Textul trimis de dl Călin Kasper este de o importanță copleșitoare! Un asemenea text justifică și răzbună existența site-ului nostru. Patria recunoscătoare, domnule Călin! Ați făcut un lucru minunat! Succes mai departe. Cu plecăciune, i.c.
*
Legea continuitatii in istorie
Legea continuitatii este o lege generala a naturii. Daca vedem dimineata un zarzar inflorit, asta presupune ca inca de seara, mugurii lui stateau gata sa plezneasca. Tot asa, daca in istorie apare „peste noapte“ un model de succes, cu siguranta ca daca scormonim un pic in urma, vom descoperi mugurii ce au determinat acea dezvoltare.
Legea aceasta m-a condus intr-o directie plina de surprize. Ca cititorul sa inteleaga in intregime puterea acestei metode, voi face cateva precizari. In anul 2014 am publicat o carte speciala, despre Miscarea Legionara a lui Codreanu. Fiindca cunostitele mele de atunci erau nule in privinta ML, cu mintea clara si libera de prejudecati, am scris tot ce am crezut eu ca reprezenta adevarul. Am combatut, printre altele, toate minciunile si dezinformarile referitoare la „nazismul“, „antisemitismul“ si „gena criminala“ pe care ar fi posedat-o legionarii. Pentru mine, modelul si doctrina legionara au fost si sunt un model romanesc de mare succces, prin care ML a reusit pentru prima data in istorie sa invinga dusmanii declarati si nedeclarati ai romanilor. Acest model, avand un succes urias (in 11 ani ML a ajuns la un milion de membri!!!, dar si extraordinara doctrina pe care Zelea Codreanu a sintetizat-o magistral in „Carticica sefului de cuib“, vlabila si astazi!), m-a condus la ideea ca ML nu a fost o inventie facuta „peste noapte“ de Codreanu, ci a avut radacini adanci in dezvoltarea istorica a poporului roman.
Odata stabilita metodologia de investigare istorica, am cautat sa gasesc urme de organizare legionara in evenimente anterioare anului 1927, care sa dovedeasca ca romanii aveau „in sange“ mugurii legionarismului. Altfel nu ar fi fost posibil ca in asa scurt timp, legiunea sa devina o forta de temut.
Am facut anumite descoperiri, pe care istoricii nu le vad, nu vor sa le vada, sau n-au voie sa le vada. De asta nu le veti gasi decat in scrieri si documente vechi, neatinse de morbul dezinformarilor.
Prima descoperire a fost faptul ca la adunarea de la Blaj, din 3/13 mai 1848, taranii romani au depus juramantul de credinta catre imparatul austriac, catre tara si catre natiune, cu mana stanga pe inima si cu cea dreapta indreptata catre cer. (Nu veti gasi aceasta mentiune in nici o lucrare istorica actuala, fiindca nu e political corect.). Dar, asta este realitatea pe care unii se caznesc s-o ascunda! Un Salut legionar la 1848 ar duce in derizoriu dezinformarea legata de salutul legionar, prezentat ca ar fi de sorginte „nazista“.
Apoi, am descoperit ca Amos Francu, nepotul altui Amos Francu, care a fost tribun de-al Iancului, mentionat de mai multe ori de Axente (sau Iancu, nu mai stiu exact) ca a dat dovada de mare vitejie in luptele cu ungurii, a infiintat o organizatie pe la 1870-1880, numita „Fratia de cruce a motilor“. Oricat m-am straduit sa aflu mai multe despre aceasta organizatie, n-am aflat decat ca era o organizatie care-si propusese sa ajute motii aflati in situatii critice. (Iata mugurii legii ajutorului legionar la 1880, definita de Codreanu in „Carticica sefului de cuib“ in 10 cuvinte: „Ajuta-l pe cel aflat in nevoie. Nu-l lasa!“)
Legea ajutorului am gait-o descrisa si in cartea lui Aurel Santimbreanu „Aurul si argintul Rosiei Montane“: „ Mineritul din jurul Abrudului a fost sprijinit si incurajat prin infiintare fondului pisetal Abrud-Rosia, la 3 aprilie 1790. Scopul fondului era asigurarea cu medici si moase, asistenta medicala gratuita, medicamente gratuite pentru minerii saraci si inapti de munca, sprijinirea materiala a institutiilor mineresti de interes public, acordarea de imprumuturi pentru diferite lucrari productive celor care aveau posibilitatea sa le restituie, ajutoare pentru intertinerea lacurilor (taurilor), canalelor si drumurilor spre mine. Toata averea fondului constituia proprietatea indivizibila a „comunitatilor baiesesti“ Abrud, Abrud-Sat, Rosia, Corna, Carpinis si Bucium.“
Cine stie ce a fost Miscarea Legionara, nu poate sa nu vada in fondul pisetal „mugurii“ legionarismului.
