|
FUGA DIN GOLF? DOW – Department of War – Departamentul de Război al SUA estimează costul operațiunii „Epic Fury” împotriva Iranului la 33,4 miliarde de dolari, la data de 29 iunie 2026. Campania militară a SUA împotriva Iranului, denumită „Epic Fury”, a costat 33,4 miliarde de dolari în decurs de patru luni, potrivit unui raport al Pentagonului. Dar trebuie mentionat că americanii nu au recunoscut oficial integral toate pierderile in vieti omenesti si materiale/echipamente sau instalatii de război pană la 29 iunie 2026. Va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil pentru SUA să-si refacă bazele militare măcar la nivelul avut inainye de 28 februarie 2026, avand in vedere preturile tot mai scumpe de la zi la zi, lipsa materiilor prime si a subansamblelor listate de China, cat si faptul ca tările din Golf nu mai vor să ajute la ceva ce nu mai poate să le folosească la propria lor securitate. In varf la toate stă marea datorie de 40 de trilioane si golirea aproape totală a tuturor rezervelor de munitii din tară cat si din tările NATO. O intoarcere a armatei americane in vechile baze militare distruse, ne reamenajate si reinarmate cu o tehnică militară la zi va fi un spectacol hidos, inutil si descurajant. SUA si-a creat un stil aparte in evadările dramatice, holiwoodiene de pe teatrele de război: Saigon in apus de soare, Kabul, aeroportul in miezu’ zilei si acum urmează Golful, dar nu stim incă in ce factură va fi imaginea finală. Oricum va fi una memorabilă si de bun augur, inspiratoare si pentru alte regiuni cu baze militare americane. Atlanta 15/09/2026 |
|---|
CDDistribuie!
3 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
„Ceea ce BRICS construiește de un deceniu este ceva mai modest și, tocmai din acest motiv, mai solid: o arhitectură de cooperare tehnică ce servește astăzi drept liant politic intern al blocului.”
LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
– Prioritatea BRICS+ după summitul de la New Delhi din 2026
De Lorenzo Maria Pacini
Unul dintre punctele-cheie care au reieșit din summitul BRICS+ de la New Delhi – și care este menționat și în paragraful 40 al Declarației Finale – vizează lupta împotriva terorismului.
Documentul a fost clar (paragraph § 40): „Condamnăm în cei mai fermi termeni atacul terorist din Jammu și Kashmir din 22 aprilie 2025, în urma căruia 26 de persoane și-au pierdut viața, iar multe altele au fost rănite.” Acesta nu este un detaliu minor. În limbajul atent formulat al unui comunicat semnat de unsprezece țări, menționarea explicită a atacului de la Pahalgam indică locul în care grupul a decis să-și investească capitalul politic. India a prezidat summitul, India a fost ținta atacului și tot India a obținut includerea mențiunii respective în documentul blocului.
Este indicat să începem de aici, întrucât acest lucru ajută la evitarea a două interpretări opuse și la fel de eronate.
Prima consideră angajamentul BRICS în domeniul antiterorism drept o simplă retorică de circumstanță, potrivită pentru orice comunicat.
A doua îl salută drept momentul nașterii unei alianțe de securitate alternative la NATO.
Niciuna dintre aceste interpretări nu rezistă unei analize atente a documentelor. Ceea ce BRICS construiește de un deceniu este ceva mai modest și, tocmai din acest motiv, mai solid: o arhitectură de cooperare tehnică ce servește astăzi drept liant politic intern al blocului.
Eforturile BRICS în lupta împotriva terorismului nu au început la New Delhi. Grupul de lucru pentru combaterea terorismului există încă din 2016, iar în 2025, sub președinția braziliană, coordonarea a fost încredințată Agenției Braziliene de Informații (ABIN), cea de-a zecea reuniune având loc la Brasília în perioada 4-6 iunie 2025;
Strategia de combatere a terorismului datează din noiembrie 2020 și a fost adoptată în cadrul celui de-al 12-lea summit; Planul de acțiune care transpune acest lucru în măsuri concrete datează din 2021. Acestora li s-a adăugat, în 2024, un document de poziție care a însoțit aderarea unor noi membri la mecanism, extinzând sfera de acțiune a grupului – care acum cuprinde regiuni din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină. Atunci când Declarația din 2026 „salută activitățile Grupului de lucru pentru combaterea terorismului (CTWG) și ale celor cinci subgrupuri ale sale”, nu se fac anunțuri noi, ci se recunoaște activitatea deja desfășurată.
