Romoșan: Falsurile lui Adrian Năstase și decriptarea unei mari imposturi
ianuarie 27, 2024
DISTRIBUIE:
Autor: Petru Romoșan
Adrian Năstase s-a supărat. Își retrage falsurile de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). În semn de protest. Un protest curajos și original. De fapt a dat-o în bară. Nu a reușit să-și certifice falsurile penibile cu ajutorul marelui muzeu din buricul Bucureștilor. Care a devenit galeria de artă privată a altui impostor, Călin Stegerean, directorul cel mai incompetent, cel mai nepotrivit, al prestigiosului muzeu din ultimii 75 de ani. E oricum de necrezut că un asemenea ipochimen se află la un al doilea mandat în fruntea MNAR.
În afara celor două falsuri deja foarte bine cunoscute de toți cei care se interesează de pictură, de Victor Brauner, marele suprarealist, de expoziții, ieri, joi, mi-a fost confirmat de experții în drept încă unul. Experții în drept sunt doar doi. Samy Kinge și Mihaela Petrov. Samy Kinge lucrează de o viață pe subiectul Victor Brauner și a terminat Catalogul Raisonné al artistului, pe care îl deține digital. Doamna Mihaela Petrov are o bibliografie impresionantă despre opera artistului avangardist de origine română, azi ajuns la deplină glorie mondială. Ultima lucrare în trei volume, în limba română, aproape 1000 de pagini, cu sute de imagini este bazată pe lucrarea de doctorat susținută la București cu Cristian Robert Velescu, profesor universitar.
Dar să revenim la al treilea fals oferit generos de Adrian Năstase expoziției Victor Brauner de la MNAR, expoziție „curatoriată” de Călin Stegerean, director, curator și expert (fără patalama).
Acest fals e o copie penibilă după o lucrare care a trecut într-o licitație la Artcurial, Paris, 2002 și pe care Mihaela Petrov o reproduce (originalul, nu falsul din colecția Adrian Năstase) la pagina 270 din „Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne”. Originalul se intitulează „Dimineața” și e un ulei din 1962. Falsul din colecția Adrian Năstase, al treilea cu probe, e o guașă stângage, penibilă.
În franceză avem zicerea „Jamais deux sans trois” (Niciodată două fără a treia). Adrian Năstase a ținut să confirme simpatica vorbă de spirit franțuzească.
Toate certificatele și confirmările prezentate cu emfază de Adrian Năstase în legătură cu „capodoperele” Victor Brauner deținute de el și de familia sa nu fac nici o ceapă degerată.
Numele citate cu toată aroganța nu sunt în chestie, lucru pe care gonflatul director al MNAR, Călin Stegerean, ar fi trebuit să-l știe. Dar nu îl știe. Pentru că a produs și el un comunicat ridicol, difuzat generos.
La fel cum nu știe că o expoziție a unui artist cu mare acoperire internațională, cu prețuri enorme pe piața de artă nu se poate face fără consultanță (plătită!), în scris, a celor recunoscuți în domeniu. Ca un exemplu, tablourile lui Victor Brauner nu se pot vinde în marile case de licitații, Sotheby’s sau Christie’s de exemplu, fără o confirmare a autenticității care vine de la un expert atitrat, Samy Kinge în speță. Lucru valabil și pentru Artmark la București. Dar s-au întâlnit tusea cu junghiul. Călin Stegerean a crezut că are de-a face cu un fost prim ministru iar Adrian Năstase a crezut că are de-a face cu directorul MNAR. Dar cum amândoi sunt sau au fost impostori, catastrofa e gata.
Actualul ministru al Culturii, Raluca Turcan, nu înțelege că directorul MNAR, Călin Stegerean, o trage și pe domnia sa la o demisie de onoare. Probabil își supraestimează, tot impostor, importanța și puterea. Puterea care ar veni de la doamna Carmen Iohannis. Cu cât Călin Stegerean rămâne mai multă vreme la direcția MNAR cu atât Raluca Turcan (și doamna Iohannis) împreună cu PNL se arată a fi protectorii unui impostor agavat.