Mai multe informatii am gasit despre Reuniunea femeilor (modelul istoric al Cetatuilor legionare formate numai din femei). Iata ce scrie Gazeta „Transilvania“ nr. 2 din 15.01.1870:
„Ide’a infientiarei unei reuniuni de femei se născu in Decembre alu anului 1849, adecă indata dupa pacificatiune sî dupa esîrea trupeloru rusesci din tiera. Pe atunci generalulu br. Wohlgemuth, gubernatoriulu civile si militariu alu tierei primise dela Vien’a instrucţiune secreta, ca se casseze sî se desfientieze orice comitete si reuniuni s’aru fi aflandu in tiera, era mai anume, câ pe cele romanesci se le tracteze intocma câ sî pre cele unguresci, pe cei negrii-galbini câ sî pre cei tricolorati; preste acesta orice adunări era oprite forte strinsu si sub grea pedepsa in sensulu legei marţiale. Cu tote acestea omenii de sî spionaţi barbatesce, totu se mai aduna cate 9—1 0 insi in cercuri private. Pe atunci petrecea in Brasiovu intre alţii Florianu Aromi sî Ioanu Maiorescu. Intr’una de dîle venindu ei in locuinti’a lui Iac. Murasiann, acolo între alte cestiuni ale dîlei se ivi sî cestiunea orfaniloru remasi dela părinţii macelati prin insurgenţii unguri si asia se născu ide’a, câ spre alinarea sortei acelora se se infientieze una reuniune de femei, pentrucâ, observa Aronu, se sciţi voi câ sub firm’a barbatiloru nu vomu fi suferiţi de a mai intreprende nimicu. Aceeaşi cestiune se mai desbatu inca sî cu alte ocasiuni, pana candu apoi Aronu fu insarcinatu cu compunerea unui proiectu de statute, câ unulu carele sub protectiunea domnei sociei lui Barbu D. Stirbeiu mai luase parte la fundarea unui micu asilu de fetitie.“
Iata ca legea ajutorului, salutul legionar, cetatuile si fratiile de cruce existau cu mult inainte de a se fi nascut intemeietorul ML, Corneliu Zelea Codreanu. El nu a inventat din nou roata, ci a preluat zestrea de omenie si felul de organizare romaneasca (cnejii si juzii satesti de exemplu), care aveau Fratii de cruce dintotdeauna. Dar, in Ardeal mai ales, aceste fratii au fost secrete, asa ca despre ele nu vom gasi nici un „izvor istoric“. Asta inseamna ca nu au existat? Eu am dovezi de netagaduit, ca anumite intamplari si fapte istorice nu se pot explica decat prin existenta unor organizatii secrete romanesti, pe care eu le numesc „Fratii de cruce“ si care au existat la cele mai umile si mai neinsemnate sate romanesti din toate timpurile. Daca cititi basmul lui Ion Creanga cu Sfarma-Piatra, Stramba-Lemne si cu Pasarila, aveti acolo o descriere a unei fratii care, in lupta cu imparatul reuseste sa-l invinga pe acesta. In multe alte basme vechi se vorbeste despre „fratii si fratiile de cruce“. Nu este de loc o intamplare! Sper sa revin cu alte date istorice pe aceasta tema.
