ATENŢIE!
Materialul următor reprezintă punctul de vedere al specialistului care a creat o armă, conştient de periculozitatea creaţiei sale. Citiţi cu atenţie şi veţi înţelege de ce noi, cei de la Pancuantic (www.pancuantic.ro), am anticipat apariţia acestor noi arme biologice şi am dezvoltat aplicaţia – contramăsura pentru această armă.
Trataţi cu importanţă pericolul extrem de grav şi procedaţi cum vă dictează conştiinţa. Pancuantic nu are dezvoltată capacitatea de producţie a echipamentelor destinate protecţiei împotriva H5N1, dar posedă tehnologia de peste un deceniu.
Deţinătorii echipamentelor noastre sunt protejaţi, mai mult, acestea pot steriliza alte spaţii de interes, trebuie să fim însă realişti la pericolul unei pandemii.
PhD. Dumitru Pănculescu
Creatorul super-virusului gripal insistă: „Studiul meu trebuie publicat necenzurat!”
+ zoom Creatorul super-virusului gripal, Ron Fouchier, insistă: „Studiul meu trebuie publicat necenzurat!”
Autorul celei mai controversate cercetări a anului 2011, Ron Fouchier, a făcut primele declaraţii după ce autorităţile americane au recomandat, în premieră, cenzurarea studiului care a dus la conceperea celei mai contagioase tulpini de gripă aviară.
Virusul creat de echipa condusă de Fouchier are potenţialul de a ucide jumătate din populaţia planetei, afirmă experţii.
Într-un interviu acordat publicaţiei New York Times, Fouchier afirmă că decizia luată de comisia guvernului SUA, de a sugera jurnalelor ştiinţifice să nu publice detalii despre cercetarea sa, „este fără precedent în istoria ştiinţei”.
„În principiu, înţelegem motivele care au dus la această decizie. Cercetarea noastră este una cu uz dual: poate fi folosită şi în scopuri bune, şi în scopuri rele. Comisia SUA recomandă ca detaliile despre această cercetare să fie publicate într-o formă restrânsă. Am accepta să facem acest lucru dacă ar fi fezabil, dar avem dubii. Am elaborat o listă cu experţii cărora le putem oferi detalii despre studiul nostru, iar lista a ajuns să cuprindă peste 100 de organizaţii de pe întreg mapamondul, iar în total este vorba de 1.000 de experţi. Odată ce ai oferit aceste detalii unui număr mai mare de 10 persoane, informaţia se va răspândi. De aceea ne îndoim că putem da curs acestei recomandări”, a declarat Fouchier.
Întrebat care consideră el că ar putea fi soluţia, Fouchier a explicat: „Este vorba despre o cercetare foarte importantă, ce ridică un număr de întrebări ce trebuie studiate în detaliu de către comunitatea ştiinţifică. De aceea, pentru că nu putem menţine acest studiu confidenţial în cadrul unui grup atât de mare, cred că singura soluţie este publicarea acestuia în varianta necenzurată„.
Fouchier a explicat care sunt cele 3 aspecte ale studiului său ce necesită a fi aduse la cunoştinţa comunităţii ştiinţifice: „Primul element al cercetării ce trebuie comunicat este mesajul că H5N1se poate transmite pe calea aerului între mamifere. Am arătat, de asemenea, cum are loc acest fenomen şi care sunt mutaţiile care permit virusului să se răspândească pe calea aerului. Informaţiile despre aceste mutaţii trebuie comunicate cercetătorilor din ţările afectate de H5N1, ca aceştia să poată monitoriza tulpinile care circulă în natură şi să poată identifica respectivele mutaţii periculoase. Dacă pot identifica aceste tulpini la timp şi reuşesc să oprească epidemia la timp, înainte să devină pandemie, acest studiu va contribui la salvarea multor vieţi. Apoi, să luăm în calcul cazul cel mai rău, în care nu putem preveni o pandemie. Atunci vom avea nevoie de medicamente şi vaccinuri. În acest moment, medicamentele şi vaccinurile sunt testate pe agenţi ai gripei aviare care nu sunt adaptaţi la mamifere. Întrebarea este: sunt aceste vaccinuri eficiente împotriva virusurilor adaptate la mamifere? Pentru că am creat această tulpină adaptată la mamifere în laborator, putem crea medicamente şi vaccinuri împotriva ei înainte ca ea să apară în natură.
Aşadar, cele 3 aspecte-cheie ale cercetării sunt: virusul se poate transmite pe calea aerului, ceea ce arată că acest virus constituie o mare ameninţare pentru omenire; identificarea mutaţiilor care permit identificarea virusului în natură şi faptul că studiul nostru permite crearea de medicamente şi vaccinuri”.
