Domnului Nicolae MARIN,
Procurorul Șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
din cadrul Parchetului general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Domnule procuror șef Nicolae MARIN,
Subsemnatul Vasile I. Zărnescu, având C.N.P. 1470224400125, C.I. seria RT, nr. 543996, eliberată de SPCEP S2 b1, Secția 6 Poliție, domiciliat în București, str. VIDIN, nr.10, bl. 58, sc. 2, et. 3, ap. 23, Sectorul 2, telefon 0787662466, adresa de corespondență aceeași cu cea de domiciliu, în temeiul art. 288, alin. (1) al Noului Cod de Procedură Penală înțeleg să depun prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva numitului Cristian Dumitru, judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală, cu adresa de corespondență la Judecătoria Sectorului 3 București, Strada Ilfov 6, București, cod poștal 070621, pentru săvârșirea infracțiunii de producere și ticluire de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, conform prevederilor art. 268, alin. (2) și ale art. 283, alin. (2) din Noul Cod Penal.
În fapt.
Judecătorul Cristian Dumitru, în calitate de președinte de instanță, a întocmit, într-o manieră contrară adevărului, sentința penală nr. 62/04.02.2021, pronunțată în dosarul nr. 9749/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală.
În baza sentinței penale, am fost condamnat pentru faptul că aș fi „negat holocaustul“ în două articole publicate de subsemnatul și într-o broșură-pamflet1.
Conform textului de lege, condamnarea pentru o asemenea faptă nu se putea realiza decât în baza interpretării de către judecător a unor cuvinte scrise de subsemnatul.
În sentința penală, judecătorul Cristian Dumitru mi-a atribuit unele texte, ca fiind scrise și semnate de subsemnatul, în condițiile în care respectivele texte erau scrise și semnate de autori occidentali sau de anonimi pe Internet.
În capătul de acuzare nr. 2 al sentinței penale (prezentat în paginile 5 și 6 ale sentinței), judecătorul s-a folosit de mijlocul de probă indicat la pagina 3 a sentinței penale, citez: „Articol, în format letric, intitulat „Înșelătoria secolului XX” (vol. I, f. 138)“. Este vorba despre transcrierea unui articol publicat de subsemnatul pe pagina de internet www.altermedia.info, portal care nici nu mai există.
Deși avea posibilitatea să mă acuze cel mult pentru publicarea textelor altor autori care „negau Holocaustul“, deci să mă încadreze pentru publicarea unor texte „anti-holocaustice“, judecătorul a preferat să mă acuze în mod fals, în sentința penală, că le-aș fi scris personal.
Judecătorul recunoaște explicit la pagina 8 a sentinței penale, citez: „Numai dacă autorul se limita în a reda/descrie/relata precizările conținute în publicațiile invocate, fără a face adăugiri personale, sau dacă adăugirile sau opiniile personale nu erau de natură să nege existența acestui eveniment istoric, având un caracter neutru/imparțial, într-adevăr s-ar fi putut concluziona că faptele analizate nu intră sub incidența legii penale“.
La pagina 5 a sentinței penale, în capitolul „Faza de judecată“, judecătorul Cristian Dumitru a deliberat în mod fals, citez: „Astfel, inculpatul a săvârșit următoarele: (…) 2. Într-un articol apărut pe același site (www.altermedia.info), la data de 11.02.2014, sub titlul de „Înșelătoria secolului XX”, inculpatul Zărnescu Vasile a prezentat lucrarea profesorului american Arthur Robert Butz, „The Hoax of the Twentieth Century”, în cuprinsul căreia se urmărește demonstrarea faptului că genocidul populației evreiești nu a existat. În preambul, inculpatul Zărnescu Vasile face următoarele afirmații, sub îndemnul „Citește și dă mai departe”: (…)“. În continuare judecătorul a expus un fragment de text scris de mine în preambulul cărții lui Burtz, text întrerupt brusc de judecător la cuvintele „perfide și eminamente false, încă de pe la anul 1865……“.
Judecătorul Cristian Dumitru a pus șase puncte de suspensie „……“ după anul „1865“ și a continuat cu textul, citez: „Pentru mine, The Hoax nu a jucat rolul unei lecturi de iniţiere, ci, mai curând, acela al unei providenţiale confirmări. (…)“.
Tot textul inserat de judecător și atribuit în mod fals subsemnatului, din pagina 6 a sentinței penale, după cele șase puncte de suspensie, începând cu „Pentru mine, The Hoax (…)“ aparține în integralitate lui Robert Faurisson, cel care a semnat prefața cărții autorului Arthur Robert Butz.
Textul scris de mine, publicat pe pagina de internet, în preambulul cărții indicate mai sus se termină cu cuvintele „Citește și dă mai departe!“, după care am expus data publicării „11 februarie 2014“ și numele meu „Vasile Zărnescu“. După semnătura de autor „Vasile Zărnescu“ începe textul din cartea publicată sub formă electronică, adică prefața semnată de Robert Faurisson. De altfel, din articolul publicat pe pagina de internet www.altermedia.info, în capitolul intitulat „Autorul“, Faurisson i-a făcut prezentarea lui Arthur Robert Butz, autorul cărții The Hoax of Century XX. Prefața se încheie cu indicarea semnatarului textului: „Robert Faurisson, octombrie 2002“.
Textul lui Robert Faurisson, atribuit deliberat în mod fals subsemnatului de către judecătorul Cristian Dumitru, este încheiat cu propoziția, citez: „(…) Nu fusese decât o nălucă, o fata morgana“. Pentru a demonstra că a încheiat citatul atribuit mie, judecătorul a pus semnul de ghilimele de încheiere, “, la sfârșitul acestei fraze.
Citatul atribuit subsemnatului de către judecător începe cu un fragment de text scris de mine și continuă cu mai multe fragmente extrase din Prefața lui Faurisson.
Judecătorul continuă producerea și ticluirea de probe nereale, adăugând o explicație referitoare la satele lui Potemkin, citez: „În legătură cu cele prezentate în paragraful precedent, este de menționat că Grigori Alexandrovici Potiomkin, cunoscut în limba română și ca Potemkin … “. Urmează un text anonim preluat de președintele instanței de fond, judecătorul Cristian Dumitru, de pe wikiwand de la adresa https://www.wikiwand.com/ro/Potemkiniad%C4%83.
Insistența judecătorului pe cazul Potemkin, care a fost expus de Faurisson și nicidecum de subsemnatul, probează săvârșirea cu rea-intenție a ticluirii de probe acuzatoare la adresa subsemnatului.
Faptul că a săvârșit cu intenție ticluirea de probe pentru condamnarea subsemnatului derivă și din fraza de concluzie a judecătorului, citez: „Prin urmare, inculpatul, făcând referire la camerele de gazare ca fiind Potemkin, induce ideea cititorului articolului că acestea nu au existat, fiind o falsificare a realității“ (pagina 6 a sentinței penale). Formularea literară și gramaticală corectă este: „…induce cititorului articolului ideea că acestea nu au existat,…“. Dar să nu-i cerem prea mult unui fost „agent de teren“ al Poliției Sectorului 6, cu facultatea de Drept făcută la „fără frecvență“; poate și liceul tot la „fără frecvență“ l-a făcut!
