ÎN ATENŢIA COMISIEI DE CONTROL AL SRI

Interpelarea lui Ioan Ghişe despre moştenirea Grupului Etnic German a dispărut

Pe 26 iunie 2013, senatorul PNL Ioan Ghişe a adresat o interpelare prim-ministrului de atunci, Victor Ponta, referitoare la restituirea către FDGR a patrimoniului ce a aparţinut Grupului Etnic German, organizaţie declarată ca fiind fascistă. În mod surprinzător, această interpelare a dispărut din fişa senatorului Ioan Ghişe! Iată captura fişei de senator a acestuia:

După cum se vede în partea stîngă, în dreptul capitolului „Interpelări adresate prim-ministrului“ este trecută cifra 4, deşi în desfăşurător întîlnim 6 interpelări ale senatorului Ioan Ghişe. Dar, surpriză! Între cele şase interpelări ale lui Ioan Ghişe către prim-ministru nu se regăseşte interpelarea din 26 iunie 2013, referitoare la retrocedarea patrimoniului Grupului Etnic German către Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)! Aceasta, pur şi simplu, a dispărut de pe site-ul Senatului, din fişa de senator a lui Ioan Ghişe.

Contactat de redacţia noastră, Ioan Ghişe ne-a declarat în exclusivitate: „Incredibil! Extraordinar! Asta, în mod sigur, este mîna serviciilor, care controlează birourile de informaţii clasificate de la Parlament. Eu nici n-am mai urmărit subiectul. Dar aveţi dreptate, este ca şi cum s-ar scoate ceva din Monitorul Oficial! Documentele şi răspunsurile la interpelări trebuie să apară pe site-urile Parlamentului, mai ales că toate trebuie să apară şi în Monitorul Oficial, partea a IV-a.  Sînt atît de sătul de chestiile astea… Vă mai spun că atunci cînd m-au aruncat de la Cotroceni în 2012, procurorii au amînat soluţionarea plîngerii mele pînă cînd faptele s-au prescris. Horia Şelaru, cel care m-a audiat la Parchetul General, a fost făcut de Băsescu judecător la ÎCCJ, iar după trei ani, dosarul a fost transferat de la Parchetul General la Parchetul Militar. Audierea mea, făcută de Şelaru, a dispărut de la dosar! Revenind la ce mi-aţi spus acum despre interpelarea mea din 26 iunie 2013, faptul că a dispărut este o dovadă a intervenţiilor oculte care s-au intersectat cu subiectul!“.

Din fericire, textul interpelării lui Ioan Ghişe a fost publicat integral în aceeaşi zi de Cotidianul,   fiind reluat a doua zi de Ziua de Vest (https://www.ziuadevest.ro/senatorul-ioan-ghie-romania-restituie-forumului-democrat-al-germanilor-un-patrimoniu-imobiliar-care-a-aparinut-unei-organizaii-naziste/), astfel că acum, cînd subiectul retrocedării patrimoniului Grupului Etnic German către Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), care a fost condus chiar de Klaus Iohannis, a fost readus în actualitate de publicarea ordonanţei de clasare a dosarului, putem să vedem ce scria în interpelarea sa senatorul Ioan Ghişe. Iată textul interpelării:

„Senatul României

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal

Autorul interpelării – prof. Ioan Ghişe, senator liberal de Braşov.

INTERPELARE – Privind restituirile fostelor proprietăţi ale GEG (Grupului Etnic German) către FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România) şi către alte grupări ale minorităţilor etnice

Stimate domnule prim-ministru, deputat Victor Ponta,

FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România) a fost recunoscut prin Decizia Curţii de Apel Sibiu drept persoană juridică ce continuă juridic GEG (Grupul Etnic German), organizaţie nazistă care a fost desfiinţată prin Decretul-lege nr. 485 din 7 octombrie 1945, la fel ca toate celelalte organizaţii naziste.

Acest Decret a fost obligaţia României faţă de Aliaţi prin Convenţia de Armistiţiu din 1944 concretizată prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris între România şi Aliaţi la 7 feb. 1947.

Dacă România restituie acum către FDGR un patrimoniu imobiliar care a aparţinut unei organizaţii naziste, GEG, desfiinţată prin lege în 1945, apare în mod logic întrebarea: De ce nu s-a pus în recenta întîlnire de la Berlin, între cancelarul german şi premierul român, problema compensării datoriei de cliring din 1945 a Germaniei faţă de România cu averile restituite acum?