Oricum, odată întoarse acasă falsurile Brauner nu vor mai fi decât bucuria solitară a fostului prim ministru Adrian Năstase. Nu vor mai interesa pe nimeni.
Ziariștii de investigații, câți or mai fi, dacă or mai fi, ar face bine să investigheze uluitoarea ascensiune a lui Călin Stegerean începând cu cariera cu cântec și țipuituri de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cu cele două comisii cerute de Ministerul Culturii care l-au invalidat la MNAR. Cu procesul câștigat în condiții cel puțin neclare pentru că instanța s-a pronunțat în legătură cu competențele manageriale ale lui Stegerean, ceea ce nu intra în competențele instanței. Și nu în ultimul rând în legătură cu însușirea proiectului expoziției Brauner depus la Muzeul Național, cu probe, de adevăratul om competent, doamna Mihaela Petrov!
Dar insusi Adrian Nastase este un fals grotesc, asta nu inseamna ca nu ar avea si merite! Cu cata greata aristocratica isi prezenta el la TV biblioteca personala…., cand am vazut imaginile am crezut ca se transmite dintr-o biblioteca cel putin judeteana, caca nu universitara!
MEMORIA ISTORIEI ÎN ACTUALITATE
8 august 2023 Romică Adrian VLAD
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Într-un mod perfid – creație a globalizării cu scopul de a controla și supune națiunile lumii – totul se degradează , se descompune, se distruge și se prăbușește sub ochii noștri din ce în ce mai triști și plânși… Totul se pierde, se scurge precum sângele printr-o rană ce nu se mai închide… însă asta se întâmplă doar la cei betegi la minte și caracter care dorm și tot dorm până nu se vor mai trezi… iar „dacă se vor trezi, se vor trezi morți”, așa cum filozofa Raluca Turcan, actualul ministru al Culturii (sic!).
În afară de faptul că România este prada unor interese străine ( la care voi face referire în rândurile următoare), avem de trei decenii și ceva la conducerea Țării numai bezmetici, oameni slab pregătiți, mediocri și submediocri, cu pretenții de savanți, care maltratează limba română și care habar nu au de economie, istorie, geografie, matematică, științe politice și militare și care confirmă – toți – ceea ce spunea marele general, strateg militar, scriitor și filozof chinez Sun Tzu în antichitate : ” fără complici și trădători din interior, o țară nu poate fi cucerită din exterior”.
Zi de zi și seară de seară apar în emisiunile televiziunilor tot felul de agramați și agramate, ruinați moral, intelectual și cultural care debitează tot felul de tâmpenii, aberații, banalități și inepții, care în mințile lor rătăcite prin vacanțe exotice și conturi bancare cred că aceasta este o politică de Stat și că reprezintă voința națională… Aceste personaje de mucava nedemne nici măcar de circ, nu pricep că ele nu conduc nimic, ei sunt conduși dinafară și practic ele doar participă cu mare sârg și spor la parcursul spre falimentul și prăbușirea Statului mafiot și eșuat, pe care acești „aleși” l-au creat dar de care nu sunt răspunzători. Aceste personaje decrepite mai sunt încă libere (…) însă mâine-poimâine nu se știe… pentru că nu există garanții la infinit privind imunitatea acestora. Așa cum au trădat Țara, exact așa vor fi trădați și ei , „aleșii neamului”… Viitorul va demonstra aceste afirmații…
Acum, voi trece în revistă în continuarea materialului de astăzi câteva momente/aspecte spre aducere aminte poporului român, iar ” aleșilor” le recomand să ia bine la cunoștință și să mai pună mâna și pe cărți, nu doar pe diplome de doctorat plagiate, furate, corupte…
Așadar, să facem împreună o mică incursiune în istoria recentă a anilor ’80 ÷ ’90 și să amintesc aici că pe lângă întâlnirea din 1989 din Malta a Papei Ioan Paul al II.lea ( un înverșunat anticomunist) cu liderul sovietic M. Gorbaciov și cu liderul american Bush senior – întâlnire la care au fost stabilite noile jocuri de putere și influență în Europa – au urmat în anul 1990 Acordurile din Crimeea ( de la Jeleznovodsk), dintre Gorbaciov și cancelarul Germaniei Federale, Helmut Kohl – prin care i se promitea și permitea Ungariei alipirea Transilvaniei. La 16 iulie 1990 în mai sus amintita stațiune balneară din Crimeea a avut loc întâlnirea dintre liderul sovietic și cancelarul german al RFG, întâlnire la care s-a stabilit unificarea celor două Germanii – RFG și RDG – în conformitate cu prevederile Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 și aderarea noului stat german unificat la NATO.