Dle Gaspar, va spun cinstit, cu mana pe inima : nu cred ca miscarea legionara este de sorginte romaneasca dupa cum nu cred ca miscarea nazista este de sorginte germana sau miscarea fascista de sorginte italiana. Prea s-au brodit toate trei sa apara in perioada interbelica si sa sustina toate trei WW2 din care sau dupa care a rezultat formarea lagarului socialist/comunist in Europa. Ciudata este si incrancenarea lor antisemita si anti bolsevica. Dupa umila mea parere nici bolsevismul nu este emanatie a poporului rus. Si rusilor li s-a impus bolsevismul si romanilor legionarismul si germanilor nazismul si italienilor fascismul.
Imi sunt indiferenti germanii ca au fost pacaliti de bewstia de hitler cu nazismul lui, nu-mi pasa de italienii care au fost pacaliti de fascistii lui Mussolini, si nici chiar de rusii care au fost pacaliti cu bolsevismul leninisto-stalinist. imi pare rau de romanii care au fost pacaliti de miscarea legionara ca le-ar aduce fericirea(cand de fapt le-a nenorocirea) cum imi pare rau si deomanii care au fost pacaliti de comunisti cu teoria lor(cum am fost eu, de exemplu). numai ca eu recunosc ca am fost prostit de fatarnicia comunista.
Dle Gaspar, laudati carticica sefului de cuib. Am citit si eu cateva randuri, pe internet, din aceasta. Carticica sefului de cuib il transforma pe legionarul executant intr-un robot, intr-un automat care executa fara sa gandeasca tot ceea ce ii spune seful, mai rau decat au procedat comunistii.
Asta nu tine de neamul romanesc din care fac si eu parte. Cu siguranta este o teorie straina neamului romanesc, implementata lui ca sa-l porneasca la razboi contra vecinului nostru de la Rasarit.
Deci, miscarea legionara n-a fost creata de noi si pentru noi ci de altii pentru altii. Dovada este grava acuzatie de holocaust care sta deasupra noastra ca sabia lui Damocles si de care ne acuza toate marile puteri ale lumii, inclusiv „prietenul” nostru de la Rasarit, fratele nostru intru aceeasi credinta.
Scuze ca va combat pledoaria pro sau filo-legionara.
Domnule Cristescu, nu faptul ca ma combateti m-a determinat sa va raspund. Nu aveti nici de ce sa va scuzati pentru ca aveti alte pareri decat mine. Este dreptul dvs. sa o faceti, sa va spuneti parerea cinstit.
Dar, haideti sa va spun de ce nu sunt de acord cu dvs. Daca cumva v-am inteles gresit, imi cer scuze si va rog sa ma trageti de urechi cu prima ocazie.
In primul rand, Miscarea Legionara n-a fost nazista sau fascista. Cel mai puternic argument care pledeaza impotriva acestei afirmatii mincinoase si dezinformante ( nu va acuz pe dvs. de asta, vorbesc in general), este ca Tribunalul de la Nuernberg, care a judecat crimele nazismului cu asprime, a condamnat toate miscarile nationaliste din tarille unde nazismul a prins radacini: Au fost condamnate crimele unor organizatii, care au fost, bineinteles interzise: Miscarea din Beliga a lui Degerelle, Crucile negre cu Sageti maghiare, Ustasii croati si inca multe altele. Stiti ce organizatii europene n-au fost interzise de acest tribunal? Cred ca ati ghicit deja: da, miscarea legionara nu a fost interzisa! Pe langa ea, n-a fost interzisa nici miscarea din Bulgaria a profesorului Cartagiev, miscare insiprata dupa Legiunea lui Codreanu.
Un alt argument, la fel de puternic, este ca membrii Legiunii din Germania pe care a putut Hitler sa puna mana, au fost internati in lagarele naziste si au stat inchisi alaturi de evrei, tigani, etc. Daca ar fi fost nazisti, i-ar fi inchis Hitler in lagare?
