–-
„Ziaristi Online”, January 31st, 2013 |

Institutul Elie Wiesel cere dez-onorarea

post-mortem a Sfantului Inchisorilor

Valeriu Gafencu. Motivul: a facut parte

din “Fratiile de cruce”. Intrebare: Ce

facem cu pionieri si utecistii, ii

impuscam?

Valeriu Gafencu - Safntul Inchisorilor - si familia sa martirica - Ziaristi OnlineFundatia Ion Gavrila Ogoranu informeaza cu ingrijorare opinia publica romanesca asupra faptului orwellian ca Institutul Elie Wiesel cere Primariei Targu Ocna retragerea calitatii de cetatean de onoare post-mortem pentru Valeriu Gafencu, supranumit de evreul Nicolae Steinhardt “Sfantul Inchisorilor”, cel care l-a salvat de la moarte prin jertfa sa pe detinutul evreu Richard Wurmbrand si care s-a savarsit din viata martiric chiar in temnita bolsevica de la Targu Ocna. Valeriu Gafencu a fost fiul lui Vasile Gafencu (foto sus), deputat în Sfatul Țării din partea Comitetului Executiv al Sfatului Ofițerilor și Ostașilor Moldoveni din Odesa. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. Vasile Gafencu a fost agricultor, membru al partidului național din Odesa. A fost deportat în Siberia de forțele de ocupație sovietice în toamna lui 1940, informeaza Wikipedia citand reputatii istorici basarabeni Mihai Tasca si Gheorghe Cojocaru, presedintele Comisiei de investigare a crimelor comunismului din Republica Moldova.
Explicatia cererii Institutului Elie Wiesel, semnata de un oarecare Alexandru Florian, este de-a dreptul ridicola si ar fi de ras daca subiectul nu ar fi atat de grav. Concret, Institutul numit solicita dez-onorarea lui Valeriu Gafencu pe motivul ca ar fi initiat o greva a elevilor din Iasi la inceputul anului 1941, fapta pentru care a si fost condamnat si amendat de… dictatura antonesciana, chestiune socotita de Institutul care altfel condamna abitir regimul Antonescu drept una dintre “dovezile” pentru care Valeriu Gafencu trebuie re-condamnat post-mortem. Va dati seama ce crima a faptuit: o greva a elevilor!? A doua “dovada” a Institutului in cauza este ca Valeriu Gafencu a mai fost condamnat inca o data, in decembrie 1941, de catre un Tribunal Militar al aceleasi dictaturi militare instituita prin regimul Antonescu, regim numit adeseori in Rapoartele Institutului drept “regim fascist”.
In Plangerea catre Primaria Targu Ocna, “regimul fascist” al dictatorului Antonescu devine “statul roman”, in schimb studentul de numai 20 de ani devine membru al unei “organizatii fasciste” (?!). Adica un “regim fascist” condamna o “organizatie fascista”? Fara indoiala cineva trebuie sa faca un dus rece in Institutul ce poarta numele unui controversat evreu, acuzat de frauda si despre care se afirma ca si-a insusit identitatea unui detinut de la Buchenwald, motiv pentru care exista un proces pe rol la Budapesta – dovada la http://www.eliewieseltattoo.com/. Adica: ori regimul era fascist si atunci condamanarea unui tanar de 20 de ani pentru o banala greva a liceenilor este un act samavolnic si revoltator, tipic unei dictaturi fasciste sau comuniste, ori regimul reprezentat de Maresalul Ion Antonescu era bland si pasnic cu toti cetatenii sai si tanarul basarabean Valeriu Gafencu reprezenta un real pericol pentru bietul “stat roman” drept pentru care trebuie re-condamnat chiar si in ciuda faptului ca a patimit sub doua dictaturi si a murit inchis in temnitele bolsevice. De fapt, problema este un singura: Valeriu Gafencu a facut parte din “Fratiile de cruce”, organizatia de tineret a Miscarii Legionare. Conform logicii Institutului ar trebui condamnati atunci si toti fostii pionieri din Romania, ca sa nu mai vorbim de utecisti!
Pare simptomatic ca aceasta solicitare vine dupa precedentul creat de presedintele Traian Basescu prin dez-martirizarea eroilor din Grupul Trosca ucisi salbatic si decapitati de agentii KGB-GRU in timpul evenimentelor din decembrie 1989, act intregit de o gafa jenanta aparuta public sub semnatura Elenei Udrea prin care martirul crestin Nichifor Crainic, un geniu al Romaniei care a suferit 15 ani de inchisoare, era socotit de nepomenit si chiar mai mult, de eliminat, exact ca in perioada regimului comunist care a ocupat Romania cu tancurile Armatei Rosii a URSS. Cititi Elena Udrea si frica de stampile baga teologii cu capul in nisip. In apararea lui Nichifor Crainic. Insa nici Elena Udrea nici Institutul Elie Wiesel nu par sa ne lamureasca ce trebuie sa facem cu marii ganditori ai acestei lumi, legionari sau simpatizanti ai Miscarii Legionare, prima organizatie anticomunista din lume, cum ar fi Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu, Sextil Puscariu, Petre Tutea, Emil Cioran, Lucian Blaga, Radu Gyr, Aron Cotrus, Vasile Voiculescu, Traian Trifan, Ioan Ianolide, Mircea Vulcanescu, mari duhvnici si marturisitori ai Ortodoxiei romane care au infrant iadul temnitelor bolsevice si enorm de multi altii. Ii ardem, dragi tovarasi?
