Catastrofa din 1940 este opera „clasei politice”, a păturii superpuse care s-a perpetuat la conducerea țării după 1859 și 1918, și care îi trata pe români drept cetățeni de mâna a doua, a agenților străini și a intereselor coloniale; dezmembrarea și dispariția definitivă a țării a fost pregătită de regimul antiromânesc și cripto-sovietic al uzurpatorului Carol II, șleahta sa de bolșevici și NKVD-iști, în frunte cu Lupeasca, Moruzov și Titulescu. Dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, împreună cu programul de regenerare a românității în acele zone, cu reformele și progresele făcute în întreaga țară – au fost înfăptuite de Armata Română și elitele naționale autentice sub conducerea ultimului Domn al românilor. Recuperarea doar teritorială a Ardealului de Nord nu e „realizarea” lui Bâl Bâl & company, a spumei înveninate și chintesenței de mizerii care a făcut lovitura de stat din 23 august, ci a Armatei chinuite și a patrioților rămași în libertate, prin strădaniile lui Petru Groza de a contracara lobby-ul unguresc care avea de partea sa tot Occidentul. Dar revenirea în fapt a Ardealului de Nord la patria română este rezultatul politicii „staliniste” duse de Dej și Ceaușescu, deoarece între 1944-1968 românii au fost persecutați și marginalizați iar ungurii au avut toate privilegiile.
În același stil iritant este introdus cazul Mannerheim, care nici măcar n-a fost finlandez, s-a conformat ordinelor primite de la oculta mondială și a condus o țară ferită de rele, căreia i s-a creat un destin fericit. Nu încape comparație de la A la Z cu situația României:
1. Finlanda a fost parte integrantă a Suediei, suedezii le-au fost prieteni, nu dușmani de moarte ca nemții și ungurii nouă. Anexarea rusească i-a oferit statului de Mare Ducat autonom, acolo nu a existat rusificarea, colonizarea străină și opresiunea culturii autohtone ca în Basarabia, nimeni nu s-a atins de ei;
2. După 1918 au reușit să-și elibereze țara spre deosebire de alte popoare subjugate, dar Mannerheim n-a depășit granițele Ducatului, n-a mișcat un deget pt. Karelia unde finlandezii au fost exterminați de bolșevici exact ca românii de dincolo de Nistru, n-a încercat să ajute armatele albe ocupând porturile Sankt Peterburg, Arhangelsk și Murmansk, ci a respectat instrucțiunile stăpânilor săi. Românii s-au dezrobit cu sacrificii imense și imediat au luptat contra bolșevismului alături de Cehoslovacia și Polonia, împotriva dorințelor Occidentului jidovit și bolșevizat;
3. Sovieticii nu au pretins întreaga Finlandă prevăzută în Tratatul Ribbentrop-Molotov, ci doar niște porțiuni marginale, iar finlandezii au rezistat pe timp de iarnă după 2 decenii de consolidare internă. României i s-a cerut nu numai Basarabia întreagă cu o populație cât Finlanda, dar și Bucovina de Nord, și n-a putut lupta pe timp de vară, după 22 de ani de dezmăț și jaf colonial(altfel ar fi stat lucrurile cu Ion I. C. Brătianu în viață, sau cu o guvernare militară de la 1920 sub Mareșalul Constantin Prezan);
4. URSS nu a ocupat Finlanda după război și nu a emis niciodată pretenții asupra acesteia, de aceea mareșalul suedez(posibil cripto-jidan) a îndrăznit să se proclame ca învingător și salvator al națiunii. România n-a fost menajată nici o secundă de bolșevici și de imperiul mondial jidovesc, Conducătorii ei, patrioții și valorile naționale au fost lichidate, alături de marile mase, iar genocidul continuă și azi.
Imi pare rau sa-ti spun dar istoria nu a fost punctul tau forte nici la scoala si nici acum. In afara de oculta, crypto evrei si conspiratii mai stii ceva?
Maresalul Mannerheim a fost finlandez, nobil mai precis, ofiter de cavalerie ( nu degeaba generalii de cavalerie au castigat razboiul civil rus si nu prea au facut obiectul epurarii) care a luptat in Razboiul ruso-japonez, Primul Razboi Mondial ( a luptat inclusiv in Romania), Razboiul civil finlandez, Razboiul Iernii, Al Doilea Razboi Mondial.