Alt argument Pro este ca Legiunea n-a ucis niciodata nici un evreu!
As dori sa-mi spuneti de unde aveti informatia ca legionarii au promis neamului romanesc ca le vor aduce fericirea. Imi pare ca-i confundati pe legionari cu comunistii!!! Codreanu le-a spus mereu legionarilor si de fapt tuturor, ca Legiunea nu are nimic de oferit, nici functii, nici bani, nici favoruri. Legionarul nu are nici un drept, numai obligatii. Iar cea mai mare obigatie pe care trebuia sa si-o asume legionarul, era sa puna o piatra de temelie la viitorul Legiunii si inflorirea Romaniei.
Referitor la faptul ca prin carticica sefului de cuib legionarul ar deveni un robotel tampit, care executa tot ce-i spune seful lui, mai rau decat a fost in comunism, cu multa parere de rau, dar nu va dau dpreptate. Ca sa aveti o parere justa, ar fi trebuit sa cititi carticica macar pana la cele 6 legi ale Miscarii Legionare, legi pe care legionarul trebuia sa le respecte intru totul.
Daca fiecare legionar a fost un robot, ce rost avea legea onoarei? Ati vazut vreodata o miscare care incearca sa robotizeze oamenii, ca ii indeamna sa abia onoare? De cate ori v-a spus. dvs. secretarul de partid in sedintele obligatorii PCR, ca trebuie sa aveti onoare si sa spuneti numai adevarul? Nu v-a spus niciodata asa ceva, pentru ca (cu foarte mici exceptii) cu totii minteau ca niste porci. Sau legea educatiei, sau a ajutorului? Legionarul avea foarte multa libertate, el nu numai ca avea voie, dar si era stimulat sa gandeasca singur, sa ia decizii, sa actioneze. Legiunea a fost o scoala de educatie nationalista cum inca n-a existat pe planeta pana acum. Cunoasteti faptul ca atunci cand erau anchetati simpli ostasi romani cazuti prizonieri la rusi, numarul politrucilor care ii anchetau nu trecea de doi sau trei? Dar, cand era anchetat cate un legionar mai important, numarul acestora ajungea chiar si la 120 de politruci, care cu creioanele in gura, asteptau nerabdatori sa afle, cum de a reusit Codreanu sa mobilizeze in doar 11 ani de existenta a Miscarii, un milion de oameni! Va dati seama ca Stalin a cautat cu tot dinadinsul sa afle acest secret?
Dvs., sper sa nu va suprati, vorbiti in necunostinta de cauza, reproducand impresii pe care le-ati mostenit din vremea comunismului. Nu vreau doamne fereste, sa va fac sa iubiti legiunea. Codreanu a si interzis legionarilor ca sa aduca in legiune mai mult de 50% din locuitorii unei localitati. El nu voia, asa cum au facut cadrele PCR, ca sa aduca, la gramada, localitati intregi la statutul de membru de partid.
Gavrila Ogoranu, legionarul care a luptat in Muntii Fagarasului contra comunismului, povesteste in amintirile lui de fost elev la liceul „Negru Voda” din Fagaras, unde Fratiile de Cruce ale elevilor impanzisera practic tot liceul, ca a venit odata in liceul lor un inspector, care a intrebat elevii care dintre ei este „Frate”. S-au sculat in picoare aproape toti elevii, lasandu-l pe inspector cu gura cascata! (Legea onoarei, asa cum o intelegeau acesti adolescenti, nu-i lasa sa minta nici macar prin tacere, asa ca si-au asumat convingerile lor, cu orice risc). Inspectorul, vazand vreo doi elevi ca au ramas sezand, i-a intrebat de ce nu sunt si ei membri ai unei Fratii. Pe noi, a raspuns unul dintre ei, nu ne primeste nici o Fratie, pentru ca noi suntem repetentii clasei!