Nu cu mult timp in urma, un alt institut dubios solicita condamnarea – poate si biciuirea publica? – a marelui duhovnic nonagenar Parintele Justin Parvu de la Petru Voda pentru ca in propria-i chilie i s-a cantat de ziua lui un cantecel din tinerete. Ceausescu pare mic copil pe langa urmasii bolsevicilor care au invadat Romania si ne spun azi ce sa facem si mai ales ce sa nu facem in tara noastra.
Redactia Ziaristi Online isi exprima solidaritatea totala cu initiatorii Apelului catre Primaria Targu Ocna si solicita autoritatilor romanesti responsabile sa apere memoria unui martir anticomunist al Ortodoxiei haituit post-mortem de persoane puse sub o umbrela a imposturii si relei-credinte. Nu in ultimul rand amintim intentia anuntata de o Biserica ortodoxa de a-l canoniza pe Valeriu Gafencu, “Sfantul Inchisorilor”. Asta chiar ar fi culmea: un sfant din calendar contestat de un institut panglicar!
Redam Apelul societatii civile crestine, marturia unui fost detinut politic despre jertfa lui Valeriu Gafencu cat si nota incriminatorie a ciudatului Institut.
Comunicat de Presa
Astăzi miercuri 30.01.2013, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a transmis Primăriei oraşului Târgu Ocna un Memoriu semnat de mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai culturii româneşti, prin care sunt respinse argumentele pe baza cărora, în mod abuziv, Institutul pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel” face presiuni asupra autorităţilor locale de pe malul Trotuşului pentru retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem acordat în 2009 de Consiliul local fostului deţinut politic Valeriu Gafencu.
Într-o adresă din 8.11.2012, INSHR-EW punea în vedere primăriei Târgu Ocna faptul că Valeriu Gafencu ar fi fost condamnat în 1941 pentru “activitate într-o organizaţie fascistă”, fapt apreciat de conducerea acestui institut ca fiind un act incompatibil cu normele democratice şi etice, cerând consiliului local să retragă calitatea de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna acestui sfânt al închisorilor comuniste.
Menţionăm că, în primăvara anului trecut, printr-o hotărâre a Guvernului Ponta, INSHR-EW a fost trecut din subordinea Ministerului Culturii direct în subordinea Guvernului, toate documentele oficiale ale acestui institut purtând acum antet guvernamental. De asemenea, în vara lui 2012, o altă hotărâre de guvern a conferit INSHR-EW atribuţia legală de a propune parlamentului legi sau modificări ale legislaţiei existente.
Într-o admirabilă solidaritate, în scurt timp de la aflarea presiunilor la care sunt supuşi reprezentanţii autorităţii locale (este greu de închipuit că Ambasada SUA a telefonat în târguşorul moldav de pe Valea Trotuşului interesându-se special de acest caz de “fascism”!), mai multe asociaţii şi fundaţii, precum şi oameni de cultură au reacţionat în apărarea memoriei “”Sfântului închisorilor” aşa cum este cinstit în lumea Ortodoxă de la noi şi de peste hotare Valeriu Gafencu.
Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti prin scriitorul Marcel Petrişor, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Bucureşti prin Valentin Cantor, Fundaţia Memorialul Durerii prin d-na Lucia Hossu Longin, actorul Dan Puric, Fundaţia Sfinţii Închisorilor prin dl Ioan Şuţă, Asociaţia ROST a dlui Claudiu Târziu, Fundaţia Arsenie Boca şi Fundaţia Sfinţii martiri Brâncoveni prin Marcel Bouroş s-au alăturat Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, iniţiatoarea acestui demers.
Lista susţinătorilor rămâne deschisă, iar organizaţiile, instituţiile sau persoanele care doresc să se alăture, ne pot contacta la tel. 0722749249, mail: ogoranu@gmail.com ori pot semna petiţia on-line care va fi disponibilă începând din această seară pe site-urile organizaţiilor semnatare. De asemenea, pe site-ul http://www.ogoranu.ro/ vor fi curând disponibile în format PDF şi liste de susţinere tip.
Redăm mai jos textul memoriului, dar şi documentul Institutului Elie Wiesel.
Biroul de presă al Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”
Florin Dobrescu
_______________________________________________________________
Către: Primăria Târgu Ocna
În atenția: Domnului Primar Ștefan Șilochi
Domnule primar,
Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de conținutul adresei Nr. 600 / 8.11.2012, transmisă de Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România “Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv si neîntemeiat retragerea titlului de cetățean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deținut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulți dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir și un sfânt al inchisorilor.
