ţară, o spun statisticile, din care reiese că avem cele mai multe persoane care se hrănesc la cantinele pentru săraci.

 

Morala? Feriţi-vă de cei care ies la horă �mbrăcaţi �n manta de oaie jupuită!

�C�nd mantaua domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie.�

 

Maria Diana Popescu

www.agero-stuttgart.de