Este total falsă acuzația „inculpatul, făcând referire la camerele de gazare ca fiind Potemkin“.
Proba incriminatoare ticluită de judecătorul falsificator, din capătul de acuzare nr. 2, este folosită de acesta pentru evidențierea faptei acuzatoare a subsemnatului, citez: „Negarea holocaustului de către inculpatul Zărnescu Vasile este evidentă și indubitabilă atunci când numește camerele de gazare de la Auschwitz ca fiind camere de gazare Potemkin“ (pagina 8 a sentinței penale).
Dar nu „inculpatul“, adică subsemnatul, a scris acel text, ci Robert Faurisson a făcut „referire la camerele de gazare ca fiind Potemkin“, citez: „pretinsa cameră de gazare de la Auschwitz, capitala «Holocaustului», vizitată zilnic de mii de turişti şi de pelerini, nu este decât o cameră de gazare Potemkin“.
Prin urmare, judecătorul a ticluit proba „evidentă și indubitabilă“ pentru a născoci pseudo-argumentul necesar condamnării mele pentru „negarea holocaustului“.
Menționez faptul că, prin ticluirea probelor în capătul 2 al acuzării, judecătorul Cristian Dumitru a construit cea mai mare condamnare a subsemnatului dintre cele trei capete de acuzare aduse, stabilind o pedeapsă de 9 luni de închisoare, față de celelalte două cu câte 6 luni, iar prin cumulul pedepselor a preluat-o ca „pedeapsa cea mai grea“ la care a adăugat „un spor de 4 luni de închisoare“.
Judecătorul Cristian Dumitru era obligat la respectarea prevederilor Noului Cod de Procedură Penală art. 103, alin. (1) și (2) privind aprecierea probelor și ale art. 102, alin. (2) și (3) privind excluderea probelor obținute în mod nelegal.
În susținerea prezentei Plângeri penale propun proba cu înscrisuri, respectiv:
1. Sentința penală nr. 62/04.02.2021, pronunțată în dosarul nr. 9749/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală.
2. „Articol, în format letric, intitulat „Înșelătoria secolului XX” (vol. I, f. 138)“2, indicat ca mijloc de probă la pagina 3 a sentinței penale atacate în apel (anexa 2).
3. Articolele anonime descărcate de pe Internet referitoare la feldmareșalul Potemkin3 (anexa 3).
În drept,
Consider că judecătorul Cristian Dumitru a ticluit proba pentru capătul de acuzare nr. 2, în vederea „justificării“ condamnării subsemnatului, intrând astfel sub incidența prevederilor art. 268, alin. (2) din Noul Cod Penal, citez: „Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani“.
Prin producerea și ticluirea probei pentru capătul de acuzare nr. 2 din sentința penală, judecătorul Cristian Dumitru m-a condamnat la 9 luni de închisoare pentru o faptă care nu există, încălcând prevederile art. 16, alin. (1), lit. a din Noul Cod de Procedură Penală.
Astfel fapta de a mă condamna pe baza unei probe produsă și ticluită chiar de judecătorul Cristian Dumitru intră sub incidența prevederilor art. 283, alin. (2) din Noul Cod Penal, citez: „Reținerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, știind că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică“.
Anexez la prezenta Plângere Penală copii xerox după originalele din dosarul nr. 9749/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală:
1) Sentința penală nr. 62/04.02.2021, pronunțată în dosarul nr. 9749/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală (anexa 1; 7 file);
2) textele de pe internet, pe care le-a folosit judecătorul falsificator Cristian Dumitru pentru a fabrica „probe“ cu care să mă condamne (anexa 2; una filă);
3) „articol, în format letric, intitulat „Înșelătoria secolului XX (1)”“. Vă solicit să cereți o xerocopie a acestui „articol, în format letric – f. 138, din vol. I“ – autentificată de grefa Curții de Apel București (C.A.B.), deoarece dosarul nr. 9749/301/2020 al Judecătoriei Sectorului 3 se află, acum, în pronunțare la C.A.B. (anexa 3; 5 file).
Acest înscris conține 15 file.
Cu respect,
Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu
1 Vedeți aici: http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000642032&id_inst=301
tâmpenia e la loc de cinste în statul comunist România!!!!
Document care NUUUU a fost intocmit de Domnul Zarnescu, care DOAR S-A DOCUMENTAT consultand ZIARELE OFICIALE precum LE MONDE , printre altele – sau nici ziarele oficiale nu mai avem voie sa le publicam ???????????????????????????????????
OFER STRICTAMENTE PENTRU DOCUMENTATIE ACEST CITAT AL ARTICOLULUI DIN LE MONDE, DOCUMENTATIE LA CARE FIECE OM ARE DREPTUL, CARE CREDE IN DREPTURILE OMULUI !
http://robertfaurisson.blogspot.com/1978/12/nul-ne-conteste-lutilisation-de-fours.html
Vineri, 29 decembrie 1978
Scrisoare a lui Robert Faurisson publicată de cotidianul „Le Monde” la 29 decembrie 1978
„Problema camerelor de gazare (a) ” sau „zvonul de la Auschwitz”
Nimeni nu contestă folosirea crematoriilor în anumite lagăre germane. Însăși frecvența epidemilor, în toată Europa în război, a impus incinerare, de exemplu a cadavrelor de tifos (vezi fotografii).
Este contestată existența „camerelor de gazare”, adevărate abatoare umane. Din 1945, acest protest a crescut. Mass-media majoră nu mai este conștientă de acest lucru.
În 1945, știința istorică oficială a afirmat că „camere de gazare” au funcționat, atât în fostul Reich, cât și în Austria, atât în Alsacia, cât și în Polonia. Cincisprezece ani mai târziu, în 1960, și-a revizuit hotărârea: „mai presus de toate” (?), a exploatat „camere de gazare” doar în Polonia (b) . Această revizuire sfâșietoare din 1960 a redus la nimic o mie de „mărturii”, o mie de „dovezi” ale presupuselor gazări la Oranienbourg, Buchenwald, Bergen-Belsen, Dachau, Ravensbrück, Mauthausen. Înaintea sistemelor juridice engleze sau franceze, responsabilii de Ravensbrück (Suhren, Schwarzhuber, Dr. Treite) mărturiseseră existența unei „camere de gazare” a cărei funcționare au descris-o chiar vag. Scenariu comparabil pentru Ziereis, în Mauthausen, sau pentru Kramer în Struthof. După moartea vinovaților, s-a descoperit că aceste gazări nu au existat niciodată. Fragilitatea mărturiilor și a mărturisirilor!
„Camerele de gazare” din Polonia – vom ajunge să recunoaștem – nu au avut mai multă realitate. Sistemelor juridice polonez și sovietic datorăm cele mai multe informații despre ele (vezi, de exemplu, mărturisirea uluitoare a lui R. Höss, comandant la Auschwitz).
