Există un consens printre istorici privind această „întârziere”. E foarte adevărat că românii s-au organizat într-o formație statală mai târziu. Cronicarii noștri au explicat mai multe asemenea întârzieri prin faptul că țara în care Dumnezeu ne-a dat să trăim se află „în calea tuturor răutăților”! Dacă te simți însă solidar cât de cât cu acest popor, mai bagi de seamă un lucru: românii și-au creat un stat propriu mai târziu, așa e!, numai că o dată înființate aceste state, ele n-au mai dispărut de pe harta politică a Europei niciodată! Muntenia și Moldova, la care putem adăuga și Transilvania, de la data apariției lor și până azi au avut o existență neîntreruptă! Care popoare din Europa se mai pot lăuda cu o asemenea continuitate?! Cel puțin la popoarele cu care ne învecinăm situația este cu totul alta! Atât în sud, cât și în vest sau nord!… Numai Marea Neagră ne întrece în stabilitate și continuitate…
Așa se face că atunci când în jurul nostru au apărut sau reapărut state naționale după secole de absență, conducătorii popoarelor respective – mă refer la bulgari și unguri, au venit la București și au cerut să facă stat comun cu românii! Îi speria autonomia! Se desvățaseră să mai fie suverani. Bulgarii în 1880, și ungurii în 1920, au cerut parteneriat, federalizare, întovărășire, cum vreți să-i zicem, cu noi, cu amărîții de români ai lui Lucian Boia!… Nu mai știau cum e să fii de capul tău! Se obișnuiseră sub tutela sau călcâiul altei autorități suverane!
Însăși apariția statelor românești, spre deosebire de alte țări (state) din zonă, s-a produs fără amestec și tutelă străină, externă! Ca o inițiativă „locală”! Au pregetat românii să-și afirme existența, dar când au făcut-o n-au mai plecat de pe harta lumii!
Nu am cerut de la nimeni voie sau sprijin să ne facem stat! Iar când am fost nevoiți să acceptăm obediența față de turci, conducatorii noștri s-au priceput să negocieze și să păstreze pentru Țară cele mai importante prerogative ale suveranității: turcilor li s-a interzis să cumpere moșii în țările românești sau să înalțe moschei! În țările românești s-a dus o viață românească tot timpul, dintodeauna! Și aceasta este esența suveranității!
Mircea Eliade și Vasile Pârvan, pe urmele altor istorici români și străini, au semnalat rolul jucat de români și de statele înființate de ei aici, la porțile Europei. Un rol de santinelă, ducând o existență în nesiguranță, cu rare perioade de pace și înlesnire! La adăposttu asigurat de noi, în Vest ceilalți creștini au ridicat catedrale mândre, orgolioase, la care s-a trudit decenii la rând sau secole chiar! La noi s-a inventat Biserica pusă pe roți, în căruță purtată, ca să o putem lua cu noi când satele erau nevoite să plece în bejenie din calea răilor…
În 1994 poetul Ioan Alexandru a fost invitat în Germania, unde urma să se întâlnească chiar cu președintele țării. Mi-a cerut o idee, ce să-i spună marelui lider politic european din partea românilor. Avea Ion destule idei, nu-i vorbă, dar nu strica să aibă din ce alege, cât mai multe. Așa că i-am sugerat și eu una: frate Ioane, spune-i neamțului că noi românii trăim un sentiment de frustrare, de amărăciune, când vedem că Europa Occidentală se lasă invadată de musulmani! Noi, românii, câteva secole bune ne-am opus pătrunderii necredincioșilor dincolo de noi, în inima Europei! Iar acum vedem cum aceștia iau avionul și trec pe deasupra noastră ca să se stabilească nestingheriți în Occident, li se permite să-și facă geamii și moschei mărețe etc. Ne simțim păcăliți! Păcat de sacrificiile noastre!…
5. Universitatea din Bucureşti s-a înfiinţat cu 500 de ani în urma celei de la Praga, de exemplu, de aceea nu putem concura cu restul Europei ca nivel de educaţie şi instruire.
Nivelul nostru de educație și instruire s-a putut vedea cel mai bine, măsurat în modul cel mai corect, când copiii români, după câțiva ani de școală în România, au ajuns să-și continue studiile în străinătate! E poveste bine cunoscută: copii care în România erau mediocri, în Occident au devenit premianții clasei! Matematica făcută în clasele 9-10 se face numai la facultate, în țări cu veche tradiție academică, universitară!