Daca doriti, puteti sa va documentati de pe adresa de web miscarea.net Gasiti acolo multe memorii ale unor legionari de mare caracter, carti care, va asigur eu, nu va vor spala pe creier, atata vreme cat, atunci cand cititi, si ganditi. Va invit, totodata, sa mai veniti cu comentarii de genul celor de mai sus. Poate ca odata, vom ajunge un numitor comun.
Îmi permit să adaug și eu aici un crâmpei de informație, peste care am dat întâmplător (oare?!) chiar astăzi, 1 martie:
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: ”Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
La 1 martie1837 s-a născut scriitorul Ion Creangă (m. 31 dec 1889), considerat unul dintre cei mai mari scriitori români. (…)
În 2014, a fost descoperit un jurământ „misterios” în arhiva Muzeului Literaturii Române (MLR) din Iaşi, documentul dezvăluind existenţa unei grupări „secrete” din care făceau parte mai multe personalităţi ale secolului al XIX-lea, între care Nicolae Culianu, Nicolae Gane şi Ion Creangă.
„Jur pe onoare şi conştiinţă./ Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect şi să execut toate hotărârile luate de comitetul din care face parte. Şi să păzesc secret absolut./ Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi sfânta Cruce”, se arată în textul semnat de membrii grupării.
Documentul a fost semnat înainte de anul 1883, când a încetat din viaţă unul dintre semnatari.
„Având în vedere statutul moral şi profesional al celor care semnează succintul manuscris, putem considera că aceştia şi-au respectat jurământul. Semnatarii însă au reuşit, fără îndoială, să păzească secretul absolut, cu privire la forma lor de organizare, după cum s-au şi angajat”, a declarat cercetătorul ştiinţific al Muzeului Literaturii Române Iaşi, Dan Jumară.
sursa: http://www.descopera.ro/cultura/15091719-gruparea-secreta-din-care-facea-parte-ion-creanga-ma-leg-pe-suflet-si-pe-dumnezeu
Domnul LD ANTICAP, intr-un alt comentariu, ma considera legionar fervent. Nu neg aceasta afirmatie, cu precizarea ca eu sufar de o boala mult mai grea. In primul rand, nu apreciez neaparat manifestarile exterioare ale legionarismului, de multe ori fara continut. De exemplu, nu-mi plac cei care poarta camasa verde ostentativ, sau isi pun pe burta plina cu bere un tricou cu imaginea Capitanului, ca sa-si acopere buricul paros. Sau se imbraca in alb, ca la Tancabesti, la marea sarbatoare „in Memoriam”, sa semene cu Capitanul. Nu ca zic c-ar fi oameni de nimic, cei care fac asta! La urma urmei, daca n-ai nimic in tine, macar semnele exrterioare sa le cultivi!
Eu insa sunt fascinat de doctrina legionara, asa cum este ea prezentata in „Carticica sefului de cuib”! Acolo sta, bine pusa la pastrare, doctrina legionara. Cel care vrea sa se numeasca pe drept legionar, trebuie sa si-o insuseasca si sa se poarte in consercinta. (Vor veni si acele timpuri, mai curand decat se asteapta neprietenii.) Eu sustin ca acesta doctrina are o putere magica, care, daca o adopti, te face de neinvins (nu invingator, ci de neinvins! Remarcati, va rog, diferenta!) Doctrina legionara s-a dovedit superioara doctrinei sioniste, sau talmudice, prin care o parte din evrei, sa le spunem talmudisti, au acaparat prin frauda si inselaciune, partea materiala a lumii. Ei, doctrina legionara si-a dovedit superioritatea pe propriul teren al talmudistilor! Pe terenul comertului! Comertul legionar innebunise Sinagoga! Nu mai stiau ce sa faca! Si atunci au apelat la cele mai josnice mijloace! Prin camarila lor din jurul nenorocitului de Carol al II-lea, au pus la cale cele mai abjecte crime impotriva elitei legionare! In frunte cu Capitanul! Doctrina legionara se bazeaza exact pe principiile talmudice, numai ca Codreanu a crestinat principiile talmudului, botezandu-le prin inmuiere in apa sfintita. Astfel increstinata, doctrina legionara a ajuns mai puternica decat talmudismul. Si daca a fost in stare de asta, insemna ca doctrina legioanra poate invinge orice alte doctrine, precum cea comunista, globalizarea, etc. etc. etc. Aceste este si principalul motiv pentru care Legiunea si legionarii au fost persecutati mai rau decat crestinii pe vremea lui Nero. Dar, pe legionari i-au putut omora, dar doctrina nu. Ea traieste si va reinvia cat de curand.