Actualul vizitator de la Auschwitz sau Majdanek descoperă, de fapt „camere de gazare”, spații în care orice gazare s-ar fi încheiat într-o catastrofă pentru gazari și anturajul lor. O execuție colectivă prin gaz, presupunând că este posibilă, nu a putut fi identificată cu o gazare sinucigașă sau accidentală. Pentru a gaza câte un singur prizonier, legat de mâini și de picioare, americanii foloseau un gaz sofisticat, și acesta într-un spațiu restrâns, din care gazul, după utilizare, era aspirat pentru a fi apoi neutralizat. De asemenea, cum ar putea cineva, de exemplu la Auschwitz, să încapă două mii (și chiar trei mii) de bărbați într-un spațiu de două sute zece metri pătrați (!), apoi să toarne (!) pe ei granule ale banalului și violent insecticid numit Zyklon B; în cele din urmă, imediat după moartea victimelor, trimiteți fără mască de gaz, în această încăpere saturată cu acid cianhidric, o echipă responsabilă cu extragerea cadavrelor pătrunse cu cianura? Documente puțin cunoscute (c) arătați în plus: 1° că această încăpere, pe care germanii ar fi aruncat-o în aer înainte de plecare, era doar o morgă tipică ( Leichenkeller ), îngropată (pentru a o proteja de căldură) și dotată cu doar o mică intrare și ieșire. uşă; (2) că Zyklon B nu a putut fi evacuat prin ventilație accelerată și că evaporarea lui a necesitat cel puțin douăzeci și unu de ore. În timp ce pe crematoriile de la Auschwitz avem mii de documente, inclusiv facturi, până la cel mai apropiat pfennig, nu avem despre „camerele de gazare”, care, se pare, flancau aceste crematorii, nici un ordin de construcție, nici un studiu, nici o comandă, nici un plan, nici o factură, nici o fotografie. Într-o sută de încercări (Ierusalim, Frankfurt etc.), nu s-a putut produce nimic.
„Am fost la Auschwitz. Nu era nicio „camera de gazare” acolo. Cu greu îi ascultăm pe martorii apărării care îndrăznesc să pronunțe această sentință. Sunt dați în judecată. Până în 1978, oricine din Germania care depunea mărturie în favoarea lui T. Christophersen, autorul cărții Minciuna de la Auschwitz, risca să fie condamnat pentru „insultarea memoriei morților”.
După război, Crucea Roșie Internațională (care investigase „zvonul de la Auschwitz” (d) , Vaticanul (care era atât de bine informat despre Polonia), naziștii, colaboratorii, cu toții au declarat împreună cu alții buni: „Camerele de gazare. „? Nu știam.” Dar cum putem ști lucrurile când nu existau?
Nazismul este mort, și mort, cu Führer-ul său. Adevărul rămâne astăzi. Să îndrăznim să o proclamăm. Inexistența „camerelor de gazare” este o veste bună pentru umanitatea săracă. Vești bune că am greși să mai rămânem ascunși .
[Publicat în Le Monde , 29 decembrie 1978]
_____________
Evaluări
(a) Expresia este din Olga Wormser-Migot, The Nazi Concentration System , 1968, Presses Universitaires de France, 1968.
(b) „Keine Vergasung in Dachau ”, de Dr. Martin Broszat, director al Institutului de Istorie Contemporană din München.
(c) Pe de o parte, fotografii de la muzeul Auschwitz (neg. 519 și 6228); pe de altă parte, documentele de la Nürnberg (NI-9098 și NI-9912 ).
(d) CICR, Documente privind activitatea Comitetului Internațional al Crucii Roșii … , seria II, nr. 1, reproducând parțial (dețin o copie a textului complet confidențial) documentul nr. 9925: Vizită la comandant din lagărul de la Auschwitz de către un delegat al CICR (septembrie 1944), p. 91 și 92. O propoziție capitală a acestui document a fost amputată cu pricepere de trei cuvinte din cartea lui Marc Hillel, The Archives of Hope , p. 257, iar cea mai importantă teză („Deținuții înșiși nu au menționat-o”) a fost omisă.
(e) Dintre cei aproximativ douăzeci de autori care neagă existența „camerelor de gazare”, să-l citam pe Paul Rassinier, un fost deportat ( The True Eichmann Trial , The Seven Colors, 1962 ) și, mai ales, pe americanul Arthur R. Butz pentru cartea sa remarcabilă despre The Hoax of the 20 th Century (1976) [cunoscută în traducerea franceză drept L’Imposture du XX e siècle (La Sfinge, Roma 2002, 616 p.) – ndlr].
Postat de NN
Mă bucură faptul că domnul colonel (rtg.) Vasile Zărnescu a hotârăt să depună Plângerea penală împotriva judecătorului Cristian Dumitru întocmită de mine și trimisă pe email domnului Zărnescu din data de 13.09.2021.
Regret faptul că nu a dat curs și plângerii penale împotriva lui Silviu Vexler.
Doamnei Gabriela Scutea,
Procuror General al României,
Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DOAMNĂ PROCUROR GENERAL,
Subsemnatul Vasile I. Zărnescu, având C.N.P…., C.I. seria RT, nr. 543996, eliberată de SPCEP, S2, b1, Secția 6 Poliție, domiciliat în București, str. , nr.10, bl. 58, sc. 2, et. 3, ap. 23, Sectorul 2, telefon 0787662…, adresa de corespondență aceeași cu cea de domiciliu, în temeiul art. 288, alin. (1) al Noului Cod de Procedură Penală înțeleg să depun prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva numitului Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, cu adresa de corespondență la Camera Deputaților, precum și la sediul F.C.E.R.-C.M., Str. Sf. Vineri, nr. 9-11, sector 3, București, pentru săvârșirea cu intenție a infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată, conform prevederilor art. 326 din Noul Cod Penal și ale art.35, alin.(1) din Noul Cod Penal.
În fapt.
Deputatul Silviu Vexler a întocmit, într-o manieră contrară adevărului, Declarațiile de interese, înregistrate sub nr.2a-4a/130 din 15.01.2021 și nr.2a-4a/510 din 15.06.2021 la Parlamentul României (Camera Deputaților), în cuprinsul cărora a omis menționarea funcției de președinte al organizației neguvernamentale Federația Comunităților Evreilor din România – Cultul Mozaic (în continuare, F.C.E.R.-C.M.). Declarațiile întocmite în fals serveau la excluderea unei eventuale stări de incompatibilitate între funcția de deputat și cea de președinte al unei organizații neguvernamentale declarată apolitică și cu statut special de cult religios recunoscut prin lege de statul român.
De asemenea, voi proba faptul că Silviu Vexler a omis să înscrie funcția de consilier personal al președintelui F.C.E.R.-Cultul Mozaic în toate declarațiile de interese din legislatura 2016-2020, înscriind doar o funcție neremunerată de președinte al comisiei de etică și mediere, pentru a evita descoperirea unui conflict de interese sau o stare de incompatibilitate flagrantă.