După 1990, o directivă specială venită de la Bruxelles și aplicată în toate școlile a impus coborîrea nivelului de predare, să nu se mai învețe atâta în școlile românești!
Am avut ocazia să vorbesc cu mulți străini, aproape toți mi-au relatat uimirea că în toate casele de români în care intraseră găsiseră o bogată bibliotecă, cu sute de volume, cu tiluri dintre cele mai valoroase, mai „clasice”!
Miron Grindea, ziarist londonez plecat din România înainte de 1940, revenind prin anii 70, avea numai cuvinte de încântare pentru nivelul canalului cultural al Televiziunii, era entuziasmat de câtă muzică simfonică se transmitea!! Nu l-am prea crezut când mi-a pus că asemena canal TV nu exista în Anglia și nici în tot Occidentul… Azi, în România care trăiește tot mai intens după modelul occidental, un asemena canal este tot mai greu de întreținut…
6. Tot ceea ce este cât de cât bun în România, tot progresul (atât cât este), îl datorăm străinilor. Carol I a fost cel mai mare conducător al ţării, edificiile arhitectonice de calitate au fost ridicate de francezi. Concluzia lui Boia: românii n-au fost şi nu sunt capabili de nimic, iar fără minorităţile evreiască şi germană, lucrurile ar fi stat şi mai rău!
Carol a fost adus în România nu ca să conducă Țara, o puteau conduce și românii. S-a făcut însă un calcul și s-a ajuns la concluzia că ar fi bine să avem un domnitor străin, dintr-o familie de regi și împărați! Ca să avem astfel „o pilă” la cel mai înalt nivel european, acolo unde se iau deciziile majore. Ca să putem intra în sistenmul de alianțe politcie, imposibil de ignorat sau de evitat! Cu acest calcul a fost de acord și Cuza!
Majoritatea țărilor din vecinătatea noastră, de voie, dar mai ales de nevoie, căci li s-a impus, au avut în frunte regi sau prinți străini. Cel mai concludent exemplu sunt ungurii, al căror stat apostolic, adică înființat de Vatican, cu sprijinul și sub tutela Bisericii Catolice, a avut cu precădere regi străini! Regii de sorginte ungară îi numeri pe degetele de la o singură mână!
Ceea ce am făcut noi abia în 1866, în restul Europei se făcea de sute ani! Nerușinatul de Boia ne face acest reproș, că am adus un rege străin?! Dar uită să spună că acel rege nu ieșea din cuvîntul lui Ion C. Brătianu, întemeietorul adevăratei dinastii, a Brătienilor, care a condus Țara după 1848 vreme de un secol!
Da, avem multe clădiri ridicate de arhitecți francezi! Dar mai presus de orice avem un stil arhitectonic românesc, numit și brâncovenesc! Ați auzit de așa ceva cu privire la celelalte popoare ale Europei?! Acest stil este predominant la Casa Poporului, cea mare clădire din lume. Cel care a dispus ridicarea ei a mai avut o ambiție, pe lângă aceea de a construi în România clădirea cea mare din lume: anume să fie ridicată și terminată, cu finisaje cu tot, folosindu-se numai materiale și dotări made in Romania!… Ai comentat vreodată această poveste, dle Boia?
Evident, din punct de vedere arhitectonic – dar și din altele, Transilvania poartă o pecete nemțească, o amprentă germană de preț, pentru care trebuie să le fim recunoscători sașilor și șvabilor, a căror plecare din România reprezintă într-adevăr o mare pagubă!… Este semnificativă dificultatea cu care foarte mulți germani din România s-au integrat în mediul total nemțesc din Germania! Traiul printre români și-a pus și pe ei o amprentă de preț pe care se străduie să n-o piardă!