Pentru aceasta, atunci cand mirele va intra in biserica si noi sa nu fim prinsi cu candelele fara ulei, ar trebui de acum sa ne insusim aceste valori propovaduite de doctrina legionara, care nu sunt altceva decat valori perene adanc inradacinate in mentalul romanesc si in psihologia poporului roman. Poate ca in curand o sa am posibilitatea sa va prezint o varianta a Carticelei sefului de cuib, scrisa la inceputul secolului al 16-lea.
Fac un apel la colegii nostri romanofili spre a ne prezenta juraminte de fratii de cruce in cazul in care ele au existat in Imperiu! Multumesc.
Urme ale „Fratiilor de cruce” romanesti in documentele istorice
Exista o lucrare de referinta in istoriografia romaneasca, scrisa de Nicolae Densusianu, intitulata „Revolutiunea lui Horea“ aparuta in anul 1884, exact la o suta de ani de la tumultul horian. Lucrarea este intocmita pe baza unei vaste bibliografii, mentionata, asa cum este corect, la subsolul paginilor. Ea are 3 volume, dar calitatea ei nu sta numai in vastitate, ci mai ales in continut.
Sa dam cuvantul acestul mare istoric roman: „ In 7 mai 1773, imparatul Iosif pleaca din Viena spre Ungaria si in 21 mai intra in Transilvania prin Tara Hategului. Insotit de generalii Nostriz, Siskovics si Pelegrini, imparatul vizita aproape toate orasele Transilvaniei, Hategului, Hunedoara, Deva, Orastie, Alba –Iulia, facu o excursie calare in Muntii Abrudului pana la Zlatna. La Hateg, la Hunedoara si la Orlat, trecu in revista pe granicerii romani. Apoi isi continua drumul pe la Sibiu, Nocrig, Cincu Mare, Cohalmu, Sighisoara, Elisabetopole (Dumbraveni), Medias, trecu de aici la Fagaras, vizita Brasovul, Secuimea, Bistrita, Rodna, Gherla, Clujul, Turda, Aiudul, se intoarse din nou la Sibiu, si din Sibiu treu peste Nasaud in Maramures… Cu deosebita atentiune se interesa Iosf II in calatoria aceasta de soarta taranilor. Strangea cu mainile sale petitiunile de la dansii, ii intreba daca sunt iobagi, intra in casele lor, vorbea cu taraul roman in limba romana, si peste tot primi cu aceasta ocaziune, in Transilvania, enorma suma de 19 mii de petitiuni din cari partea cea mai mare era de la mizerii iobagi.“
Sa trecem acum la o nota de subsol, deosebit de importanta pentru noi:
„In autobiografia lui Michail Conrad de Heydendorf (Archiv f. sieb. Landeskunde N.F. XVL, 450 et seq.) aflam urmatoarele amanunte despre calatoria imparatului Iosif in tinutul Mediasului, la anul 1773. Pe teritoriul comunei Saros, de-a lungul drumului, zice Heydendorf, inghenuncheara in diferite locuri inaintea imparatului suplicanti (purtatori de suplice, adica de jalbe) din toate sexele, de toate etatile (varstele) si din toate natiunile Transilvaniei, aratandu-si petitiunile cu mainile ridicate in sus. Imparatul se oprea la fiecare, le zicea sa se ridice, catre sasi in limba germana, iar catre romani in limba romana: Scola! Scola! Lua cu manile sale petitiunea de la dansii, ii intreba despre continutul plangerilor sale, si dupa ce-i asculta zicea catre fiecare, ca le va cerceta plangerile, catre sasi in limba germana, catre romani in limba romana „oi cauta!“.