Domnul Silviu Vexler având calitatea de deputat în Parlamentul României, în legislatura 2016-2020, a candidat în luna noiembrie 2020 la alegerile interne ale F.C.E.R.-Cultul Mozaic, iar în data de 25 noiembrie 2020 a fost ales președintele acestei organizații neguvernamentale etnico-religioase.
Pe site-ul oficial al F.C.E.R.-C.M. sunt postate „Rezultatele alegerilor pentru funcțiile de conducere“, desfășurate în cadrul Congresului al IV-lea al F.C.E.R.-C.M. din 25 noiembrie 2020, iar numitul Silviu Vexler este indicat cu funcția de președinte .
Practic, din data de 25 noiembrie 2020, pe finalul primului mandat, deputatul Silviu Vexler a intrat în starea de incompatibilitate flagrantă.
Din data de 25 noiembrie 2020, deținând și noua funcție de președinte al F.C.E.R.-Cultul Mozaic, deputatul Silviu Vexler a continuat campania electorală în calitate de candidat la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, obținând 3.509 voturi. Deși nu a obținut în alegeri pragul minim prevăzut de lege pentru un mandat de deputat, a fost nominalizat deputat în Parlamentul României, conform prevederilor art. 56, alin.1 din Legea nr. 208/2015 .
Prin validarea ca deputat pentru legislatura 2020-2024, deținând și funcția de președinte al F.C.E.R.-C.M., domnul Silviu Vexler s-a plasat într-o nouă stare de incompatibilitate până în prezent. În demersurile sale din procesul electoral octombrie-decembrie 2020, în calitate de candidat la alegerile parlamentare pentru Camera Deputaților, cât și după validarea sa ca deputat în Parlamentul României, Silviu Vexler era obligat să întocmească Declarații de interese complete și care să corespundă adevărului.
Numitul Silviu Vexler a încălcat prevederile Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Potrivit prevederilor art.1, alin.(1) din Legea nr.176/2010, „dispozițiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligația declarării averii și a intereselor: (…) 3. președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii; (…) 39. candidații pentru funcțiile de președinte al României, deputat, senator…“.
Potrivit prevederilor art.3, alin.(2) și (3) din Legea nr.176/2010, declarațiile de avere și de interese „se fac în scris, pe propria răspundere“. Declarațiile de interese „cuprind funcțiile și activitățile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare“.
Potrivit „Anexei nr.2 – Declarație de interese“ din Legea nr.176/2010, Silviu Vexler avea obligația să completeze, în mod corespunzător adevărului, rubrica de la poziția 2 cu titlul „Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control (…) ale altor organizații neguvernamentale“.
Întrucât F.C.E.R.-Cultul Mozaic este o organizație neguvernamentală de utilitate publică, cu statut recunoscut de cult religios, declarată statutar apolitică, Silviu Vexler avea obligația să înscrie, conform adevărului, calitatea de președinte al F.C.E.R.-C.M., în Declarațiile de interese întocmite și asumate prin semnătură olografă.
Probe privind săvârșirea infracțiunii de fals în declarații
Proba nr.1 privind omisiunea rectificării Declarației de interese a candidatului la alegerile pentru Camera Deputaților
Conform art.1, alin. (1), pct. 39 din Legea nr.176/2010, coroborat cu art.53, alin.(1) lit. d) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în calitate de candidat pentru funcția de deputat, Silviu Vexler avea obligația să actualizeze și să comunice Biroului Electoral de Circumscripție și Biroului Electoral Central, Declarația de interese completată depusă la dosarul de candidat, conform noii funcții de președinte al F.C.E.R.-C.M. dobândită din data de 25 noiembrie 2020, în timpul campaniei electorale, deci în intervalul până la data alegerilor din 6 decembrie 2020.
Pe pagina Agenției Naționale de Integritate este postată Declarația de interese a candidatului Silviu Vexler, dar numai din 30.09.2020. Deputatul, candidat la un nou mandat, a omis actualizarea/rectificarea Declarației de interese, privind declararea calității de președinte al F.C.E.R.-C.M., în dosarul de candidat la alegerile pentru Camera Deputaților. Posibilitatea rectificării este prevăzută la art. 7 din Legea nr.176/2010.
Solicit organelor judiciare să verifice Declarația de interese a candidatului Silviu Vexler.
Pe internet am descoperit¬ Procesul-verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale, la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2020, încheiat în 18 octombrie 2020. La poziția 15 a tabelului este înscris Silviu Vexler cu ocupația deputat și profesia jurnalist .
Voi arăta mai jos că numitul Silviu Vexler nu a finalizat studiile la Facultatea de jurnalism din cadrul Universității Hyperion București și nu a profesat niciodată activitatea de jurnalist. Dacă a declarat profesia de jurnalist, a comis o nouă infracțiune de fals în declarații.
Prin omisiunea actualizării/rectificării Declarației de interese, Silviu Vexler se face vinovat de inducerea în eroare a Biroului Electoral de Circumscripție și a Biroului Electoral Central, care i-a atestat mandatul de deputat în Parlamentul României, în urma alegerilor din 6 decembrie, în condițiile în care el se afla în stare flagrantă de incompatibilitate prin dobândirea și exercitarea funcției de președinte al F.C.E.R.-C.M.
Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, prevede la art. 12., alin.(1): „Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale: m) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute la art. 56 și eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;“. Legea nr.176/2010 prevede la art.3, alin.(5) obligativitatea depunerii în două exemplare a declarației de avere și de interese la „Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripție, odată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare“, care se transmit și Agenției Naționale de Integritate.
În calitate de candidat la alegerile parlamentare, Silviu Vexler era obligat să aducă la cunoștința Biroului Electoral de Circumscripție, conform art.53, alin.(1) lit. d) din Legea nr. 208/2015, modificările din Declarația de interese privind dobândirea funcției de președinte al F.C.E.R.-C.M. în timpul procesului electoral.
Proba nr.2 privind falsul în declarații a candidatului Silviu Vexler
Declarația de interese din 30.09.2020 conține la poziția nr.2 intitulată „Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control (…) ale altor organizații neguvernamentale“, rubrica 2.1 în care Silviu Vexler a înscris doar calitatea deținută la Federația Comunităților Evreiești din România de „Președinte al Comisiei de Etică și Mediere“, iar la valoarea beneficiilor nu a menționat nici o sumă.
Totodată Silviu Vexler a omis să mai înregistreze această calitate onorifică de președinte al Comisiei de Etică și Mediere în declarațiile de interese din 15.01.2021 și 15.06.2021, referitoare la anul 2020.
De subliniat faptul că numitul Vexler nu a înscris pe nici una dintre declarațiile de avere și de interese depuse în toți anii 2017-2021 denumirea corectă și completă a organizației neguvernamentale Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, pentru a nu atrage atenția asupra faptului că el a avut și are funcții remunerate în conducerea cultului religios recunoscut în România printr-o lege specială.