El este cel care a construit puternica linie defensiva, considerata impenetrabila.
Maresalul finlandez si maresalul nostru au cateva puncte in comun: ofiteri de cariera, distinsi in primul razboi mondial, anticomunisti convinsi, si-au asumat responsabilitatea conducerii statului in momente critice pentru tarile lor, au participat la razboi impotriva URSS sa-si recapete teritoriile pierdute, au intrat in politica din necesitate.
Diferentele intre cei doi sunt imense. Finlandezul dupa razboiul civil dintre albi si rosii-comunisti- ( nu prea puteau sa intervina finlandezii in Rusia pentru ca aveau razboiul cu comunistii acasa si nu aveau nici armata.
Ghici cine a infiintat armata finlandeza?) a militat pentru Reconcilierea dintre albi si rosii infrsnti si nu a fost de acord cu represiunile impotriva lor. A refuzat sa colaboreze cu albii din Rusia pentru ca acestia nu recunosteau independenta Finlandei. A intrat in 1941 in razboi impotriva URSS ca sa elibereze Karelia pierduta in Razboiul iernii, dar fara sa aiba tratat militar cu Germania. Nu a permis trupelor germane sa atace URSS din Finlanda si nici trupelor germane din Norvegia sa strabata Finlanda. Nu a participat la blocada impotriva Leningradului. Finlandezii au luptat numai pe teritoriul lor si nu i-au executat pe activistii de partid din armata sovietica prizonieri. Au incheiat pace cu sovieticii in conditii grele,dar mult mai usoare decat Romania. Finlanda pierdea ce pierduse in Razboiul iernii, platea compensatii dar i se recunostea independenta, modelul democratic de guvernare si economia capitalista.
Maresalul nostru a incheiat alianta cu legionarii printr-un puci, puci care l-a pus pe seama lor -rebeliunea legionara, a incheiat un tratat militar in dezavantajul nostru pentru ca nu clarifica problema Ardealului de Nord, a permis prezenta armatei germane pe teritoriul nostru si atacul impotriva URSS, a trecut dincolo de Basarabia si armata romana a participat la ocuparea Odesei, la luptele din Crimeea, Caucaz, cotul Donului si am partcipat la Stalingrad. A incercat o negociere cu URSS stiind ca aceasta nu ii putea accepta conditiile.
Spui tu ca vinovati de dezastrul din 1940 este clasa politica, dar cu armata cum ramane? De generalii Florescu, Sica Popescu si Cihoski impicati in afacerile privind inzestrarea armatei ( afacerile Skoda si multe altele) ai auzit? Hai sa ne reamintim cum stateau lucrurile in armata Maresalului Antonescu pe frontul din Rasarit. Germanii spuneau ” romanii i-au depasit si pe italieni la popota. Pregatesc trei feluri de mancare : ofiterii superiori, ofiterii inferiori si subofiterii si soldati. Acestia primesc cea mai proasta mancare si mamaliga in loc de paine. Corpul ofiteresc este arogant si are o legatura mai degraba aristocratica cu trupa. Ofiterii superiori sunt infumurati si inconjurati de servitori”.
Daca citim opinia germanilor si o comparam cu opinia francezilor si a englezilor din Primul Razboi Mondial vedem ca armata romana era neschimbata. Intalnim aceeasi parere buna despre soldatul roman, prost echipat si flamand, dar care lupta in antiteza cu aroganta ofiterilor , slaba lor pregatire tactica si inclinatia spre parade si distractii.
Am vazut ca esti foarte critic cu clasa politica, dar habar nu ai de situatia economica a Romaniei dupa 1918. Teritoriul ocupat de Germania,AustroUngaria,Bulgaria si Turcia a fost „curatat”, toata industria demontata. Moldova plina de refugiati si supusa unor crancene lupte
era devastata. Romania pierduse in razboi 800 000 de oameni apoi a trebuit sa faca fata pericolului maghiar.
