CD
1.449 aprobate

denitsoc@gmail.com
149.102.242.213

 

Prezentare de carte

Dr. Levente Horváth pomeneste in cartea lui de pedagogia chineză, puteti să vă aduceti aminte cand ati văzut mentionat acest termen in articlolele sau emisiunile de pe media din ultimii 30 de ani? Pedagogia ca stiintă si artă este baza/mama unei culturi, a unei civilizatii. Vă puteti aminti cand ati vazut ultima oară un nou studiu de pedagogie, căci pedagogia este si ea mobilă, avansează si evouează/involuează odată cu conditiile sociale care o determină sau care o Elimină?
Este greu pentru analistii romani să aprecieze valorile filozofiei confucianiste traditionale in cultura si ideologia actuală chineză, atata timp cat majoritatea lor nu cunosc aceasta filozofie traditională ca să o poată remarca.

Sinofobii amenintă lumea cu posibilitatea ca China să se schimbe si să devină si ea un hegemon ca SUA, iar cei mici doar să-si schimbe stăpanul. Este adresată această amenintare doar celor care nu pot gandi independent despre libertate si suveranitate, ca să poată gandi/concepe că poate exista si o lume fără stăpani/hegemoni.

Privind consecventa si loialitatea fată de propriile principii avem un exemplu edificator, fugitivul din SUA, Edward Snowden. Cand China aplică principiul neamestecului in treburile interne a unei tări, ea il aplică in mod absolut, fără nici o exceptie, chiar dacă vine dintr-o tară cu un sistem diferit sau poate chiar inamic. Ea nu a acceptat un critic al unei politici interne si să-l protejeze. Dar nimeni nu a vrut să vadă si să aprecieze asta. Constanta de nădejde a politicii externe chineze nu o pot sublinia cei care nu cunosc valorile morale pe care le cultivă si generează cu generozitate in jurul lor cultura chineză.

YIN ȘI YANG AU PĂCĂLIT PE MARX ȘI LENIN ÎN CHINA
– Sinologul european contestă narațiunile occidentale despre China într-o nouă carte care distruge miturile occidentale
De Javier M. Piedra 7 decembrie 2023

O nouă carte a Dr. Levente Horváth, director al Centrului Eurasia de la Universitatea John von Neumann din Budapesta – „Gândirea geopolitică chineză – Inițiativa Belt and Road din perspectivă chineză” – prezintă o interpretare nuanțată (și neortodoxă) a ideilor care motivează China. politică externă, inclusiv inițiativa sa Belt & Road (BRI).

Horváth face un caz solid că China de astăzi este mai mult produsul a 5.000 de ani de istorie și pedagogie chineză decât este produsul marxism-leninismului mesianic, o ideologie fără precedent în istoria chineză, datează doar din 1949 și acum funcționează pe fum.
Din acest motiv, el ia în repetate rânduri Occidentul la critică pentru sinofobia înfloritoare, despre care el sugerează că este nuanțată de paranoia cu privire la perspectiva de a fi nevoit să joace ca lăutar la o putere în ascensiune privită ca nepotrivibilă.

El explică că politica externă a Beijingului reflectă înțelepciunea și erudiția sa străveche, care se referă mai mult la stabilitate prin schimburi economice și relații de afaceri decât despre război, cucerire și subjugare.
Teza lui Horváth ar trebui să se desfășoare bine în Eurasia și așa-numitul Sud Global, în timp ce adună cărămidă de la mulți dintre specialiștii din China care lucrează în grupurile noastre de reflecție, universități și redacții.

Autorul, un vorbitor fluent de mandarină cu o vastă experiență în țară, pune sub semnul întrebării tendința academicilor occidentali de a vedea angajamentul strategic al Beijingului cu lumea exterioară prin prisma unui cadru analitic unidimensional și liniar, care prea des nu reușește să înțeleagă impactul pe care istoria Chinei și știința antică l-au avut asupra politicii externe a țării.

Cu siguranță, analizele lor nu dezvăluie de obicei motivațiile profunde care stau la baza relațiilor externe ale Chinei. Autorul nu se ferește să-și descrie colegii academicieni în termeni nemăgulitor: „În Ungaria”, spune el, „un număr mare de experți chinezi nu au nicio cunoaștere a [limbii chineze și văd aspirațiile geopolitice ale Beijingului] [prin prisma] ostilului. Cercetări și articole americane și vest-europene.”

„În cartea [mea]”, continuă el, „încerc să compensez neajunsurile profesionale menționate mai sus, bazându-mă pe familiaritatea mea cu limba, cultura și modurile de gândire [mandarinului]”, pe care le-a dobândit trăind doisprezece ani in situ.

Mai mult Tao, mai puțin Mao
Horváth descrie modul în care filosofia antică a Chinei și conceptul de yin și yang – opinia conform căreia forțele aparent contradictorii din natură sunt, de fapt, împletite și interdependente – sunt la lucru în politica sa externă.

“Observați cu calm; ne asiguram pozitia; face față treburilor cu calm; ascunde-ne capacitățile și așteaptă timpul nostru; să fie bun la menținerea unui profil scăzut; și să nu pretinzi niciodată conducere.
Și când momentul este potrivit și toate împrejurările sunt potrivite, în cuvintele anticului înțelept chinez, tianshi dili renhe, atunci este timpul să facem un pas și să începem lupta în spiritul Tao și să aducem lumea în echilibru, în yin și yang corect, pentru a restabili ordinea mondială.”

Horváth citează în mod repetat din texte clasice chinezești, cum ar fi „Tao Te Ching”: „Cei care conduc oamenii urmând Tao, nu folosesc arme pentru a-și impune voința. Folosirea forței duce întotdeauna la necazuri nevăzute.” El crede că această atitudine pătrunde în politica externă chineză.

Sursa: https://asiatimes.com/2023/12/yin-and-yang-trump-marx-and-lenin-in-china

AVIZ: “Asia Times” este un magazin din Singapore, deci nu este nici pe departe inclinat spre a favoriza politica chineză, ba dimpotrivă este biased către occident.
Dar realitatea este mai usor vizibilă in zona Asiei de Sud Est unde apropierea geografică si culturală ajută pe Singaporezi să treaca peste preconceptiile lor si să recunoască adevărul.

Traducerea: CD