Proba nr.3 privind falsul în declarații
Declarațiile de interese pentru anul 2020 ale deputatului Silviu Vexler au fost înregistrate sub nr.2a-4a/130 din 15.01.2021 și nr.2a-4a/510 din 15.06.2021 la Parlamentul României, cu specificația „Camera Deputaților – aplicarea Legii nr.176/2010“ și publicate pe site-ul Camerei Deputaților, conțin în locul semnăturii olografe mențiunea specială „Declarația semnată în original se găsește la Camera Deputaților“ .
Deputatul Silviu Vexler a întocmit și și-a asumat cele două „Declarații de interese“ pe propria răspundere, prin semnătură olografă, cu mențiunea explicită „cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind falsul în declarații“. Anexa nr.2 a Legii nr.176/2010 face referire la art.292 din Codul Penal anterior, în vigoare la data promulgării legii, privind falsul în declarații. Acestui articol din vechiul Cod Penal îi corespunde art. 326 din Noul Cod Penal.
De asemeni, la finalul declarațiilor întocmite și semnate de Silviu Vexler este menționat: „Prezenta declarație este act public și răspund potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menționate“.
Prin omisiunea înscrierii, în cele două Declarații de interese, a funcției de președinte al cultului religios F.C.E.R-Cultul Mozaic, funcție incompatibilă cu cea de deputat, cu indicarea beneficiilor (obținute din salariu) aferente funcției, este evident că Silviu Vexler trebuie să răspundă penal pentru inexactitatea și caracterul incomplet al datelor din Declarațiile de interese precizate.
Proba nr. 4 privind săvârșirea cu intenție a falsului în declarații
Cele două declarații de interese nr.2a-4a/130 din 15.01.2021 și nr.2a-4a/510 din 15.06.2021, pentru anul 2020, au fost completate de Silviu Vexler în mod identic. La poziția nr.2 acesta a tras o liniuță, în loc să înscrie conform adevărului, funcția de președinte al organizației neguvernamentale F.C.E.R.-C.M. Am prezentat deja faptul că acesta nu a mai înscris nici măcar funcția onorifică de președinte al comisiei de etică și mediere. La poziția nr.3 intitulată „Calitatea de membru în cadrul asociațiilor profesionale și/sau sindicale“ Silviu Vexler a completat rubrica menționând explicit „3.1. NU ESTE CAZUL“. La poziția nr.4 intitulată „Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control, retribuite sau neretribuite, deținute în cadrul partidelor politice, funcția deținută și denumirea partidului politic“ de asemeni a completat în mod explicit „4.1 NU ESTE CAZUL“. Aceasta probează că făptuitorul a înțeles să înscrie explicit faptul că în mod categoric nu deține calitățile indicate la pozițiile nr.3 și nr.4 din Declarația de interese.
Fapta de a nu completa poziția nr.2 cu același „NU ESTE CAZUL“, probează că Silviu Vexler a omis cu intenție completarea conform adevărului a rubricii de la poziția nr.2 din Declarațiile de interese.
Proba nr.5 privind săvârșirea cu intenție a falsului în declarații
Declarațiile de avere înregistrate sub nr. 2a-4a/137 din 15.01.2021 și nr. 2a-4a/532 din 15.06.2021 întocmite de Silviu Vexler, conțin la capitolul „VII – Venituri ale titularului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat“ – subcapitolul „I. Venituri din salarii, I.1. titular Silviu Vexler“, un venit salarial de 58.968 lei provenit din calitatea de „Consilier Personal al Președintelui/Președinte“. Sursa venitului înscrisă de Silviu Vexler este „Federația Comunităților Evreiești din România“ care este incorectă. Corect ar fi trebuit menționat „Cultul Mozaic“.
Aceasta presupune că Silviu Vexler avea discernământul necesar pentru a-și declara calitatea de membru în organele de conducere ale unei asociații neguvernamentale din care obținea venituri salariale, respectiv funcția de „consilier personal al președintelui“ F.C.E.R.-Cultul Mozaic, Aurel Vainer, până în noiembrie 2020 și, apoi, funcția de „președinte“ al F.C.E.R.-Cultul Mozaic, din 25.11.2020.
Ca atare, este mai mult decât evident faptul că, în Declarațiile de interese nr.2a-4a/130 din 15.01.2020 și nr.2a-4a/510 din 15.06.2021 Silviu Vexler a omis cu intenție înscrierea adevărului privind aceleași funcții de „consilier personal al președintelui/președinte“ la organizația neguvernamentală F.C.E.R.-Cultul Mozaic în condițiile în care poziția nr.2 din Declarație indică explicit cerința de a declara „Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control (…) ale altor organizații neguvernamentale“.
Proba nr.6 privind săvârșirea cu intenție a falsului în declarații
O altă probă privind omisiunea cu intenție a funcției de președinte al F.C.E.R.-Cultul Mozaic, din Declarațiile de interese, se poate extrage din compararea Declarației de interese a candidatului Silviu Vexler, semnată în data de 30.09.2020 cu Declarațiile de interese ale deputatului, înregistrate în 15.01.2021 și 15.06.2021.
În condițiile în care a omis să înscrie la poziția nr.2 calitatea de președinte al organizației neguvernamentale F.C.E.R.-C.M., din care obținea deja beneficii, numitul Silviu Vexler a declarat la poziția nr.1 a Declarației de candidat deputat, doar calitățile de simplu membru în organizația neguvernamentală „Comunitatea Evreilor Roman“, precum și cea de membru în American Jewish Commitee Transatlantic Institute (ONG) cu adresa Bruxelles, Belgia.
În Declarațiile de interese din 15.01.2021 și 15.06.2021, deputatul Silviu Vexler a înțeles să nu mai declare calitatea de simplu membru al Comunității Evreilor din Roman la poziția nr.1 și nici cea de președinte al Comisiei de Etică și Mediere de la F.C.E.R.-C.M., la poziția nr.2, care nu mai erau valabile în condițiile în care dobândise noua funcție de președinte al F.C.E.R.-Cultul Mozaic, incompatibilă cu cea de deputat.
Proba nr.7 privind falsul în declarații în formă continuată
Săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de fals în declarații este probată în primul rând de cele două declarații de interese identice înregistrate la date diferite sub nr.2a-4a/130 din 15.01.2021 și nr.2a-4a/510 din 15.06.2021 la Camera Deputaților, completate și semnate la diferență de 5 luni, în care deputatul Silviu Vexler a omis în mod intenționat și repetat înscrierea funcției incompatibile de președinte al F.C.E.R.-Cultul Mozaic.
Pe portalul Camerei Deputaților există pagina Declarații de avere și interese deputați . Pe această pagină, la poziția nr. 348, se găsește indicat SILVIU VEXLER, deputat minorități, cu declarațiile de avere și de interese (în format pdf) întocmite și înregistrate în anii anteriori, respectiv: 11.06.2020, 14.06.2019, 14.06.2018, 08.06.2017 și 16.01.2017.
În declarațiile de interese înregistrate la Camera Deputaților sub nr.2a-4a/220 din 11.06.2020, nr.2a-4a/324 din 14.06.2019, nr.2d-1/286 din 14.06.2018 și nr.2d-1/476 din 08.06.2017 deputatul Silviu Vexler a completat la poziția 2 intitulată „Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control (…) ale altor organizații neguvernamentale“ calitatea onorifică și voluntară de „președinte al Comisiei de Etică și Mediere la Federația Comunităților Evreiești din România, str. Sf. Vineri, nr.9-11, București“, fără indicarea unei valori a beneficiilor din această calitate, adică fără obținerea unui venit salarial.