Fouchier a ţinut să asigure publicul că studiul asupra virusului supercontagios a avut loc în facilităţi concepute special pentru a proteja publicul, existând numeroase „straturi de protecţie” care fac să fie cvasi-imposibil ca tulpina gripală să „scape” din laborator.
Întrebat dacă a observat vreun semn că ar fi monitorizat de agenţi guvernamentali, Fouchier a răspuns: „Sunt convins că sunt monitorizat de multe guverne ale lumii; dacă mă urmăresc, fac o treabă bună, pentru că nu i-am observat”.
Fouchier a mai adăugat că este extrem de greu ca acest virus să fie creat de o grupare teroristă în laborator. „Ca acest virus să fie reprodus într-un laborator, e nevoie de o echipă de specialişti extrem de bine pregătiţi şi de un laborator sofisticat. Eu cred că natura este cel mai mare bioterorist. Sunt mulţi agenţi patogeni în natură care se pot obţine foarte uşor şi care ar provoca victime multe în cazul în care ar fi folosiţi într-un centru populat. Aşadar, dacă există grupări care vor să se ocupe de bioterorism, sunt căi mult mai uşoare de a acţiona pe această cale decât să încerce să reproducă această tulpină a virusului H5N1. Modificarea genetică a gripei aviare H5N1 nu e ceva ce poate fi realizat într-un garaj, sunt alte metode mult mai eficiente la care grupările teroriste pot apela„.
Întrebat în cât timp ar putea fi reprodusă această cercetare, Fouchier a explicat: „În cazul laboratoarelor care au această capacitate, precum cele existente în SUA, munca noastră poate fi reprodusă în câteva săptămâni. Dar în cazul ţărilor cu intenţii criminale sau a grupărilor teroriste, ar fi nevoie de ani de muncă”.
De aceea, Fouchier afirmă că datele rezultate din această cercetare ar trebui publicate fără a fi cenzurate. „Singurele persoane care se opun publicării sunt cei din domeniul biosecurităţii, persoane care au o atitudine de «toleranţă zero» faţă de orice risc potenţial. Specialiştii în sănătate publică nu au această atitudine; de aceea, niciun specialist din domeniul sănătăţii publice nu se opune publicării acestui studiu. Mă aştept la o dezbatere interesantă în următoarele săptămâni între specialiştii care cer transparenţă totală şi experţii în biosecuritate”.
Sursa: New York Times
Tag-uri: ron fouchier | studiu | gripă aviară | cercetare | controversă
Citeşte şi
După o lungă perioadă de analiză, guvernul SUA a luat o decizie fără precedent, solicitând jurnalelor ştiinţifice să nu publice detalii despre experimentele biomedicale care au dus la crearea celei mai temute variante a gripei.
Un cercetător olandez a creat un virus ce are potenţialul de a ucide jumătate din populaţia planetei. Acum, cercetătorii şi experţii în bioterorism dezbat dacă este o idee bună ca «reţeta» virusului să fie publicată. Totodată, mai multe voci susţin că astfel de cercetări nu ar fi trebuit să aibă loc.
In bisericile catolice din Italia, agheasmatarele in care credinciosii isi inmoaie cu totii mainile au inceput sa fie inlocuite cu aparate automate care stropesc mainile cu apa sfintita.
Inca de la depistarea sa in aprilie 2009, virusul gripei porcine – H1N1 – a creat o veritabila isterie in masa in randul oamenilor de pe tot mapamaondul. Si pentru ca virusul este extrem de contagios, putem spune ca el a schimbat fata lumii.
Expertii sunt de parere ca au descoperit raspunsul la intrebarea: de ce iarna este cunoscut drept anotimpul gripei?
Cercetatorii studiaza un potential nou tratament impotriva gripei, care ar putea feri populatia globului de efectele devastatoare ale unei pandemii
Creatorul celei mai nimicitoare boli
dezvăluie cum noua gripă aviară ar putea deveni o pandemie globală la fel de gravă ca cea din 1918
+ zoom În China, oamenii ies la cumpărături cu masca pe faţă, de teama gripei aviare H7N9
În China, 13 oameni au murit şi peste 20 sunt grav bolnavi în urma celei mai noi epidemii de gripă aviară, H7N9. În total 60 de persoane au fost infectate, iar specialiştii se tem că numărul deceselor poate deveni mult mai mare, deoarece virusul are deja trei din cele cinci mutaţii despre care oamenii de ştiinţă ştiu că au permis altei gripe aviare, H5N1, să se răspândească între mamifere.