Vă supunem atenției punctul nostru de vedere, de care dorim să se țină cont în ședința Consiliului Local în care se va supune discuției solicitarea de reexaminare a calității de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna a fostului deținut politic Valeriu Gafencu.
1. Cu privire la acuzația de “membru al unei organizații fasciste” lansată de reprezentanții INSHREW, vrem să vă aducem la cunoștință faptul că studentul Valeriu Gafencu a fost condamnat de instanțele militare ale regimului antonescian, în cadrul unor ample măsuri de represalii politice aberante, cărora le-au căzut victime zeci de mii de cetățeni români, între care foarte mulți minori, elevi membri ai organizațiilor Frățiile de Cruce. Condamnările aberante la zeci de ani de detenție grea, dictate de aceste instanțe militare care condamnau cetățeni români pentru gesturi simbolice sau nesemnificative în spațiul public după o legislatie absurdă de tip totalitar, aveau scopul de a justifica măsurile abuzive prin care regimul antonescian din acei ani înțelegea să elimine orice opoziție politică, orice manifestare pluralistă în societatea românească.
Este cunoscut faptul că regimul Ion Antonescu a dus o consecventă politică de eliminare a adversarilor politici,în mod special a celor legați de Mișcarea Legionară, fie prin execuții sumare, fie prin încarcerarea lor cu condamnări extraordinar de lungi, fie prin trimiterea acestora pe front în prima linie, în operațiunile cele mai periculoase.
De altfel, din luările de poziție repetate ale reprezentanților INSHREW, rezultă că aceștia definesc regimul generalului Ion Antonescu dintre 1941 și 1944 ca unul dictatorial, întemeiat pe abuz, pe crime și pe încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, țncadrând ca genocid și crime împotriva umanității represiunile împotriva comunităților evreiești și de etnie romă ca victime ale acestui regim. În aceste condiții, este de neînțeles pentru noi dubla măsură adoptată de reprezentanții INSHREW, care deplâng anumite victime ale regimului antonescian, dar în același timp găsesc justificări sentințelor politice dictate împotriva altor victime, aliniindu-se necondiționat tezelor susținute de de autoritățile represive ale unui regim de tip fascist, obedient Germaniei hitleriste, pe care altminteri îl detestă.
De asemenea, în baza celor mai sus arătate, este clar că Valeriu Gafencu nu a fost condamnat de două ori pentru că ar fi fost “membru al unei organizații fasciste”, așa cum eronat se afirmă în documentul INSHREW. În realitate, el a fost condamnat ca adversar politic al unui regim totalitar, și nu pentru apartenența în sine la o organizație fascistă, ci, așa cum spune și sentința citată de INSHREW, pentru “instigare publică” și respectiv “crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară, potrivnică ordinei existente în stat” – care după cum am văzut era unul de inspirație fascistă.
Ne surprinde maniera neacademică, incompatibilă cu un institut de rang guvernamental, în care reprezentanții INSHREW înțeleg să scoată din contextul juridic și istoric al documentelor anumiți termeni, falsificându-se flagrant sensul.
1. Apartenența lui Valeriu Gafencu la Frățiile de Cruce și Mișcarea Legionară nu poate fi considerată ca apartenență la organizații fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizații a definirii lor ca fasciste, În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanță penală internațională care a judecat crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Țările aderente ale Axei Berlin-Roma și colaboratorii acestora, a scos de sub orice acuzare încă din timpul anchetei preliminare Mișcarea Legionară și pe liderii acesteia refugiați în Occident, aceștia beneficiind timp de 45 de ani de o totală libertate de acțiune și organizare în lumea liberă, editând inclusiv o bogată presă și un curier informativ al Mișcării. Unul din argumentele autorităților penale internationale de exonerare a Mișcării legionare de participare la crime împotriva umanității, a fost tocmai acela că, între 1941 și 1944, legionarii refugiați în Reich au fost deținuți în lagărele naziste ca prizonieri politici, alături de alte categorii aflate în dizgrația hitleriștilor, precum evreii, polonezi ș.a..
Liderul legionar Horia Sima a publicat la Paris, în 1951, lucrarea “Destinee du nationalisme” (Menirea Naționalismului), în care preciza poziția Mișcării Legionare alături de blocul democrațiilor occidentale și suportul acordat acestora în combaterea ofensivei comuniste spre vest.