Faptul că Silviu Vexler cunoștea și înțelegea noțiunea de organizație neguvernamentală este probată de faptul că acesta a înțeles să completeze poziția nr.1 din Declarațiile de interese mai sus menționate, intitulată „Asociat sau acționar (…), precum și membru în asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale“, înscriind calitatea de membru la Comunitatea Evreilor Roman.
Statutul F.C.E.R.-C.M. stipulează la„Art. 7 (1) Comunităţile sunt persoane juridice de utilitate publică, nonprofit, apolitice, cu profil etnic, cultural şi religios mozaic şi acţionează pe plan local ca reprezentanţi ai populaţiei evreieşti şi ai cultului mozaic. Art. 5 (1) Federaţia reuneşte, pe bază de adeziune voluntară, Comunităţile“.
Pentru a evita o declarare a stării de incompatibilitate și un conflict de interese evident (conform prevederilor art.70 din Legea nr.161/2003), Silviu Vexler a omis să adauge, în Declarațiile de interese, calitatea de „consilier personal al președintelui F.C.E.R.“, din care obținea un venit salarial, calitate înscrisă doar în Declarațiile de avere.
Menționez faptul că, în intervalul anilor 2017-25 noiembrie 2020, deputatul Silviu Vexler a deținut două funcții într-o organizație neguvernamentală: funcția declarată numai în Declarațiile de avere de „consilier personal al președintelui F.C.E.R.-C.M. (Aurel Vainer)“, dar și funcția de „președinte al comisiei de Etică și Mediere la F.C.E.R.-C.M.“, trecută numai în Declarațiile de interese. Desigur că funcția de consilier personal al președintelui unei organizații este mai importantă decât aceea de președinte al Comisiei de Etică și Mediere. Prima funcție, care genera o stare de incompatibilitate și din care obținea beneficii, nu a fost declarată în nici una dintre Declarațiile de interese ale deputatului Silviu Vexler.
Astfel, în Declarațiile de avere înregistrate la Camera Deputaților sub nr.2a-4a/222 din 11.06.2020, nr.2a-4a/327 din 14.06.2019, nr.2d-1/288 din 14.06.2018 și nr.2d-1/543 din 08.06.2017, Silviu Vexler a declarat calitatea de „consilier personal al președintelui la Federația Comunităților Evreiești din România“, cu un venit anual net de 58.032 lei ,52.151 lei, 38.256 lei, respectiv, 70.600 lei.
Proba nr.8 privind omisiunea cu intenție a declarării calității de „consilier personal al președintelui F.C.E.R.-C.M.“
Pentru a dovedi săvârșirea cu intenție a infracțiunii de fals în declarații voi propune analiza comparativă a tuturor declarațiilor de avere și de interese întocmite și înregistrate la Camera Deputaților de deputatul Silviu Vexler din anii 2017-2021.
Toate declarațiile de avere conțin date privind ocuparea unei funcții în organizația neguvernamentală F.C.E.R., fără a completa Cultul Mozaic, pe care Silviu Vexler a omis să o înscrie și în declarațiile de interese, deși ar fi fost relevante în vederea descoperirii unei eventuale stări de incompatibilitate.
Astfel, în fiecare dintre declarațiile de avere din anii 2017-2020, Silviu Vexler a consemnat la poziția VII funcția remunerată de „consilier personal al președintelui F.C.E.R.-C.M.“, care nu se mai regăsește în Declarația de interese corespunzătoare anului respectiv.
Totodată, în toate Declarațiile de interese din anii 2017-2020, deputatul Silviu Vexler a completat la poziția 2,„Calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control (…) ale altor organizații neguvernamentale“, numai funcția onorifică de președinte al Comisiei de Etică și Mediere la Federația Comunităților Evreiești din România. Această funcție onorifică nu mai fost înscrisă în Declarațiile de interese din 15.01.2021 și 15.06.2021, deși a fost deținută de Vexler până în 25 noiembrie 2020, când a fost ales Președinte al Cultului Mozaic.
Deși Declarația de interese conține mai multe rubrici pentru eventuala declarare a mai multor funcții, Silviu Vexler a omis înscrierea funcției de „consilier personal al președintelui organizației neguvernamentale, apolitice și declarată cult religios“, care putea genera un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate cu funcția de deputat a lui Silviu Vexler.
Argumente privind incompatibilitatea funcției de deputat cu aceea de președinte al cultului religios F.C.E.R.-C.M.
Legea nr. 161/2003 prevede la Secțiunea a 2-a „Incompatibilități privind calitatea de parlamentar“. Articolul 81, alin.(1) din Legea nr.161/2003 prevede, cităm: „Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate.(2) Prin funcții publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înțelege (…) precum și funcțiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le dețin să candideze în alegeri“.
Pentru a descrie aria largă de activități incompatibile cu funcția de deputat, legiuitorul a menționat domeniile în care deputații au voie să exercite funcții de conducere sau activități: „Art.81 (3) Deputații și senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice“. Printre acestea nu se află menționată și conducerea unui cult religios. Însăși calitatea de cult religios presupune conceptul unei organizații neguvernamentale apolitice.
F.C.E.R.-Cultul Mozaic, al cărei președinte a fost ales deputatul Silviu Vexler, din data de 25 noiembrie 2020, este o organizație etnico-religioasă cu statut legal de cult religios recunoscut în România. Potrivit Anexei la Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, Federația Comunităților Evreiești din România este menționată la poziția 16 în „Lista cultelor recunoscute în România“.
Conform prevederilor art.49, alin. (2) și (3) din Legea nr.489/2006, Statutul F.C.E.R.-C.M.a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 999 din 27 august 2008 privind recunoașterea Statutului Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic , apoi a fost modificat și completat prin H.G. nr. 655/2010 și prin Ordinul Secretarului de Stat pentru Culte nr. 95/18.11.2014.
Fiind aprobat printr-o Hotărâre de Guvern, Statutul F.C.E.R.-C.M. are caracter de act normativ, făcând parte integrantă din Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată.
Încălcarea Statutului organizației F.C.E.R.-Cultul Mozaic
În conformitate cu prevederile Legii nr.489/2006, Statutul F.C.E.R.-C.M. stipulează, la art.2, cităm: „Federaţia este organizaţie apolitică, nonprofit, persoană juridică de utilitate publică, cu profil religios de cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil şi educaţional“.
Prin alegerea deputatului Silviu Vexler în funcția de președinte al unei persoane juridice de drept public s-a încălcat și art.211, alin.(1) din Codul Civil, intitulat Incapacități și incompatibilități: „Nu pot face parte din organele de administrare şi de control ale persoanei juridice (…), precum şi cei declaraţi prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcţie“.