La podul de la Atel (comuna exista si azi, intre Medias si Sighisoara) ingenuncheara inaintea imparatului reprezentantii comunitatii sasesti din Atel si-i prezentara un memoriu, in care dansii rugau pe imparatul ca sa dispuna a se stramuta in alt loc romanii, care sunt asezati pe teritoriul acestei comune. Cu aceasta ocaziune notarul Haydendorf, compunatoriul petitiunii, desfasura verbal inaintea imparatului, ca pe teritoriul comunei Atel se afla asezate cam 100 de familii romanesti, si deoarece comunitatea saseasca are singura trebuinta de pamantul acesta, asa a voit sa stramute pe romani in alt loc, dar romanii nu au voit sa se stramute de bunavoie si din aceasta cauza comunitatea saseasca a intrebuintat forta asupra lor, si a dat foc la colibele romanilor. Dar, cu un an mai tarziu, si anume chiar in ziua aceea, in care sasii dase foc la colibele romanilor, a fost aprinsa din mai multe parti si comuna saseasca Atel, si de atunci incoace a mai ars de vreo cinci ori; sasii au mare suspitiune ca romanii le-au dat foc si nu se cred in siguranta, pana cand acestia nu vor fi stramutati de acolo. Guvernul transilvan, zicea Heydendorf, in urma unei petitiuni a comunitatii sasesti a trimes comisari speciali si acestia au publicat romanilor, ca de se vor mai intampla si de aici inainte aprinderi in comuna saseasca, atunci toata pagiba ce vor avea, sa o plateasca romanii, dar nici publicatiunea aceasta n-a folosit nimic, deoarece dupa cateva saptamani, a ars chiar sura primarului, unde se facuse publicatiunea. Imparatul Iosif fu uimit cum pot sa fie obligati romanii ca sa plateasca pagubele sasilor inainte de a fi constatati, ca ei le-au dat foc si declara reprezentantilor sasesti, ca a stramulta din locurile lor pe romanii din Atel inseamna a-i pedepsi inainte de a fi constatati.”
Ca sa dai foc unui sat de 7 ori (Prima data la exact un an, apoi inca de vreo 5 ori, pe urma incendierii surii primarului, dau impreuna cifra 7), cu garda saseasca patruland toata noaptea pe ulite, fara sa te latre cainii, cu o sincronizare perfecata a cetelor care puneau foc din mai multe parti, cu tot satul avertizat si pus pe veghe, este pur si simplu, o misiune imposibila. Felul in care au actionat romanii, fara ca sa fie „constatati”, dovedesc o capacitatea organizatorica iesita din comun, mai ales ca este vorba de o nacajita de comunitate, formata din 100 de familii, traind in bordeie ca vai de capul lor. Aceasta este o realizare comparabila cu atacul de noapte al lui Tepes asupra taberei sultanului.
În 2014 javrele antiromânești au ordonat înlăturarea unei plăci comemorative la Sighet care consemna participarea profesorilor și elevilor unui liceu la rezistența anticomunistă, aceștia fiind imediat ștampilați drept „legionari” deoarece organizaseră o frăție de cruce la nivel local. Vă imaginați câtă ură și prostie încape între urechile acestor nemernici, care nu cunosc o boabă de cultură și civilizație românească(sau orice altă cultură în afară de barbaria lor iudeo-khazară), habar n-au de tradiția frățiilor de cruce, pt. ei salutul roman e fascist la fel ca poveștile lui Ion Creangă, iar crucea gamată e nazistă(în ciuda prezenței atestate în spațiul românesc, n-a inventat-o A.C. Cuza); pe lângă asta, e clar că marea majoritate a celor implicați acolo erau prea tineri ca să fie membri sau aspiranți legionari cel târziu în 1939.
http://www.gazetademaramures.ro/placa-neputintei-noastre-15204
Multumesc dle Kasper pentru text.