În privința evreilor din România, îmi vine în minte un text al lui Jacob Negruzzi, dacă nu mă înșel. O epistolă, în care deplânge soarta Iașilor, oraș pe care „invazia” evreiască îl urâțise. În ce fel? Toate casele din Iași aveau dintotdeauna o curte, o grădină cu flori care mai de care mai frumos aranjată, de parcă locuitorii orașului s-ar fi întrecut între ei cine are grădina cea mai îmbietoare! În timp, tot mai multe case, mai ales de pe ulițele centrale, și-au schimbat proprietarul. Casele cumpărate de evrei le recunoști, spune scriitorul moldovean, după aspectul jalnic al curții, al grădinii de care nu se mai ocupă nimeni!… Comentând la seminar acest text, asistentul ne-a făcut atenți că în perioada interbelică prinseseră și evreii gustul grădinii cu flori și Iașul arăta din nou, cel puțin din această perspctivă, a oraș moldovenesc, românesc…
Frate-meu, care a fost medic la țară vreo patru ani, a făcut o observație asemănătoare: într-un sat dobrogean recunoști ograda unui machedon după acest detaliu: nu crește flori… Numai niale!…
Ce vreau să spun cu asta? Ca și în cazul germanilor, evreii care au avut norocul să trăiască sau chiar să se nască în România, au căpătat și ei o anumită amprentă românească, prin care se deosebesc de ceilalți evrei. Ceea ce se poate cel mai bine constata în Israel! Ce au luat evreii de la români? Nu numai imnul de stat al Israelului, nu numai aurul scos mai mult sau mai puțin ilegal din România, și atâtea altele, ci și un stil românesc de comportament care-i particularizează printre ceilalți fii ai Israelului. „Dăruind vei dobândi!”, obișnuia să spună Nicolae Steinhardt, marele român evreu. O vorbă care se potrivește cu ce am spus mai sus! Lucian Boia vede numai jumătatea acestui proces! Nu are ochi pentru a consemna câștigul dobândit de evrei! Ține să ne scoată cu orice preț datori la toată lumea! Nu are habar, sărmanul, cât de plăcut este pentru român să se simtă dator și recunoscător!… Numai să aibă cui!
Ion COJA
8 Comments
Cu Ocazia Centenarului Firea va reabilita Cartierul Evreiesc. Firea: „În bugetul din acest an a fost prevăzută refacerea Cartierului Evreiesc din Capitală. La progresul nostru au participat şi foarte mulţi evrei, minţi luminate, minţi strălucite”
Primarul general Gabriela Firea a anunţat marţi, în cadrul conferinţei „70 de ani într-un Centenar, România – Israel, Bucureşti – Tel Aviv – Ierusalim”, că în proiectul de buget al Capitalei pentru acest an a fost
„Cu mijloace administrative, atât eu ca primar general, cât şi colegii din Consiliul General ne aducem o contribuţie şi încercăm să îi răsplătim pe membrii comunităţii evreieşti de la Bucureşti, care sunt personalităţi marcante ale cetăţii. Aşa cum ştiţi, clădirea de pe Lipscani în care se va amenaja Muzeul Holocaustului a fost transferată de la Primăria Capitalei către Institutul „Elie Wiesel”.
De asemenea, ne face o mare bucurie şi onoare ca Teatrul Evreiesc din Bucureşti să fi fost deja consolidat şi reabilitat. În bugetul din anul acesta am introdus o sumă necesară, facem un prim pas în această direcţie, după 27 de ani de la Revoluţie, şi anume refacerea din rădăcini a Cartierului Evreiesc din Capitală, întregind în acest fel Centrul Vechi al Capitalei României. Sunt doar câteva din mărturiile respectului pe care atât eu, cât şi colegii mei vi-l purtăm”, a precizat ea, la conferinţa organizată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Firea a menţionat că în 2018 România aniversează o sută de ani de la Marea Unire, iar acest secol înglobează şi 70 de ani de la fondarea Statului Israel.
„În o sută de ani România a progresat şi s-a modernizat. La progresul nostru au participat şi foarte mulţi evrei, minţi luminate, minţi strălucite, oameni inteligenţi care au adus plus valoare în toate domeniile de activitate: în ştiinţă, în medicină, în inginerie, în artă, în educaţie”, a precizat ea.
dupa fluierul.ro cred
Boia este un istoric aparte, el vine cu o idee, o dezvolta intr-o teorie si are grija sa o reaminteasca subtil. Nu raspunde la critici, nu intra in polemici si evita orice dezbatere. Pleaca de la un adevar pe care, fie il rastalmaceste, fie il denatureaza formandu-si teoriile.