În contextul tuturor celor expuse anterior, este evident faptul că o persoană politică, așa cum este un deputat din Parlamentul României, nu putea să reprezinte interesele cultului religios F.C.E.R.-C.M. declarată „organizație apolitică“ potrivit propriului Statut de organizare și funcționare.
Totodată, consider că, prin cumularea celor două funcții, este afectată autonomia – relativă – a F.C.E.R.-C.M.față de stat, prevăzută la art.29, alin.(5) din Constituția României, precum și la art.8, alin.(1) din Legea nr.489/2006.
De asemenea, sunt încălcate prevederile art.7 din Legea 489/2006, în care statul român recunoaște tuturor cultelor religioase „statutul de factori ai păcii sociale“. Iar un deputat, care desfășoară o activitate politică în Parlament, nu poate asigura pacea socială specifică unui șef de cult religios.
Legiuitorul a prevăzut în mod explicit în Legea nr.489/2006 la art.50, alin.(2): „Reprezentanții cultelor religioase au dreptul de a participa ca invitați la dezbaterea în Parlament și în comisiile acestuia a proiectelor de acte normative privitoare la viața religioasă, la activitatea cultelor, de educație și de învățământ confesional, de asistență socială și de patrimoniu național privind cultele“.
Deputatul Sivliu Vexler face parte din Parlamentul României, care este autoritatea publică legiuitoare a statului român. Constituția României prevede imunitatea oricărui deputat, inclusiv a numitului Silviu Vexler, la art.72, alin.(1) „Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului“. Ceea ce presupune faptul că toți deputații și senatorii sunt considerați persoane politice.
F.C.E.R.-C.M. face parte din Consiliul Consultativ al Cultelor din România, constituit din data de 14 aprilie 2011, care este o „organizaţie de natură etică, socială, autonomă, apolitică, nonguvernamentală, fără personalitate juridică şi nonprofit“ .
În concluzie, prin dobândirea funcției de șef al organizației denumite F.C.E.R.-Cultul Mozaic, în 25 noiembrie 2020, Silviu Vexler se afla într-o stare de incompatibilitate care-i interzicea candidatura ca deputat în alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, conform prevederilor art. 81, alin.(1) și (2) din Legea nr.161/2003. Totodată, șefia cultului mozaic este incompatibilă cu funcția de deputat.
Ignorarea cu rea-credință a apelului intelectualilor evrei, membri marcanți ai F.C.E.R.-C.M.
Deținând două funcții importante în cadrul F.C.E.R.-C.M., de consilier personal al președintelui Aurel Vainer și de președinte al Comisiei de Etică și Mediere, deputatul Silviu Vexler, în timpulcandidaturii la funcția de președinte al F.C.E.R.-C.M., a fost atenționat asupra conflictului de interese și asupra stării de incompatibilitate generate prin dobândirea noii funcții cumulate cu cea de deputat.
În sensul celor expuse, o parte a intelectualilor Comunității evreiești a protestat față de alegerea lui Silviu Vexler ca președinte, având și calitatea de deputat, subliniind conflictul de interese creat și prejudicierea imaginii comunității evreiești din România. Protestul s-a concretizat într-o scrisoare de protest din 13 noiembrie 2020, adresată fostului președinte Aurel Vainer, a cărei listă de semnatari-protestatari începe cu acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay (Craiova).
Numărul de 18 intelectuali semnatari este considerabil în contextul în care F.C.E.R.-C.M. nu are decât vreo 3.200 de membri, conform datelor ultimului recensământ din anul 2011.
Publicația on-line HotNews.ro a publicat joi, 19 noiembrie 2020, articolul intitulat: „Personalități marcante ale comunității evreiești, nemulțumite de candidatura deputatului Silviu Vexler la președinția F.C.E.R.: Imaginea și interesele tuturor evreilor din România vor fi profund afectate“.
În articol este menționată implicarea politică a deputatului Silviu Vexler în acțiunile din Parlamentul României. „În 2018, Vexler a votat alături de P.S.D.-A.L.D.E. modificările impuse Codului Penal, ceea ce a stârnit la acea vreme poziții critice în rândul comunității evreilor din România . Acest vot este invocat și în Scrisoarea deschisă adresată lui Aurel Vainer și consultată de HotNews.ro.„Este de notorietate faptul că, în actualul său mandat, dl Vexler și-a manifestat în mod transparent afinitățile pentru unul dintre partidele parlamentare. Sunt de notorietate discuțiile din spațiul public referitoare la acest aspect al activității reprezentantului F.C.E.R. în Parlament, se arată în această scrisoare“ .
Site-ul on-lineMișcarea de Rezistență a publicat în data de 19 noiembrie 2020 articolul semnat de Andreea Vasilescu și intitulat „Mai mulţi intelectuali evrei din ţară susţin că viitorul preşedinte al Federației Comunităților Evreiești trebuie să fie apolitic“.
În articol s-a relevat: „Mai mulți intelectuali din comunitatea evreiască nu sunt de acord cu participarea, la alegerile pentru funcția de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, a unei persoane care candidează în același timp și la alegerile parlamentare.
Semnatarii scrisorii deschise afirmă că, pentru binele comunității, această funcție trebuie să rămână apolitică, deoarece implicarea într-o campanie electorală și o anumită poziționare pe eșichierul politic ar putea afecta imaginea întregii comunități a evreilor din România, se mai precizează în comunicatul primit la redacție“ .
George Butunoiu a semnat articolul „Un oportunist fără facultate vrea să-i conducă pe intelectualii evrei“, publicat pe site-ul Politoscop.
Acesta comentează c.v.-ul deputatului Silviu Vexler, cităm: „Acolo scrie ceva despre o facultate de jurnalism la Hyperion, dar suficient de eliptic încât să îți dai seama că e ceva dubios la mijloc. Și da, într-adevăr, cei din comunitate spun că nu a terminat-o nici pe aceea, iar în rest nici altceva nu a mai făcut“ .
Din textul integral al Scrisorii adresate ex-președintelui Aurel Vainer, prezentăm câteva pasaje relevante.„Chiar dacă este legal constituită ca organizație de cult religios, F.C.E.R. este o entitate care conduce, reprezintă și administrează interesele tuturor evreilor din România. Ca atare, alegerile pentru funcțiile de conducere a acestei instituții, care, pe plan național și internațional, este percepută a fi unica organizație reprezentativă a comunității noastre, au o importanță majoră, mai ales în contextul în care aceste alegeri au loc. (…) Nu ne-am impotrivit acestei desemnări, chiar dacă procedura de desemnare nu a fost transparentă. Ca atare, îi urăm succes dlui Vexler la următoarele alegeri parlamentare care au loc pe 6 decembrie. … Lansăm acest apel pentru că noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm că o persoană, oricât de pregătită și de competentă ar fi, nu poate cumula funcții politice și funcții comunitare.