Refacerea Romaniei a durat, a trebuit sa se uniformizeze legislatia ( in Banat si Bucovina era cea austriaca, in Transilvania cea maghiara, in Basarabia cea rusa). De ex
codul silvic a fost revizuit in 1920 si 1923, apoi s-a facut marea reforma agrara, s-au stabilit cele doua doctrine economice: prin noi insine si a portilor deschise. In 1929 a venit criza, a durat pana in 1933. Moare regele Ferninand, urmeaza Carol al II lea, abdica, urmeaza regenta, revine, urmeaza dictatura, uciderea liderului miscarii legionare, esecul de a pastra Romania Mare, abdicarea, Mihai I, miscarea legionara si maresalul, lovitura de stat a armatei si dictatura lui Antonescu.
In acest timp dispare Cehoslovacia, Polonia, Franta e ocupata, Anglia evacuata din Europa, dispare Iugoslavia,
apare Croatia, Slovacia. Lumea intra intr-un malaxor .
Lucrurile sunt simple pentru tine : oculta, jidovii si regele.
Ti-am explicat ca Finlanda a facut niste lucruri pe care Romania nu le-a facut: a luptat pe timp de iarna in niste conditii infernale impotriva celei mai puternice si inzestrate armate, nu a cedat presiunilor germane, nu a invadat URSS, nu a atacat Leningradul, in razboiul Laponiei a permis germanilor sa se retraga fara sa angajeze lupte propriuzise, a stiut cand sa incheie intelegerea cu germanii si cine sa o incheie, la fel a procedat si cu sovieticii.
Finlanda a fost si e rusificata, dar a beneficiat de un statut aparte. Fiind Mare Ducat, conducatorul ei era tarul care purta si titlui de Mare Duce. Basarabia era o simpla gubernie. Finlanda si Basarabia au intrat in componenta Rusiei in timpul razboaielor napoleoniene. Remarca ca suedezii erau prieteni cu finlandezii e o gluma. Nu am auzit pe nimeni ca ocupantii sunt prieteni la catarama cu ocupatii. Poate in URSS unde moldovenii si celelalte popoare erau fericite ca sunt sub ocupatie sovietica.
Poate data viitoare o lasi pe lapona Enigel sa comenteze, cred ca femeile sunt mai inspirate si obiective si nu arunca pianul pe scari.
P.S Carol al II lea nu a vrut chiar sa fie tapul ispasitor, a cerut parerea militarilor, a intelighentiei militare. Raspunsul acestora a fost ca nu putem sa luptam nici in Rasarit, nici in Apus, nici in Sud. Dar, aveam niste uniforme facute de gen.Florescu la Paris, la o cunoscuta casa de moda, uniforme de firma Riga.
P.S.S Occidentul nu era jidovit, nu era bolsevizat, dar vazuse carnagiul de la Verdun, Somme, Marna, abatorul din Spania, era satul si a crezut ca se poate salva pacea cu cateva concesii teritoriale. Daca ar fi trecut direct la razboi lumea i-ar fi acuzat ca n-au facut nimic pentru pace. Habar nu ai ce inseamna o democratie adevarata, nu simulacru asta din Romania. Nu ar strica sa citesti cu atentie cum maresalul finlandez a refuzat puterea absoluta, inclusiv aceea de a fi rege, cum a incercat sa fie un factor de echilibru, sa concilieze populatia, da nu se agate de putere. Ca pregatire militara, experienta de lupta si participare la lupta era peste Maresalul Antonescu, era un aristocrat in adevaratul sens al cuvantului si nu pentru ca spartinea castei militarilor
D-ta știi versiunea bolșevico-democrată a istoriei contemporane, cu raționamente strâmbe, luarea drept adevăr a mistificărilor și ignorarea dovezilor negru pe alb care există. Ești fie îndoctrinat de propaganda oficială, fie faci parte din pătura superpusă care zilele astea o jelește cu lacrimi de crocodil pe „regina” Ana.