Sa luam cazul intarzierii statalitatii la romani si raspunsul prof.Coja, raspuns mai mult decat corect, in tonul istografiei romanesti, dar nu suficient pentru vicleanul prof.Boia. In fond prof.Boia spune ca am aparut cam tarziu si apoi, dibaci ca un paianjen, incepe sa-si croiasca, sa-si fundamenteze ideile, exact ca paianjenul panza. Prof.Boia se vrea diferit, deschizator de drumuri, demitizator al istoriei neamului asa ca dibaci joncleaza cu tezele intr-un mod liniar, calm, ca o mare linistita care pe nesimtite, te loveste de stanci, in cazul fericit in care-ti dai seama. Din pacate, multi il combat fara sa-l fi citit si aici sta forta demersului sau, cu cat este mai mult injurat de cei care nu-l citesc, cu atat creste numarul celor care ii cumpara cartile, il citesc si multi ,nefamiliarizati, placut impresionati de acest stil de istorie ii dau dreptate,daca nu direct, indirect. Ideile lui sunt preluate fara sa-ti dai seama, o astfel de idee a la Boia am intalnit-o la prof.Coja (Regele si demonstrantii), dealtfel un dur critic al prof.Boia.
In loc sa intram intr-o polemica pe care prof.Boia o va evita, sa incepem prin a intra in jocul domniei sale. Asa ca o iesim din tiparele inguste ale scolii istografice romanesti, adica din „zona de confort”, si ii punem o intrebare simpla:
D-le prof.Boia despre statul romanilor de la Sud de Dunare, Megala Vlachia, din Tesalia ce stiti?
Nu conteaza raspunsul! Nu conteaza polemica! Avem un stat romanesc, documentat, istoriceste care contrazice ipoteza, nu numai a d-lui Boia,dar si istografia noastra. Anna Comnena ne scrie larg despre acest stat romanesc din sec XII-XIII care recunoaste autoritatea imparatului, dar se autoguverneaza si la nevoie isi apara independenta cu armele a.i “nici un rege nu poate domni peste ei” (Anna Comnena).
Nu credeti d-le prof.Boia ca avem un stat care se aseamana cu cantoanele elvetiene de la 1300-1600 ? Daca v-ati fi ocupat cu studierea acestui stat ati vedea o asemanare cu „Tarile” de la Nord de Dunare.
Carcotasii o sa spuna ca nu are treaba cu istoria Romaniei. Asta este principala critica pe care o putem aduce istografiei romanesti, tributara scolii lui Iorga, dezinteresul fata de istoria si graiurile de la Sud de Dunare, dezinteresul fata de istoria romanilor din afara Romaniei. Ar fi gresit daca ne-am limita numai la istorie, e un dezinteres fata de graiurile aroman, istroroman si meglenoroman, de politica fata de acesti frati romani abandonati inainte de a se inventa termenul de corectitudine in politica.
Aici vad utilitatea prof.Boia! In dezmortirea istoricilor nostri, tributari unei scoli, care refuza sa vrea aria de formare a poporului roman. Lasand la o parte incercarile timide de studiu asupra statului Asanestilor vedem o indolenta totala cu privire la acceptarea faptului ca formarea poporului roman are loc pe o zona imensa care se suprapune cu spatiul tracilor romanizati (Dan Botta). As mai pune o intrebare prof.Boia : Romanii, amintiti de Iorga, ca auxiliari ai mongolilor, in timpul Marei Invazii din 1241, nu erau cumva trupele unui stat romanesc vasal mongolilor ?
Ca sa intelegem despre ce este vorba mergem la Iorga si la articolul „Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba” unde avem un text interesant : ” Romanii …au intovarasit Hoarda in patrunderea ei catre Apus si ca, probabil dupa un text din Italia pe care inca nu l-am putut dobandi, dar il putem cunoaste indirect, ei au luat parte, in a doua jumatate a aceluiasi secol al XIII lea , la atacul contra unei manastiri din Sud” (sursa indicata de Iorga V. vol. VII, p. 105 urm.). Din informatiile pe care le avem despre tataro-mongoli cunoastem ca armatele unor state vasale insoteau marile invazii. Asa s-a intamplat cu armatele Ilhanatului din Persia insotite de armatele Regatului georgian si ale armenilor din Cilicia, armatele lui Kublai insotite de coreeni din Goryeo ori armatele hoardei de Aur insotite de cnezii rusi. In niciun caz populatii inarmate nu au insotit armatele mongole, vorbim de conducatorii unor state si de armatele lor. In concluzie acel contingent era armata unui stat romanesc de care nu avem prea mult habar.
Faptul ca avem informatii scrise destul de tarzii despre formarea statelor feudale romanesti nu inseamna neaparat ca „avem o intarziere”, ci poate ca nu ”am sapat suficient”. Se uita faptul ca una dintre cele mai importante biblioteci care cu siguranta continea multe informatii referitoare la romani, a fost distrusa. Am in vedere marea si pretioasa biblioteca a Regelui Mathias al Ungariei distrusa de otomani la cucerirea Budei.