2. Faptul că Mișcarea Legionară nu a avut un caracter fascist a fost confirmat și după 1990 de mai multe instanțe românești care au acordat foștilor deținuți politici condamnați pentru activitate legionară drepturile cuvenite conform DL 118/1990.
3. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodată condamnat la închisoare de către regimul comunist”, așa cum se exprimă reprezentanții INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deținut politic și nici incontestabilele fapte de sfințenie, comportamentul său de martir al inchisorilor comuniste. În ultimă instanță, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, și atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări și de destine frânte abuziv, considerăm că victimele au dreptul la recunoașterea și considerarea calității lor personale, indiferent de momentul represiunii sau felul regimului totalitar responsabil.
4. De asemenea, considerăm ca intenționat eronată și scoasă din contextul legii interpretarea INSHREW atunci când afirmă că “Legea nr 51/1991 privind siguranța națională a României menționează … faptul că acțiunile de inspiație legionară reprezintă amenințări la adresa siguranței naționale”. D-lor omit în mod intenționat să precizeze că în articolul 4 al aceleaiși legi se precizează cu privire la art indicat de INSHREW: “Prevederile art. 3 (cel invocate de INSHREW – N.N.) nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.”
Ori, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenența sa la o miscare politică, ci pentru comportamentul lui excepțional față de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât și-a iertat sincer torționarii care l-au dus la moarte.
Vă facem cunoscută pe această cale și mărturia mai multor foști deținuți politici care au împărțit suferința în închisorile politice comuniste cu Valeriu Gafencu, respectiv aceea că deși aflat în ultima fază de boală, acesta a cedat medicamentele sale unui alt deținut politic evreu, Richard Wurmbrandt, pastor neoprotestant. Mărturia este menționată în numeroase cărți și lucrări apărute public în România ultimilor ani, stârnind interesul a numeroşi cercetători şi oameni de cultură. Din mărturiile aflate în „Memorialul Durerii” rezultă că tânărul Valeriu Gafencu a fost considerat un sfânt al închisorii. Nu i se poate pune în sarcină nici o acţiune violentă. Comportamentul lui a fost unul exemplar, de martir al gulagului românesc, fiind susţinut în apariții publice și de personalități precum Dan Puric ori Mitropolitul Andrei Andreicuț. Aceste mărturii spulberă orice acuzație de fascism și implicit de antisemitism adusă lui Valeriu Gafencu, arătând spiritul de toleranță etnică și religioasă al acestui sfânt al închisorilor așa cum a fost numit în lumea ortodoxă de la noi și de peste hotare, unde i se acordă o cinstire deosebită.
În baza tuturor argumentelor de mai sus, considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deținut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetățean de onoare al orașului, este una mai mult decât întemeiată și vă rugăm să nu dați curs reconsiderării ei așa cum cere în mod abuziv INSHREW, folosindu-se de false prezumții și argumente.
Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,
Semnăm
FUNDAŢIA ION GAVRILĂ OGORANU, Preşedinte – Coriolan Baciu
FEDERAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI LUPTĂTORI ANTICOMUNIŞTI, Preşedinte – Marcel Petrişor, scriitor
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI BUCUREŞTI, Valentin Cantor
FUNDAŢIA MEMORIALUL DURERII, Lucia Hossu Longin
Dan Puric, actor
Răzvan Codrescu, publicist
FUNDAŢIA SFINŢII ÎNCHISORILOR, Ioan Şuţă
ASOCIAŢIA ROST, Preşedinte Claudiu Târziu
FUNDAŢIA ARSENIE BOCA, Irina Popescu
FUNDAŢIA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI, Marcel Bouroş
Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti
ASOCIAŢIA ORTODOXIA TINERILOR
ASOCIAŢIA CIVIC MEDIA
Lista ramane deschisa, informeaza Fundatia Ion Gavrila Ogoranu
„Mi-s ochii trişti şi fruntea obosită
De-atâta priveghere şi-aşteptare,
Mi-e inima bolnavă, istovită
De grea şi-ndelungă aşteptare
Şi plânge ca o pasăre rănită.
Când ochii mi-i închid şi cat în mine
Puteri să urc Golgota până sus
O voce, un ecou din adâncime
Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,
Mărgăritarul preţios e-n tine.
Privesc la dimineaţa minunată
A Învierii Tale din mormânt.
Cu Magdalena, ca şi altădată
Îngenunchez’naintea Ta plângând.
Şi-s fericit şi plâng cuTine-n gând”.
Poem de Valeriu Gafencu recitat de sora martirului, Valentina Elefteriu
Audio aici:
Conferinta DICTATURA si MARTIRAJ
Adresa Institutul Elie Wiesel contra lui Valeriu Gafencu - Primaria Targu Ocna 1
Adresa Institutul Elie Wiesel contra lui Valeriu Gafencu - Primaria Targu Ocna 2