Evident, „moldovenii” erau fericiți sub ocupația sovietică(adică „moldovenii” Ițic și Ștrul). Iar lumea occidentală n-a murit în ultimele două secole prin înlocuirea sistematică a elitelor naționale cu cripto-jidani și slugile mancurte ale acestora, prin crearea revoluțiilor contra putregaiului feudal în urma cărora jidanii să se ridice iar popoarele să treacă sub jugul acestora cu iluzia îndreptățirii maselor și „democrației”. Iubești aristocrația care e o noțiune putredă și perimată, dar citezi mărturii despre neprofesionalismul și aroganța multor ofițeri superiori de la noi, uitând că aceștia făceau parte din aristocrația greco-fanariotă mizerabilă, cei care au fugit din fața inamicului la Turtucaia, cei care petreceau non-stop în 1916 ignorând situația precară în care aduseseră Armata. Etc., etc..
Dincolo de orice detaliu și aspect, nu poate exista termen de comparație cu Finlanda, deoarece nu s-a aflat niciodată în situația noastră, nici noi n-am avut măcar o parte din avantajele ei. Norocul nostru a fost să nu dispărem definitiv ca țară și popor, să avem o guvernare națională care să mai oprească din jaful colonial și să ne reprezinte în exterior cu demnitate; n-a ținut din cauze multiple, externe și interne. Alogenii antiromâni ne tot urechează, fac aluzii contrafactuale și comparații imposibile, în timp ce în Franța(spre exemplu) nimeni nu îndrăznește să vorbească despre înfrângerea umilitoare din 1940, marea realizare a democrației franceze.
Ryga pune mana si citeste memoriile Maresalului Mannerheim ori informatiile legate de Razboiul Iernii asa cum corect il relateaza Victor Suvurov si nu cele sovietice cu nepregatirea armatei sovietice de razboi (dotarea tehnica, epurarile) si vei vedea ca asta e realitatea si pe urma iti dai seama cat de penibile sunt afirmatiile tale.
Finlanda a avut patru avantaje : faptul ca maresalul lor traise si vazuse crimele comunistilor si stiau de ce sunt in stare (masacrarea ofiterilor Flotei Nordului ) linia fortificata impenetrabila , clima si relieful (lac-padure-lac), dorinta de lupta a armatei sprijinita de clasa ploitica.
Romania avea ca avantaje: o armata capabila de sacrificii imaginabile,dorinta de lupta a poporului, antipatia fata de comunisti, dar nu a avut o clasa politica si militari (ma ofer la corpul superior) care sa-si asume dorinta de a lupta cu URSS. Nu puteam sa invingem URSS, dar alegand calea luptei in iunie 1940 transmiteam si Germaniei si Ungariei dorinta noastra de a lupta si daca Germania si Ungaria ataca Romania in timp ce eram in razboi cu sovieticii situatia internationala se complica foarte tare. Nu ca venea cineva sa ne ajute, dar era evident pentru Marea Britanie si SUA ca URSS este pozitionata de axa raului si atunci altfel ar fi stat lucrurile inclusiv cu atacarea URSS de catre Germania.
Daca se poate reprosa ceva Armatei romane este tocmai lipsa de reactie in 1940, dar care este de inteles pana la un punct. Ofiterii romani, spre deosebire de omologii lor germani, englezi sau americani, nu au ridiculizat Armata sovietica in Razboiul Iernii, au inteles foarte clar conditiile militare deosebite in care acestea au luptat si au obtinut victoria. Armata sovietica era bine pregatita, inzestrata si cu un corp ofiteresc deosebit capabil sa indeplineasca sarcini aparent imposibile. Daca impartim si pierderile din Razboiul Iernii la teritorile castigate ulterior fara lupta, prin ultimatum de URSS (tarile Baltice si Romania) intelegem cat de mare actor si strateg era Stalin.
Ai deschis subiectul Turtucaia, o sa-l reluam ca este interesant sa analizam cauzele care au dus la dezastru, dar acolo nu a fost tradare, putem vorbi de pripa,de gafe tactice si strategice si nepregatire. Lectia de acolo se va vedea mai tarziu in Moldova si in camplania din Ungaria.
