Stimate domnule profesor, va datoram niste detalii pe care presupun ca sunt de interes: Cand brusc America s-a vazut antrenanta in al doilea razboi mondial prin atacul miselesc de la Pearl Harbor din 7 Dec 1941 (transcriu jargonul inca folosit in manualele de istorie) s-au luat contramasuri vizand populatia de origine nipona stabilita mai ales in localitatile mici si mari de pe Coasta Pacificului Majoritatea erau cetateni deci cu un statut clar care ar fi trebuit sa-i protejeze. O parte din ei erau sositi de relativ curand, prin procedeul cunoscut astazi sub denumirea de reintregire a familiei. Intrucat atacul a fost facut prin surprindere (ca de obicei in istoria care determina istoria altora, exista teorii paralele asupra naturii evenimentelor. Astfel circula si ipoteza ca s-ar fi stiut ‘acolo sus’ unde trebuie ce le daduse prin minte japilor, dar au fost lasati sa se vare pentru a dezlega mainile guvernului si mai ales presului (americanii in ambele razboaie mondiale au fost foarte refractari la nivel national ca tara lor sa iasa din izolare si sa se amestece in conflictele altora mai ales ale europenilor). O alta ipoteza si mai controversata e ca scufundarea flotei amer. la P.H. a fost facuta cu coniventa diriguitorilor … Asta ar fi prea de tot … Cum, necum, atacul aviatiei japoneze i-a luat prin surprindere pe militarii marinei si dezastrul a insemnat iesirea Amer din rezerva si declararea razboiului americano-japonez care din pricina sistemului de aliante i-a implicat in conflict automat si pe nemtzi si pe italieni si pe romani care luptau deja de cateva luni bune in Ucraina si Crimea si parca si in Caucaz. Gresala romanilor insa este ca in loc sa-si vaza mai departe linistiti de treburi au declarat ei oficial razboi amer. Amer au raspuns abia la 4 Aprilie 1944 dar au raspuns chipurile in baza declaratiei de razboi din Decembrie ’41. Si astazi Basarabia sufera o discriminare prin raport cu tarile baltice datorita acestei formalitati care nu se ignora/prescrie, etc.
Revenind la japii deportati: acestia in majoritatea lor pescari s-au trezit inamicul public nr Unu, complet lipsiti de aparare. Au venit camioanele si au fost incarcati cu ce aveau pe ei, lasnd in urma gospodariile, inventarul viu si mort al acestora si au fost dusi intr-o directie necunoscuta undeva in desertul Mojave din California in niste localitati rurale parasite, facute din cabame fara usi si geamuri, fara oraganizarea teritoriala minima, fantani, drumuri, scoli, spitale, lacasuri de cult si cel mai grav fara mijloace de subsistenta. Au fost lasati acolo intr-o regiune complet deosebita climateric fata de coasta oceanului, cu diferente mari de temperatura intre zi si noapte. Sigur multi (batranii, copii foarte mici) s-au imbolnavit si care au supravietzuit au supravietzuit, care nu, nu. Dupa socul primelor saptamani, oamenii au inceput sa-si chiverniseasca locuintele repartizate, sa le pregateasca pentru noptile reci, sa le poata incalzi in lipsa lemnului, s.a.m.d. Dar fiind vorba de 3-4 ani organizarea interna a generat o lupta surda, mai intai, fatzisa, mai apoi, pentru putere intre cei internati, care se dadeau care mai de care in vant sa intre gratiile oficialior amer. care din cand in cand veneau in control. Dupa un timp Ca si in cazul transnistrenilor unii s-au putut repezi pana acasa ca sa-si aduca unele obiecte de stricta necesitate. Mi se pare ca asa au fost recuperate si unele instrumente muzicale : o pianina printre ele. Mai greu a fost cu epidemiile, dar si acolo -sa ajuns la vizitele unor medici ambulatoriu, etc. S-a improvizat si un templu shintoist si s-au oficiat si logodne intre tineri; nu tin minte daca si alte ceremonii, legate de decese.