In ceea ce privesc fratiile de cruce, puteti sa ne spuneti exact ce statea la baza crearii lor? Intelegeri verbale, intelegeri scrise, intelegeri prin unirea ADN-ului?
Multumesc.
Din pacate, nu stiu nici eu mai multe. Am ajuns insa la concluzia ferma ca aceste Fratii de Cruce au existat, urmand calea logica. Poate voi reusi chiar azi pe seara, sa pun un astfel de text pe blog, care va arata modul in care am ajuns la aceasta concluzie. Textul este pur si simplu exceptional.
Se stie ca romanii n-au prea fost harnici la scris, asa ca de pe urma lor n-au rams multe „izvoare scrise”. Cu atat mai mult nu s-au indemnat la scris, cand a fost vorba de organizatii secrete. In Ardeal, misunau spionii guberniului, ai fiscului si ai erariului peste tot. Era firesc ca totul sa fie tinut in cel mai mare secret si nici un Frate sa nu se indemne a avea la el inscrisuri, care puteau cadea in mana „neprietenilor”. (toate textele vechi, din preajma anului 1848 caracterizau dusmanii cu vorba foarte expresiva, de neprieteni). Dupa mine, Fratii de Cruce depuneau un juramant „Infricosatoriu”, care semana mult cu blestemele lui Arghezi, doar ca nu erau in versuri. (O sa dau un text de juramant pe blog, de prin secolul 16-lea, ca sa avedeti cam cum suna).Poate ca unii il faceau prin unirea sangelui, poate doar verbal. In orice caz, nu in scris. O organizatie secreta a fost infiintata in Tara Romaneasca de Balcescu si altii, in anul 1840, in Bucuresti. Aceasta purta numele simbolic de „Fratia”. Eu cred ca aceasta organizatie urma tiparele vechilor Fratii de Cruce romanesti. (Balcescu pomeneste chiar in lucrarea sa, „Puterea militara la romani” despre aceste Fratii de Cruce din Valahia, dar din alt punct de vedere). Nici macar despre aceasta Fratie, apropiata timpurilor noastre, n-am gasit nimic in cercetarile mele pe Internet (Statut, actiuni, doctrina, etc)
De asta nu pot sa ma concentrez pe forma, ci le observ indirect, prin urmele pe care le-au lasat aceste Fratii in istorie. O sa vedeti ca aceasta organizare trebuia sa fi fost cu totul si cu totul uimitoare, judecand dupa rezultatele unor actiuni romanesti de exceptie. Cred ca o sa faceti ochii mari cu totii.
Multumesc pentru raspuns.
”Dupa mine, Fratii de Cruce depuneau un juramant „Infricosatoriu”, care
semana mult cu blestemele lui Arghezi, doar ca nu erau in versuri. (O sa
dau un text de juramant pe blog, de prin secolul 16-lea, ca sa avedeti
cam cum suna).Poate ca unii il faceau prin unirea sangelui, poate doar
verbal. In orice caz, nu in scris.” – Asteptam exemplul de juramint „Infricosatoriu”. Cum bine se stie, cei care au condus si conduc Umanitatea, se folosesc de astfel de juraminte pentru a se mentine la putere, binenteles in folosul unor forte obscure, neumane. Pentru a-i dobori trebuie lucrat cu acelasi tip de energii dar cu polaritatea inversa.
Invit toti colegii de pe blogg sa dea exemple de astfel de juraminte ale fratiilor strabune in situatia in care au cunostiinta.
https://www.facebook.com/adrian.grigoriu.ro/posts/2315690455236519
Domnule Grigoriu, va multumesc. Eu cred ca daca vom pune cat mai multi dintre noi fotografii cu eroi legionari pe paginile de web, escrocii de la institutul Elie Wiesel vor fi copesiti de atatea reclamatii pe care vor trebui sa le inainteze organelor procuraturii, incat vor cadea in derizoriu, atat ei, cat si legea aceea abuziva, pe care trebuie s-o demolam cat de curand.