Ti-am prezentat faptele asa cum au fost tocmai pentru a avea o discutie cu argumente,cu trimiteri la bibliografie si nu cu epitete alogeni,antiromani. Daca tu consideri ca Romania nu se putea compara cu Finlanda atunci poate vorbim cu comparatia cu Grecia sau Iugoslavia. Cu ele putem sa ne comparam? Nu putem sa ne comparam! Grecia, Iugoslavia ca si Finlanda au ales calea luptei, noi am ales calea sa acceptam ultimatumuri, dictatul si o pace rusionoasa. Dar, repet le-am ales tocmai pentru ca avusese loc Razboiul Iernii.
Norocul nostru a fost ca in momentele critice ale istoriei ne-am trezit si am avut o serie de persoanaje istorice care si-au dat seama de acest lucru.
Franta a pierdut razboiul pentru ca si-a dorit cu ardoare pacea, in timpul in care Germania ataca Polonia in Est, Franta in „razboiul ciudat” nu a facut nimic si aceasta decizie a fost luata de politicieni si militari si parafata de englezi. A trebuit sa vina in Anglia ca prim-ministru un om realist,care stia ce-i razboiul oentru ca altfel si Anglia ar fi avut aceasi soarta.
„Nu puteam sa invingem URSS, dar alegand calea luptei in iunie 1940
transmiteam si Germaniei si Ungariei dorinta noastra de a lupta si daca
Germania si Ungaria ataca Romania in timp ce eram in razboi cu
sovieticii situatia internationala se complica foarte tare. Nu ca venea
cineva sa ne ajute, dar era evident pentru Marea Britanie si SUA ca URSS
este pozitionata de axa raului si atunci altfel ar fi stat lucrurile
inclusiv cu atacarea URSS de catre Germania.”
Ce naivitate copilărească. Nu, România dispărea definitiv ca stat fără ca cineva să aibă grijă s-o refacă(cum au făcut cu Polonia mutată către vest, primind la schimb teritorii nemțești). Iar prin acapararea de către sovietici a petrolului românesc, Operațiunea Barbarossa nu mai avea viabilitate, ofensiva lor din iunie 1941 nu mai putea fi oprită, deci urmau să ocupe aproape toată Europa.
A primit Iugoslavia ultimatum și pretenții nesimțite ca în cazul nostru? Ei și-au permis în acei ani tulburi să joace la trei capete după cum bătea vântul, ca apoi în perspectiva alianței cu Germania agenții englezi să dea o lovitură de stat și să invite atacarea, dezmembrarea și tragedia națională care a urmat. E Tito cu bolșevicii săi un model de luptă națională contra ocupantului străin? A primit Polonia ultimatum cu condiții de nesuportat din partea Germaniei? Sau mai degrabă s-a infatuat prin manevrele englezilor, a ales să lupte din aroganță și prostie, fiind astfel ștearsă de pe hartă? Felul în care grecii s-au opus invaziei și ocupației poate fi notabil, dar nu trebuie să uităm trocul făcut de Aliați între Grecia filo-sovietică și România, țara antibolșevică #1 în lume.
Merita să compari cu Cehoslovacia, victima dictatelor rușinoase date cu complicitatea „democrațiilor” vestice, trădată de politicieni și situată geopolitic în coasta Reichului, nu în vecinătatea Cercului Polar. Distrusă exact pt. că a fost cea mai puternică națiune dezrobită la 1918(în ciuda suprafeței și populației reduse), a naționalizat coroana austro-ungară și 70% din industria acesteia aflată pe teritoriul său, a scos poporul din sclavie și a făcut o adevărată reformă a societății întregi menținând un regim democrat cu drepturi pt. infamele sale minorități. Oare puteau cumva să păstreze majoritatea teritoriului național și să aibă atâta libertate în politica internă cât a avut Mareșalul Antonescu? Nu e nedreaptă și această comparație?
Neglijezi cateva lucruri importante si anume:
1) Romania incheiase doua acorduri economice cu Germania in martie 1939 si cel referitor la petrol in 1940. Aceste acorduri defavorabile in plan economic, erau un debuseu in plan politic (reducea presiunea Germaniei cf.Cafencu). Germania in cazul in care Romania alegea calea razboiului cu URSS ar fi intervenit ca mediator pentru ca avea nevoie de petrolul romanesc. Sa nu uitam ca Germania a intervenit ca mediator intre Ungaria si Romania la Viena.