Ocuparea funcției de președinte F.C.E.R. de o persoană percepută în societate ca fiind apropiată de o anumită parte a eșichierului politic este de natură a prejudicia F.C.E.R. și evreii din România, afiliați acesteia (sau chiar neafiliați). După cum se știe, F.C.E.R. este un organism de reprezentare a intereselor evreilor din România și nu poate juca un rol politic, care pe termen mediu sau lung poate afecta situația organizației și a membrilor ei. (…) Cumularea funcțiilor mai sus enumerate și eventuala ocupare a funcției de Președinte F.C.E.R. de către aceeași persoană generează, în mod evident, o stare de conflict de interese prin acumularea de putere decizională în mâinile unei singure persoane, împiedicând atât asigurarea transparenței, a echilibrului în administrarea intereselor comunitare, cât și a independenței opiniilor fiecărui membru al comunității noastre“.
Concluziile intelectualilor evrei, membri ai F.C.E.R.-C.M., sunt în temeiul legii:
„Ca atare, considerăm că dl Vexler nu poate ocupa și funcția de președinte F.C.E.R., funcție și organizație care, pentru binele comunității, trebuie să rămână apolitică și în afara jocurilor politice.
Rolul președintelui F.C.E.R. și al celorlalți membri ai conducerii trebuie să fie tocmai de găsire a echilibrului în activitatea F.C.E.R., dar și cea de a supraveghea activitatea deputatului care reprezintă această instituție în cadrul Parlamentului României“ .
Așadar, incompatibilitatea cumulului de funcții și nocivitatea acestui cumul realizat în mod fraudulos de către deputatul Silviu Vexler a fost semnalată atât de un grup de intelectuali iudei, cât și de presă și astfel acestea – incompatibilitatea și nocivitatea – au devenit notorii.
În aceste condiții, este evident faptul că persoana desemnată de secretarul general al Camerei Deputaților a făcut doar oficiul de înregistrare, fără vreo analiză critică a declarațiilor depuse de deputați.
Conform prevederilor art.4, alin.(4) coroborate cu cele ale art.7, alin.(2), lit.b) din Legea nr.96/2006, Camera Deputaților avea obligația să analizeze, să stabilească starea de incompatibilitate și să emită o hotărâre în consecință.
În sensul acestor prevederi legale, potrivit art.228, alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, „Deputatul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaților cu privire la starea sa de incompatibilitate“. El poate opta în termen de 30 de zile să demisioneze din funcția de deputat sau din cealaltă funcție care creează incompatibilitatea.
Deputatul care nu demisionează rămâne în stare de incompatibilitate și își încetează activitatea prin adoptarea de către Camera Deputaților a unei „hotărâri de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului“. La art.32, alin.(1), lit.j) Regulamentul prevede că Biroul permanent al Camerei Deputaților are și atribuția „rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate“.
Potrivit art.228, alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, „Biroul permanent al Camerei Deputaților sesizează Comisia juridică, de disciplină și imunități în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, care va informa pe deputatul în cauză și va supune în prima ședință a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului“ .
Nici personalul angajat al Agenției Naționale de Integritate, care avea obligația analizării acestor declarații postate pe site-ul instituției, nu a luat nici o măsură legală.
În susținerea prezentei Plângeri penale propun proba cu înscrisuri, respectiv Declarațiile de interese înregistrate la Camera Deputaților sub nr.2a-4a/130 din 15.01.2021, nr.2a-4a/220 din 11.06.2020, nr.2a-4a/324 din 14.06.2019, nr.2d-1/286 din 14.06.2018 și nr.2d-1/476 din 08.06.2017, precum și Declarațiile de avere înregistrate la Camera Deputaților sub nr. 2a-4a/137 din 15.01.2021, nr.2a-4a/222 din 11.06.2020, nr.2a-4a/327 din 14.06.2019, nr.2d-1/288 din 14.06.2018 și nr.2d-1/543 din 08.06.2017, accesibile și descărcabile de aici , unde Silviu Vexler figurează la nr. 348.
Declarația de interese înregistrată la Camera Deputaților sub nr.2a-4a/510 din 15.06.2021 și Declarația de avere înregistrată sub nr.2a-4a/532 din 15.06.2021.
(Cf http://www.cdep.ro/declaratii/deputati/2020/avere/321a.pdf și
http://www.cdep.ro/declaratii/deputati/2020/interese/321a.pdf)
Declarația de interese și Declarația de avere din 30.09.2020 depuse la dosarul de candidat deputat pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, probabil la Biroul Electoral Central și postate pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate.
În drept.
Consider că deputatul Silviu Vexler, prin omisiunea consemnării funcției de președinte al F.C.E.R.-C.M. în Declarația de interese din dosarul de candidat ca deputat la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, cât și în Declarațiile de interese din 15.01.2021 și 15.06.2021, din calitatea de deputat după depunerea jurământului din plenul Parlamentului pentru validarea funcției, se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art.292 Codul Penal, respectiv art.326 Noul Cod Penal.
Infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, conform prevederilor art.35, alin.(1) Cod Penal și este sancționată conform prevederilor art.36, alin.(1) Cod Penal.
Prin înscrierea incompletă și omisiunea declarării unor date esențiale din Declarațiile de interese, Silviu Vexler se face vinovat de încălcarea prevederilor art.3, alin.(2) și (3) din Legea nr.176/2010.
Scopul deputatului, prin omisiunea intenționată a declarării funcției de președinte al cultului religios F.C.E.R.-Cultul Mozaic, a fost excluderea unei eventuale stări de incompatibilitate între funcția de deputat și cea de președinte al unei organizații neguvernamentale – cult religios recunoscut, conform prevederilor Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003, Secţiunea a 2-a „Incompatibilități privind calitatea de parlamentar“, art.81-83, precum și a prevederilor art.211, alin.(1) din Codul Civil. De asemeni este necesară cercetarea conflictului de interese prevăzut în Cap.II „Conflictul de interese“, art.70-79 din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003.
Starea de incompatibilitate ar fi presupus renunțarea la funcția de președinte al F.C.E.R.-Cultul Mozaic sau demisionarea din funcția de deputat, potrivit prevederilor art.83, alin.(3) din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003.
Legea nr.96 din 21 aprilie 2006 (republicată) privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, prevede la art.7, alin.(2) toate cazurile în care încetează mandatul unui deputat din cauza incompatibilității. Lit.a) prevede posibilitatea depunerii unei demisii a deputatului, la Biroul permanent al Camerei Deputaților. Lit.b) prevede posibilitatea „adoptării unei hotărâri a Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, prin care se constată starea de incompatibilitate“.
Prin nerespectarea legilor României, deputatul Silviu Vexler se face vinovat și de sperjur. Conform art.3, alin.(1) din Legea nr.96/2006, republicată, fiecare deputat depune un jurământ față de țară și popor, care conține și formula „Jur să respect Constituția și legile țării“. Jurământul este rostit și semnat de fiecare deputat.
Jurisprudență națională
Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, Decizia nr.37/A din 10 februarie 2017, omisiunea persoanei care are calitatea de secretar de stat, de a înscrie în două declaraţii de interese calitatea de administrator al unei societăţi, săvârşită cu intenţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată .
Această plângere conține … file.
Cu respect,
Colonel (rtg.) S.R.I. Vasile I. Zărnescu