Ar mai fi multe de spus, incepand de la recucerirea unui teritoriu important din Dacia din vremea lui Diocletianus/Constantin, despre cel mai mare pod al antichitatii, podul lui Constantin si pana la celebra infrangere a avarilor din 599 cand avem informatii despre un inceput de armata locala de la nord de Dunare (T.Filipa), multe locuri albe in istografia noastra.
Referitor la intarzierea noastra culturala… l-as intreba pe prof.Boia : ” daca stie de gradul de cultura si maiestria limbii latine vorbita multa vreme,inclusiv dupa decaderea orasului, la Viminacium ? Un oras roman la o aruncatura de piatra de Drobeta. Aruncati o privire sa vedeti ce munca au facut istoricii sarbi !
http://viminacium.org.rs
De ce e important acest oras roman de langa Kostolac (Caștelu pe romaneste) ? In primul rand ca este foarte aproape de noi, in al doilea rand pentru ca a ramas, pana in timpul Paleologilor, un focar de latinitate si de radiere a latinitatii atat in sud cat si in nord, si nu in ultimul rand pentru ca a trimis cativa carturari la Conciliul de la Lyon. Daca istoricii nostri au o scuza, orasul fiind in Serbia de azi, atunci cu Tomisul nostru nu prea au. In sec VI aici era un centru intelectual latin destul de puternic. Dionisie cel Smerit (Dionysius Exiguus – omul cu calendarul), Ioan Maxentius, Ioan Cassian, Valentinian sunt doar cativa dintre carturarii propulsati de scoala tomisiana. Nu istoricii nostri au stabilit ca invatamantul nostru superior dateaza din sec XVI? D-ul prof.Boia neglijeaza faptul ca Praga a fost multa vreme capitala unui Imperiu, dar daca luam de ex anii 1694 si 1714 cand apar Academiile Domnesti de la Bucuresti si Iasi si le comparam cu cele similare din Berlin (1700), Sankt Petresburg (1724) vedem ca nu stam rau. Acum intelegeti de ce prof.Boia este smecher? Acum intelegeti de ce unui prof smecher nu trebuie sa-i raspundem in stilul,deja clasic, al istografiei noastre?
Atunci cand venim si aruncam asemenea afirmatii in istorie ar trebui sa facem o analiza de bun simt. Asta inseamna sa luam 100 de ani si sa vedem cati ani a fost pace, cati ani au fost razboaie. Nu poti sa ai o viata intelectuala cand trebuie sa faci fata unor razboaie aproape intermitente. Si totusi… ne-am gasit timp sa educam niste domnitori…. care sa scrie niste invataturi….sa editam niste carti….sa cladim biserici….sa aplicam legile romeilor….si sa avem 2 atleti ai lui Christos si sa fim ultima tara din Europa de Est ingenunchiata de sovietici.
Primele universități create de români la nordul Dunării, după tentative eșuate în sec. XVI, au fost întemeiate de Petru Movilă la Kiev(pe lângă Lavra Pecerska), Vasile Lupu Ia Iași(Trei Ierarhi) și Matei Basarab la Târgoviște(Dealu); erau colegii în care se studia teologia și limbile liturgice la fel ca în toată Europa. La sudul Dunării au fost altele mai vechi, la fel în Constantinopol, iar cele mai vechi în China și India, nu le-au inventat papistașii.
ca sa a intelegi romanul iti trebuie suflet. nu poti intelege trairile lui, logica sa fara suflet.
ori boia e o masina de produs mizerie. ca multi altii din pacate. este doar un tub digestiv care maninca si caca.
se da o lege ca sa se ridice o statuie in „memoria soldatilor evrei cazuti in primul razboi modial” din armata romana. s-a votat se pare la Senat. ceva cam asa.
Ce număr are? cine a propus-o? Cumva jidanii lui Aurel Vainer?! Cînd fost votată?
Dați toate datele să o căutăm la Parlament, să vedem cine a votat-o și să-i trecem pe lista rușinii!
este in dezbatere, din cate am auzit, si s-ar fi votat la Senat si urmeaza Camera. cautati, poate fi gasita. nu ma pricep sa caut… daca aveti un amic acolo, cercetati
la camera exista urmatorul proiect, zic eu anticonstitutional:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=16801
si expunerea de motive la legea autonomii tinutului secuiesc:
http://www.cdep.ro/proiecte/2018/000/00/5/em774.pdf
eu nu am gasit nimic nici la senat nici la deputti.