2) URSS nu dorea sa apara ca agresor, asta o dovedesc toate documentele istorice, deci in cazul unui razboi cu Romania nu ar fi mers mai mult decat in permitea acordul cu Germania. Acum vin si te intreb Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia, Franta, Belgia,Olanda, Albania care au fost ocupate au disparut?
3) Germania avea nevoie de petrolul romanesc ori in caz de agresiune ce ii impiedica pe romani sa incendieze si sa distruga instalatiile petroliere? Se decala Operatiunea Barbarosa?
4) La Consiliul de Coroana privind acceptarea sau neaceptarea ultimatului sovietic militarii au fost cei care au acceptat sa cedeze fara lupta cei care s-au opus cf. Carol II „Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur în cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu, Ernest Urdareanu (general)”. Restul au fost pentru cedare. Cel care i-a influentat a fost generalul Florea Tenescu, șeful Statului Major, care a spus ca România nu poate opune o rezistenta de durata. Crezi ca Iorga si Urdareanu nu realizau care este situatia Romaniei?
5) Daca cineva crede ca Germania nu cunostea realitatile din Romania acelor ani se insala.Erau bine informati si chiar spun acest lucru prin vocea lui Killinger : „voi (adica romanii) vreti ca germanii sa-i bata pe rusi si apoi englezii sa-i bata pe germani. Si le-ati da o mana de ajutor amandurora”. Cand ambasadorul german spunea aceste lucruri nu incepuse razboiul impotriva URSS. Germania stia exact ce aliat e Romania, care ii era orientarea politica si ca singurul om de incredere era Maresalul Antonescu.
Pretul platit pentru aderarea la Axa a fost subordonarea completa a armatei romane fata de cea germana, subordonarea resurselor naturale catre nevoile Germaniei si ostasii romani au trecut Prutul cand au dat ordin nemtii (cf. Alex Mihai Stoenescu). In momentul in care Romania se punea la dispozitia Germaniei nu exista niciun plan de atacare a URSS. Ca sa nu mai vorbim ca Basarabia si Bucovina eliberata nu au trecut sub administratia civila romana, ele au fost cedate de Germania armatei romane sa le administreze ca teritoriu (Alex Mihai Stoenescu in rev Historia).
Tu spui ca „A primit Polonia ultimatum cu condiții de nesuportat din partea Germaniei? Sau mai degrabă s-a infatuat prin manevrele englezilor, a ales să lupte din aroganță și prostie, fiind astfel ștearsă de pe hartă? Pesemne nu stii ca in Polonia exista o unclava si portul Danzing-Gdansk iar Germania ceruse un culoar prin Polonia care sa faca legatura intre Danzing si restul teritoriului german. Daca tu consideri ca era normal ca polonezii sa accepte afla ca polonezii nu au fost de acord. Germania a inscenat un atac al Poloniei asupra teritoriului sau ca pretext. Ca veni vorba de Polonia afla ca aceasta tara care abia isi castigase independenta a hotarat sa se opuna tinerei Republici bolsevice in Razboiul bolsevico-polonez din 1919-1921. Atuncin a avut loc „Miracolul de pe Vistula” si distrugerea unei armate bolsevice net superioare in oameni si tehnica de lupta. Crezi ca daca azi Rusia solicita un coridor spre Kaliningrad Polonia va accepta?
Ai mai facut remarca ” A primit Iugoslavia ultimatum și pretenții nesimțite ca în cazul nostru? Ei și-au permis în acei ani tulburi să joace la trei capete după cum bătea vântul, ca apoi în perspectiva alianței cu Germania agenții englezi să dea o lovitură de stat și să invite atacarea, dezmembrarea și tragedia națională care a urmat”
Iugoslavia NU A VRUT SA ADERE la Pactul Tripartit. Cand regentul a semnat la presiunea Germaniei populatia s-a revoltat si la presiunea strazii a fost adus la putere regele minor care a anulat aderarea. Daca tu crezi ca in 1941 Iugoslavia avea cu URSS relatiile pe care le are astazi Serbia cu Rusia te inseli. Sa inteleg ca Iugoslavia nu trebuia sa tina cont de vointa poporului in 1941?