Pana la urma cand se invatzasera oamenii cu raul: saracie, lipsuri, clima ingrata, furtuni de praf, etc s-a sfarsit razboiul si dupa o perioada si-adus cineva aminte de acesti paria si i-a returnat la casile lor care intre timp fusesera ocupate de altii, care n-au fost in stare sa returneze obiecte, amintiri, in fine un inventar pe care nu-l luasera in primire cu acte. Nu se punea problema cererii de despagubiri sau de reabilitare juridica. Acestia, japii erau niste oameni sarmani, insuficient aculturatzi, fara juristi printre ei .. Decenii mai tarziu, nu stiu sub care din presedinti (poate Nixon care era californian, poate Reagan care si el guvernase mai multe legislaturi California, poate Clinton care dintre toti inaintasii era mai predispus sa indrepte nedreptatile; in fine unul din acestia a organizat o exonerare publica si a pus la dispozitia comunitatii fonduri de despagubire a celor vii si a celor ce murisera acolo sau intre timp, s-au exprimat scuze, nu stiu poate s-a cerut public si iertare fata de cetatenii ale caror drepturi fundamentale (libertatea persoanei si de miscare, in primul rand) fusesera samavolnic incalcate. S-au facut si declaratii privind viitorul, infierandu-se avant la lettre discriminarea pe baze etnice a minoritarilor, principii care au mai fost incalcate dupa razboi privindu-i pe oamenii de culoare sau pe musulmani sau pe cei care erau si negrii si musulmani, sau pe barbatii care se temeau de partenere sau pe femeile care aveau blocaje psihice fatza de perteneri si preferau relatiile cu persoane de acelasi sex. Discriminari peste discriminari in realitate; pe hartie totul fiind admirabil. Asa a cazut cortina. Artistii au scris proza si poesie, muzicienii au compus cantate; artistii palstici au lucrat in mediile lor.
Adevarul e ca tensiuni intre etnii exista si pot atinge cote alarmante. Discriminarile, abuzurile, varsarile de sange se pot dezlantzui instantaneu. E mai greu de restabilit pacea si dreptatea. De unde si faptul ca una dintre Fericirile proclamate de Iisus in Noul Testament ii priveste pe Facatorii de pace, the peacemakers.
Desi rasiste, evenimentele; si desi jaonezii s-au dovedit a fi atat in China si Coreea cat si in Filipine si Malaezia in timpul celui de al doilea razboi mondial unii dintre cei mai feroce pedepsitori de oameni, americanii s-au ferit, dupa stiinta mea, sa-i purifice etnic (sa-i pacifice sau sa-i curetze la figurat, adica) pe japonezi in America. Ce s-a intamplat in Japonia si in Germania ingenunchiate in urma capitularilor neconditionate este alta mancare de peste. MacArthur si Eisenhower, comandantii supremi din Pacific si respectiv teatrul european, s-au purtat precum romanii: sine ire et studio!
Numai bine. Daca aveti anume interese specifice, sper sa le putem gasi sursele documentare. StS
.
PS 2017 Textul de mai sus a fost trimis de dl profesor Stefan Stoenescu
politica demografică nu e ceva nou sub soare. Ea funcționează încă din antichitate. Luarea în sclavie a evreilor de exemplu. Strămutarea de populații practicată de imperiul roman, etc. Istoria e plină de exemple.
strămutarea românilor din Basarabia practicată de ruși și după război chiar și de ucrainieni, ca să nu mai vorbesc de forme absconse, cum ar fi traficul de prostituție practicat de ucrainieni cu fete moldovence și tineri moldoveni cărați la bătută cu rușii pe frontul de est. Tot o politică demografică de depolulare aplicată în mod programat.
altă năzbîtie de politică demografică planificată la adresa românilor a fost distrugerea economiei după 1990 și migrația forțată dirijată a forței de muncă din România în Europa occidentală. Politica demografică poate fi aplicată pe multe căi, dar scopul e unul singur, cel al depopulării native și importul de emigranți, cum s-a petrecut tot după 1990, cînd ne-am trezit cu musulmani arabi, asiatici și indieni, așa cum rușii sau ucrainienii au deportat ruși sau ucrainieni pe teritoriile românești. Scopul e de diluare a identității native a populației indigene, prin care își pierde identitatea teritoriul respectiv, care poate fi ușor pretins de ocupant.
iar despre lagărele de depotare, cred că nu mai e cazul să mai amintesc. Cu toate acestea ce s-a petrecut după 1990 în România e fără precedent în istoria lumii, nu numai în istoria României. Fără deportare forțată România a fost depopulată prin distrugerea planificată a economiei pierzînd peste 7 milioane de locuitori în numai 25 de ani. E un genocid organizat și aplicat sistematic care depășește pe timp de pace și războiul din Siria. Și totul cu vorbe foarte mieroase, sub pretextul că fiecăruia îi e bine acolo unde îi este bine. Așa cum îi încuraja alogenul Băsescu pe români să plece din țară. Oare așa să fie?! De ce nu se putea să le fie bine românilor la ei acasă în țara lor, mai ales că nu duceau lipsă de nimic și nici datorii nu aveau?