Nimeni nu ştie sigur dacă cele cinci mutaţii descoperite anul trecut de Ron Fouchier şi colegii săi de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam, Olanda, vor face acelaşi lucru în cazul H7N9. Cu toate acestea, experţii ştiu că aceste mutaţii au ajutat virusurile din trei alte familii gripale să devină pandemice. În acest moment, autorităţile chineze au anunţat că au studiat persoanele care au fost infectate până acum şi că nu există dovezi care să sugereze că infecţia s-a răspândit de la om la om.
Cele mai recente virusuri pandemice au fost hibrizi între gripă aviară şi gripă de mamifere, fiind relativ temperate, deoarece gripele de mamifere tind să fie mai puţin severe în rândul oamenilor decât gripele aviare. Gripele aviare pure, precum H5N1 şi H7N9, au potenţialul de a fi mai periculoase. Cea mai letală pandemie cunoscută de om, gripa care s-a răspândit în jurul lumii în 1918, a fost o gripă aviară pură care a acumulat mutaţii ce i-au permis să se răspândească la oameni. Virologii se tem că H7N9 are potenţialul de a face acelaşi lucru.
H7N9 ar putea fi neobişnuit de severă; această gripă conţine o mutaţie despre care se crede că promovează infecţia profundă a plămânilor, mutaţie existentă şi în H5N1, gripa din 1918, şi în cazurile severe ale pandemiei din 2009, care a afectat 20% din populaţia planetei. Cu toate acestea, două cazuri de H7N9 au prezentat simptome minore, astfel că autorităţile chineze încearcă să afle cât de des provoacă această gripă îmbolnăvirea gravă, pentru a putea estima numărul de cazuri minore ce nu au fost raportate autorităţilor. Acest lucru ar permite estimarea numărului total de cazuri umane.
Deşi H5N1 s-a răspândit în rândul păsărilor în ultimii ani, această gripă nu a evoluat abilitatea de a se răspândi uşor între mamifere. Cercetările lui Fouchier – ce au devenit ţinta criticilor în urma temerilor că studiile vor permite bioteroriştilor să provoace o pandemie – au arătat că, în principiu, această gripă se poate răspândi între mamifere, fără a pierde din virulenţă.
Pentru a produce H5N1 transmisibilă la mamifere, Fouchier a ajutat virusul cu trei mutaţii despre care se ştie că adaptează gripa aviară la mamifere, iar apoi a permis virusului să evolueze celelalte două mutaţii necesare pentru ca mamiferele să poată transmite virusul. Două din cele trei mutaţii adăugate în mod voit de Fouchier permit proteinei de suprafaţă HA din gripele din familiile H5, H2 şi H3 să se ataşeze de celulele ce se găsesc în nasurile mamiferelor.
Aceste mutaţii au permis virusurilor gripale cu proteine HA din familiile gripei aviare H2 şi H3 să provoace pandemii în 1957 şi 1968. Virusul pandemic care a ucis zeci de milioane de oameni în 1918 – din familia H1 – prezenta mutaţii similare ce produceau acelaşi efect.
Mutaţiile de acest tip nu au fost niciodată zărite în H5N1, însă noua gripă H7N9 prezintă deja una din cele două. Dacă H7N9 va dezvolta capacitatea de a se ataşa de celulele de mamifere, această gripă s-ar putea adapta şi mai mult la mamifere, aşa cum Fouchier a stimulat H5N1 să se adapteze la dihori în experimentele de laborator. Nu ştim încă sigur dacă această mutaţie are acelaşi efect în H7 ca în cazul celorlalte familii gripale, însă cercetătorii se pregătesc acum să facă experimentele relevante.
„Dacă ceea ce ştim despre aceste mutaţii de la alte tipuri de gripă este valabil şi în cazul acestui virus, atunci această gripă este aproape la destinaţie”, spune Derek Smith de la Universitatea Cambdrige. „Din acest motiv toată lumea este atât de îngrijorată de acest virus”, a mai spus cercetătorul.
Virusul H7N9 prezintă o altă mutaţie pe care Fouchier a introdus-o în mod deliberat în H5N1 în experimentul cu dihori – o modificare a genei ce codifică proteina polimerază. Enzima de polimerază, ce reproduce virusul, este extrem de puternică în gripa aviară, aceasta fiind una din cauzele pentru care acest virus este atât de virulent la mamifere. Această mutaţie permite virusului să funcţioneze la temperaturile mamiferelor. Mutaţia a fost prezentă în toate virusurile pandemice.