In concluzie Grecia si Iugoslavia in Balcani si Finlanda au ales sa lupte in conditiile in care nu aveau o armata comparabila cu armata romana.
Mofturi, nene!
1. Dialogul deschis de regimul carlist cu Germania nu numai că a fost tardiv, a funcționat ca o frecție la piciorul de lemn în noul peisaj politic al Europei. După două decenii de activitate diplomatică ZERO în interesul național, după o perioadă în care agentura sovietică din spatele lui Carol II ne-a pus într-o poziție lamentabilă și periculoasă împotriva Germaniei și Italiei, ca apărători ai „democrației” și Societății Națiunilor, căței care își arătau colții tigrului – a venit și acest moment jenant al întrevederilor, iar în ceasul 12 guvernul antiromânesc pur și simplu și-a pus capul în nisip așteptând sfârșitul fără a reacționa în nici un fel. Toate mințile limpezi din țară, în frunte cu Gen. Ion Antonescu, Octavian Goga și Corneliu Zelea Codreanu, s-au pronunțat mai devreme sau mai târziu pt. alianța cu Germania, singura cale de a ne salva țara(cu prețul aferent).
Să nu-mi spuneți că dvs. credeți în minciuna celebră: „România și Ungaria au cerut medierea Germaniei în chestiunea Transilvaniei, iar aceasta s-a învoit creând Arbitrajul de la Viena”. Ungurii i-au cerut-o lui Hitler încă după Primul Dictat de la Viena și au fost refuzați, împărțeala s-a realizat în grabă în 1940 pt. a asigura două lucruri: loialitatea ambelor state(cărora li se va promite cealaltă jumătate după câștigarea războiului) și posibilitatea unei intervenții rapide(și securizarea zonei petrolifere) în cazul unei invazii sovietice și/sau instalării unui guvern bolșevic la București.
2. URSS nu dorea să apară, dar era deja agresoare prin amenințarea contra Finlandei, ocupația Statelor Baltice și a 2/5 din Polonia. Cine spune că n-ar fi mers peste prevederile acordului cu Germania?, când deja pretinseseră și Bucovina(limitându-se la jumătatea nordică datorită intervenției lui Hitler) și când atât ucrainismul, cât și moldovenismul, clocite în laboratoarele lor politice, revendicau Carpații Orientali drept limită vestică. Chiar trebuie să credem tot ce zic papagalii ăștia deghizați în istorici?
3. Operațiunea Barbarossa a depins de petrolul românesc, și toate jocurile făcute peste capul nostru, dar tragice pt. popor, nu pot fi despărțite de chestiunea petrolului. Adevărat, în cazul oricărei invazii extracția putea fi oprită și echipamentele distruse, dar asta nu schimba nimic pe termen mediu și lung.
4. Nemernicul Carol II nu numai că a distrus țara în mod deliberat, dar a știut să pozeze în nevinovat și în propriul jurnal, să acuze de lașitate și lipsă de orgoliu unele personalități care au constatat realitatea tragică, și să-și pună slugile să voteze împotriva acceptării ultimatumului, calificându-i drept „români demni”. Iorga cel vândut, compromis și lacom după putere n-avea nici o trecere să vorbească. În condițiile interne și internaționale de atunci, nu doar cele mai vizibile, două opțiuni erau omenește posibile:
A. Acceptarea cerințelor ultimatumului datorită circumstanțelor vremii și a presiunii URSS, însă neacceptarea argumentării sovietice prin acele minciuni grosolane din ultimatum, lansarea unei campanii internaționale pt. aducerea la cunoștință a adevărului istoric, evacuarea administrației Basarabiei și Bucovinei de Nord lăsând în urmă agenți ai serviciilor speciale care să încerce orice se putea face pt. a sabota ocupația – și numirea imediată la conducerea țării a Gen. Ion Antonescu, pt. a salva ce se mai putea salva și a pregăti războiul antisovietic.
B. Respingerea ultimatumului și mobilizarea Armatei în halul în care se afla pt. apărarea disperată a țării, ceea ce ar fi invitat Ungaria, Iugoslavia și Bulgaria să invadeze, și desființarea României în ciuda celei mai îndârjite rezistențe naționale.