Japonia începând cu era Meiji și prima perioadă Showa a început mișelește (fără declarație de razboi) toate războaiele (împotriva Chinei, Rusiei, Puterilor Centrale, Chinei, Mongoliei, Regatului Unit și SUA),deci nu este nicio exagerare chiar dacă Churchill știa și, după ultimele informații, și Roosevelt.
Atunci când Ardealul de Nord a fost ocupat, în urma Dictatului de la Viena, la atrocitățile împotriva românilor au participat, chiar instigat cetățenii români (etnicii maghiari erau cetățeni români) de etnie maghiară. Anchetele ulterioare au dovedit că majoritatea acestora nu erau extremiști așa cum am crede, ci oameni care păreau de treabă, nu avuseseră conflicte cu românii. Ce i-a determinat pe ei să facă acele acte de o barbarie demnă de Attila? Au fost date multe răspunsuri și este loc încontinuare de răspunsuri. Dar, dacă am fi știut cred că și România ar fi luat niște măsuri similare. În schimb SUA fuseseră informate despre ce se întâmplase prin Europa și cum minoritarii germani ori maghiari uitaseră de cetățenie și aderasera la agresori. Putem să-i învinovățim numai dacă uităm sau, și mai grav, uităm ce s-a întâmplat în Ardealul de Nord, în Basarabia și Bucovina.
Primii care au trimis în lagăre civilii au fost britanicii cu urmașii olandezilor în timpul Războiului cu burii (al doilea razboi). Asta ca să înțelegem istoricul lagărelor de concentrare.
În SUA americanii de origine japoneză au fost deportați în lagăre, nu erau ca cele japoneze ori germane, dar erau închiși și ținuți sub observație. Dacă ne gândim și facem o comparație cu amerindienii din rezervații, japonezii erau într-o situație asemănătoare.
România a declarat război SUA pentru că Hitler a făcut acest lucru. Conform Pactului Tripartit, Germania și toți semnatarii erau obligați să intervină alături de Japonia dacă aceasta ar fi fost atacată. Hitler spera că „samuraii” vor aprecia gestul cavaleresc și a declarat război SUA, sperând ca Japonia, la rândul ei, să declare război URSS. Hitler a fost urmat de toți aliații, deci și de România. De ce au procedat românii așa? Posibil mizând pe calculele nemților (SUA nu va începe mai devreme de ’43 operațiuni în Europa și Japonia va ataca URSS în Extremul Orient). România când a intrat în 1877, 1912 și 1916 în război a făcut-o nu de dragul aventurii ci a unor interese naționale.
La 24 Decembrie 1989 în URSS s-a întâmplat un eveniment extraordinar, având în vedere că toți ochii planetei, erau pe tragedia româna, a trecut neobservat. Sovietul Deputaților Poporului din URSS condamna Pactul Ribbentrop-Molotov și emitea o hotărâre istorică. La punctul 5 se spune că acest tratat a fost împotriva independenței unor țări: Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Polonia care aveau tratate cu URSS care le garanta independența și suveranitatea. Pactul, ne mai spune hotărârea, a fost făcut la presiunea Germaniei (sic!), contravine principiilor lui Lenin (sigur că da) și a devenit nul odată cu atacul Germaniei. Hotărârea Sovietului nu face nicio referire la România și Basarabia iar la 25 Decembrie „ultimul comunist” avea să fie executat. La 26 decembrie 1991 URSS dispărea din istorie și odată cu ea și Gorbaciov și iluzia comunismului fără comuniști.
În timpul războiului orice stat își deportează și ține sub control indezirabilii, nu merită nici o lacrimă criminalii de japonezi pt. genocidul comis în toată Asia de Est, mai ales Coreea. În 1914 lagărele de muncă și închisorile politice ale Austro-Ungariei erau gata să primească naționalitățile asuprite și prizonierii de război, milioane de oameni nevinovați au fost uciși și nimeni n-a plătit – asta în timp ce Imperiul Britanic i-a închis pe nemți și unguri(din care marea majoritate erau aceiași asupriți care emigraseră), iar guvernul României a refuzat să facă la fel cu agenții lor care activau în București, agenți care vor ajuta ocupația din 1916-1918. În 1941 URSS a deportat în Siberia locuitori autohtoni de la granițele de vest pe motivul de a-i „proteja” de urgia războiului, de ce nu se vorbește despre aceste crime?