De asemenea, H7N9 prezintă o altă mutaţie prezentă în studiul lui Fouchier, una care a apărut pe măsură ce virusul a infectat dihorii. Această mutaţie elimină un grup de zaharuri din HA.
Aşadar, mai este nevoie de doar două mutaţii, ambele în HA, înainte ca virusul H7N9 să conţină toate cele cinci mutaţii din studiul lui Fouchier. Atunci când Fouchier a creat virusul cu cinci mutaţii, reacţia altor cercetători a fost vehementă:
„Nu mă pot gândi la un organism patogen care să fie la fel de înfricoşător ca acesta”, a comentat Paul Keim, un specialist în genetică microbiană care a lucrat timp de mulţi ani cu bacilul anthrax. „Cred că anthrax-ul nu e deloc înfricoşător în comparaţie cu acest virus”, a adăugat el.
Evoluţia acestui nou virus gripal, H7N9, imită evoluţia virusului folosit de Fouchier pe dihori – în care a fost nevoie de doar patru infecţii secvenţiale ale dihorilor pentru ca virusul H5N1 să devină complet transmisibil.
„Toate virusurile pandemice au dezvoltat aceste mutaţii – ataşarea de celulele din nasul mamiferelor şi activitatea polimerazei”, comentează Fouchier. „Virusul H7N9 prezintă aceste caracteristici. Întrebarea este – ce anume îi mai trebuie pentru a avea potenţial pandemic? Sau nu mai are nevoie de nimic?”, concluzionează Fouchier.
Sursa: NewScientist
O persoană a murit din cauza unui virus misterios ce afectează căile respiratorii şi alte trei cazuri au fost descoperite în Arabia Saudită şi Qatar, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii monitorizează izbucnirea unei posibile epidemii, din Arabia Saudită, cauzată de un virus ce provine din aceeaşi familie din care a luat naştere şi SARS, epidemia ce a ucis peste 750 de oameni în acum 9 ani.
Cercetătorii au descoperit că virusul gripal poate declanşa diabetul. Vestea bună, spun oamenii de ştiinţă, este faptul că această descoperire ar putea duce la prevenirea anumitor forme ale acestei afecţiuni.
Mai bine de o cincime din populaţia planetei a fost infectată cu virusul H1N1 în timpul pandemiei de gripă din 2009-2010, conform unor noi estimări date publicităţii vineri.
A fost cea mai devastatoare epidemie din istoria umanităţii. A lăsat în urma sa mai multe victime decât toate valurile de ciumă din perioada medievală. Spre deosebire de celelalte tulpini virale de gripă, care au secerat în special vieţile bătrânilor, ale copiilor şi ale persoanelor cu sănătatea precară, cumplita gripă spaniolă de la începutul secolului trecut şi-a luat tributul de vieţi omeneşti din rândul adulţilor tineri şi sănătoşi. Astăzi, când posibilităţile…
În cadrul unui comunicat publicat recent în periodicul de specialitate mBio, o echipă de cercetători raportează că au descoperit 162 de pui de focă ucişi de o nouă tulpină virală, pe o porţiune de coastă din regiunea New England. O serie de analize preliminare au indicat că virusul iniţial aparţinea tipului gripei aviare, dar a dobândit abilitatea de a se răspândi la foci – un exemplu real al unei transformări pe care cercetătorii o experimentaseră doar în laboratoare specializate.
Adesea, în cazul unui simplu guturai, bărbaţii zac şi se vaită ca şi cum ar fi mult mai grav bolnavi, comportament numit peiorativ „gripa bărbatului”. Dar un studiu recent sugerează că bărbaţii suferă într-adevăr mai mult decât femeile din cauza unor răceli banale, deoarece au mai mulţi receptori de temperatură în creier, ceea ce îi face să resimtă mai neplăcut simptomele bolii.
Să nu ne spăriem precum muierile din orişice…mai ales din vorbe-n vînt că ne stă rău.
Viruşii n-o fost niciodata dovediţi că sînt!
Teoria patogena la fel…Koch pote durnii liniştit.
Un imunolog australian (Macfarlane Burnett) s-o trudit tătă viaţa (o luat şi Nobelu), pîn anii 50, să mai rărească din chinezi cu microbi, da dejaba.
Sidisi (CDC – center for deseases control -îi sub papucu pentagonului) îi o armă de disuasiune (frică)…ce să mai zîc de bani.
Dacă teoria patogenă ar fi adevărată ieram demult gătaţi…ciumă…unei gripa aviară…da ce porcină…di ce virusu de Nil nu urcă odată cu ţînţărimea pînă la noi..
un subiect de cosmar.dece acest savant nu a incercat sa descopere un antidot pentru eradicarea cancerului ?gm