5. Nu comentez regurgitările tov. Stanoevici și orice s-a scris la fițuica antiromânească „Histeria”. Oricine ar trebui să știe ceea ce Conducătorul Statului a declarat fără opreliște și fără strângere de inimă: „Fără Germania nu puteam face nimic, putea fi Generalul Antonescu de un milion de ori mai priceput și soldatul român de un milion de ori mai brav”; am dat petrol și grâu dar am primit arme și echipament militar fără de care nici nu ne puteam apăra țara, darămite să încercăm eliberarea teritoriilor furate. Subordonarea față de armata germană și planurile lor de luptă n-a fost ceva evitabil, datorită discrepanței imense în ceea ce privește cantitatea și calitatea armatelor celor două țări. Ceea ce omit în mod deliberat acești scormonitori și răstălmăcitori ai istoriei, este că la declanșarea Operațiunii Barbarossa porțiunea inferioară a frontului, de la Huși la Sulina, cea mai slabă dintre toate, s-a aflat sub autoritate românească, cu majoritatea trupelor de proveniență românească și a întâmpinat mari dificultăți de la Țiganca la Tighina și ulterior Odessa. De aceea Gen. Antonescu a putut da celebrul ordin, dar n-a putut interveni în mod direct la Iași, într-o zonă sub autoritate germană. După evoluția frontului înspre est nemții ne-au redat controlul asupra nordului Moldovei istorice, iar înființarea guvernămintelor militare a avut motive clare pt. cei fără ochelari de cal: 1. dorința de a menține starea de provizorat pt. ca după război România să-și poată relua frontierele din 1920 sfărâmate prin samavolnicie(de aceea n-am avut pretenții teritoriale asupra Iugoslaviei dezmembrate și n-am acceptat Transnistria ca o compensație la Ardealul de Nord); 2. situația catastrofală pe toate planurile a teritoriilor eliberate(pe care „democrația” de dinainte n-a fost în stare să le administreze), hemoragia românității și ciuma iudeo-bolșevică, 1000 de probleme pe care numai guvernarea militară și reconstrucția națională temeinică le puteau rezolva.
In 1877, in 1916 Romania nu era pregatita de razboi si a luptat, crezi ca daca nu a intrat in 1940 inseamna ca era pregatita in armata romana in 1941? Asa slaba cum era, armata romana era mai puternica si dotata decat armata din Grecia, Iugoslavia ori Finlanda, pana si armata Etiopiei a luptat impotriva Italiei. In arhiva TVR au fost prezentate o serie de filmulete din aceea perioada. Toate aceste filmulete au in comun indignarea soldatului roman ori ale jandarmului care-si paraseste teritoriul si fratii fara lupta. Aceeasi privire o intalnesti si la ostasii romani cand paraseau Ardealul. Privirea lor incerca sa spuna :” De ce nu ne lasati sa luptam? ” La noi nu a iesit nimeni sa spuna populatiei ca ” trebuie sa tolereze intolerabilul si sa accepte inacceptabilul”. In momentul cand generalii au decis ( pentru ca Statul Major a decis) nu exista nicio certitudine ca va incepe un razboi intre cele doua extreme, Operatiunea Barbarosa nu era pe hartie. Nu am acceptat Banatul sarbesc si Transnistria pentru ca Maresalul a fost si a ramas un om de onoare. Incerca sa-ti imaginezi daca Romania prelua Banatul sarbesc si Transnistria ce s-ar fi intamplat. Spre surprinderea ta finlandezii nu au mentinut ocupatie militara in teritoriile eliberate . Finlanda in schimb a fost independenta in actiunile militare, armata se subordona unui Maresal finlandez iar germanii stateau deoparte. Daca nu au avut chef nu au atacat Leningradul si nici nu l-au blocat. De asta Maresalul lor a trait si si-a scris memoriile, tara a ramas capitalista si in afara blocului comunist. Daca luptam in 1940 nu mai venea nimeni sa ne spuna la Paris ca suntem stat agresor. Restul e poveste. Realitatea este ca astazi Germania este unita iar noi inca suportam Tratatul Ribbentrop- Molotov asta pana nu o sa ne impuna un nou dictat