Acest acord parafat între sovietici și nemți a produs stupoare și un șoc puternic în capitalele și cancelariile lumii. În luna septembrie a aceluiași an (1990), Gorbaciov și Kohl s-au întâlnit din nou de data aceasta la Geneva, unde s-au trasat și stabilit noile sfere de influență din Europa de Est și Balcani, după cum urmează:
A) divizarea Cehoslovaciei în Cehia și Slovacia ( ceea ce s-a întâmplat ulterior), urmând ca Cehia să intre sub sfera de influență a Germaniei;
B) Ungariei i se va permite să-și recâștige teritoriile pierdute după Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon(1920);
C) URSS urma să primească din partea Germaniei compensații substanțiale pentru daunele economice suferite prin pierderea influenței în Europa de Est;
D) Germania va spori ajutorul economic pentru Ungaria astfel încât să fie create premisele unificării Slovaciei cu Ungaria;
E) divizarea Iugoslaviei ( ceea ce s-a și întâmplat ulterior) și intrarea Croației și Sloveniei în sfera de influență a Germaniei, precum și susținerea Ungariei de a alipi o parte a Ukrainei, adică Transcarpatia;
F) Germania se angaja să nu se implice în Țările Baltice și Ukraina dpv economic;
G) Transilvania urma să intre în sfera de influență a Germaniei și era destinată Ungariei, ca răsplată oferită de nemți ungurilor care nu abandonaseră nicio clipă revendicarea Ardealului ( ca și astăzi…). Cu un an înainte, între 23÷25 august 1989 ( vedeți bine data !), Helmut Kohl a vizitat Ungaria și a semnat cu ungurii Acordul Bonn – Budapesta care stipula sustinerea din partea Ungariei pentru unificarea celor două Germanii și susținerea din partea Germaniei unificate pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria.
Aceste discuții au fost începute în 19 august de către miniștrii de externe ai celor două părți asistați de șefii serviciilor secrete ungare și vest-germane. Ungaria ar fi urmat să deschidă granița cu Austria pentru a permite „turiștilor” est-germani să tranziteze Austria spre Germania Federală.
În decembrie 1989 Budapesta s-a implicat puternic în acțiunile de destabilizare a României alături de serviciile secrete din Iugoslavia, Bulgaria, RDG, Austria și bineînteles cele sovietice care încă din 1969 pregăteau schimbarea regimului politic de la București și divizarea României. Serviciile sovietice de informații și securitate creaseră o unitate specială de monitorizare a României și sprijinea organizațiile revizioniste maghiare care revendicau Transilvania, precum și susținerea bulgarilor în revendicarea Dobrogei.
În iunie 1971 Ceaușescu a făcut o vizită oficială în China și acolo președintele chinez Mao Tzedong și primul-ministru chinez Ciu En Lai l-au informat pe român că URSS complotează și acționează împotriva României prin agenturi compuse din personalități politice, militare și informative devotate internaționalismului comunist. Se poate concluziona că alianța ruso – germană a funcționat discret ( și funcționează și astăzi, dar trebuie pricepere să vezi acest fapt); că doar China a fost un autentic sprijin pentru România și a fost factorul determinant care a oprit URSS de la invazia pregătită a României; că noi nu avem relații de prietenie și bună vecinătate cu niciunui dintre vecinii noștri; că teritoriul Țării este sub o permanentă presiune din partea forțelor externe care îl vor divizat și împărțit între ele. Peste toate acestea (…) se adaugă sprijinul imbecil și inconștient al unor trădători și lacomi din interiorul Țării… așa cum bine a spus marele general chinez Sun Tzu .
Romică Adrian VLAD