Potrivit Legii 165 din 2013, confiscarea imobilelor în 1945 de către statul român NU a fost abuzivă; şi atunci: Care sunt CHELTUIELIELE statului român pentru CHIRII ÎN IMBOBILELE RESTITUITE, dacă ACUM RESTITUIE proprietăţile imobiliare de miliarde de euro către FOŞTII PROPRIETARI, însă România nu îşi recuperează datoria confirmată a Germaniei faţă de România, creanţe estimate la nivelul a 16-18 miliarde euro, în valută actualizată? În ce anume, concret, constă cîştigul României?

Bucureşti, 26 iunie 2013

Ioan Ghişe, senator liberal de Braşov“.

Dispariţia acestei interpelări către premierului de atunci, Victor Ponta, nu poate fi pusă pe seama unei banale erori a personalului tehnic, ci, mai degrabă, aşa cum spune chiar fostul senator, este consecinţa unei operaţiuni menite să ascundă subiectul.

Trebuie amintit, astfel, contextul din acea perioadă:

– majoritatea parlamentară era asigurată de USL, adică de alianţa PSD – PNL, care a generat guvernul condus de Victor Ponta;

– în opoziţie se afla PDL, partid care avea să fuzioneze cu PNL abia în anul următor, mai exact, în 2014, după ruperea USL.

Cu alte cuvinte, este ciudat că, la interpelarea lui Ioan Ghişe, premierul Victor Ponta nu-i răspunde, deşi era vorba despre un senator din alianţa de guvernare (USL). Putem spune deci că, din motive necunoscute, Victor Ponta a evitat să se pronunţe asupra felului în care patrimoniul fostului Grup Etnic German (Deutsche Volksgruppe) a fost transferat către FDGR!

Preşedintele Senatului era, la data depunerii interpelării, Crin Antonescu, cel care, în 20 februarie 2013, îl propusese pe Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL. Într-un interviu pentru DC News din 27 noiembrie 2014, Crin Antonescu avea să recunoască: „I-am spus la plecare [lui Victor Ponta, n.r.]: vezi, nu vrei să-l pui pe Iohannis vicepremier. Cine știe ce altceva va ajunge Iohannis și s-ar putea să te coste și mai mult decât faptul că nu l-ai pus vicepremier“!

Aşadar, ascensiunea lui Klaus Iohannis a fost o operaţiune despre care liderii politici şi „structurile“ ştiau, planul acesta fiind acceptat şi de către „partenerii“ externi. Acesta pare să fie motivul pentru care subiectul „FDGR – Grupul Etnic German“ era considerat intangibil!

De aici şi felul în care s-au soluţionat plîngerile penale formulate împotriva mult contestatei moşteniri a patrimoniului Grupului Etnic German de către FDGR, deşi se cunoştea bine că GEG fusese o organizaţie fascistă!

Ciudat este că nici una dintre cele două instituţii (Institutul „Ellie Wiesel“ şi Centrul pentru monitorizarea şi combaterea antisemitismului din România), care pretind că monitorizează acţiunile antisemite, nu au avut nici o reacţie faţă de sentinţa judecătoriei Sibiu din 28 mai 2007, deşi s-au revoltat public pentru cîte o denumire de stradă sau vreo statuie care-l reprezenta pe un simpatizant legionar!

Dispariţia din fişa senatorului Ioan Ghişe a acestei interpelări ce viza modul în care FDGR a devenit moştenitoarea Grupului Etnic German nu face altceva decît să demonstreze că în spatele întregii „operaţiuni“ se ascund jocuri politice la nivel înalt, pe care „cineva“ nu le vrea discutate în faţa opiniei publice.

Primul care ar fi trebuit să ne spună ceva despre acest subiect este chiar preşedintele Klaus Iohannis, căci el a fost atît preşedintele FDGR, cît şi primarul Sibiului atunci cînd s-a dat sentinţa la Judecătoria Sibiu, mai ales că, la alegerile prezidenţiale de anul viitor, acesta va fi, în mod sigur, principalul subiect al dezbaterilor publice. Dar, cel puţin pînă acum, Klaus Iohannis tace, amplificînd suspiciunile ce planează asupra acestui subiect.