Cele cinci subgrupuri merită o atenție specială, întrucât acolo voința politică se transformă în proceduri concrete. Acestea vizează: deradicalizarea; utilizarea abuzivă a internetului în scopuri teroriste; finanțarea terorismului; consolidarea capacităților – sub coordonarea comună a Braziliei și Etiopiei – și combaterea luptătorilor teroriști străini.
Această diviziune a sarcinilor oglindește agenda ONU privind combaterea terorismului, și nu întâmplător: statele BRICS nu inventează o nouă paradigmă de securitate, ci construiesc un canal paralel care funcționează în cadrul sistemului existent.
În mai 2026, la zece ani de la înființarea grupului, cea de-a 11-a reuniune plenară de la New Delhi a solicitat un CTWG „mai rezilient, constructiv și orientat spre rezultate” – o formulare care indică conștientizarea riscului opus: acela ca un deceniu de reuniuni să nu se concretizeze în nimic altceva decât declarații, fără măsuri operaționale ulterioare.
Securitatea servește, de asemenea, drept forță unificatoare între țări diverse.
Aici rezidă rațiunea strategică a acestei perseverențe. BRICS este un grup unit prin puțin mai mult decât o colaborare recentă: economii concurente, sisteme politice incompatibile și dispute teritoriale nerezolvate. În aproape toate problemele – comerț, monedă și reforma instituțiilor financiare – consensul se obține cu greu și trebuie negociat punct cu punct. Combaterea terorismului constituie excepția. Este domeniul în care membri altminteri divergenți găsesc un limbaj comun, deoarece fiecare dintre ei se confruntă cu un inamic intern pe care acest limbaj le permite să-l numească.
Rusia aduce în discuție situația din Caucazul de Nord și veteranii teatrelor de operațiuni din Siria și Irak; India, terorismul transfrontalier pe care îl atribuie unor grupări cu baza în Pakistan; China – în ceea ce privește clasificarea drept extremism a situației din Xinjiang – și Brazilia, respectiv Africa de Sud – în privința intersecției dintre crima organizată, traficul ilicit și finanțarea ilegală – se confruntă cu amenințări diferite, având origini incompatibile, dar pe care terminologia comună a Grupului de lucru pentru combaterea terorismului (CTWG) permite să fie tratate ca o singură categorie.
Este o operațiune politică delicată, pe care statele BRICS o gestionează prin intermediul a două clauze prezente constant în toate documentele lor: terorismul „nu trebuie asociat cu nicio religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic” și trebuie combătut fără a recurge la „standarde duble”.
Cea de-a doua clauză este cea mai tranșantă și vizează Occidentul. Respingerea „standardelor duble” constituie o acuzație implicită la adresa Statelor Unite și a aliaților acestora.
Are in schimb si Trump plaivazul lui de recorduri. Ejectarea SUA din OM cu sutul in dos un record isoric, dar hai sa mai vedem unul gata proaspat:
Dieselul in SUA, 6,27$ per galon, record absolut, depasindu-l pe cel din 2022 (5,82$), cu ocazia izbucnirii razboiului din Ucraina.
Apoi, ce-i asteapta pe americani la iarna: te incalzisti cu gaz, creste factura cu 6%, Asta e soft, e incalzirea, te incalzesti cu CLU (cam 5 milioane de case si locuinte), sare factura cu 31%…deocamdata…
„I will bring the cost of energy so low, that you will tell me: „Sir…sir…we cannot take so much cheap energy anymore, we cannon take so much winning anymore. Please, Sir,..please, stop”. And i will say to you: „No, i will bring the cost of energy even lower, because i’m not tired of winning yet!”…zicea marele demagog in campania din 2024.
Si o sa fie si mai „bine”, pe langa Hormuz, Bab el Mandeb si Mocha, acum Houthi au pus cep si conductei saudite East-West. Tired of winning yet, Trump?
Departament of War al lui Kegseth vorbeste tampenii, as usual, nu poate dezvalui suma reala, asa cum a cautat sa ascunda cu disperare proportiile distrugerilor asupra infrastructurii militare US, situatia deplorabila a stocului de munitie (defensiva si ofensiva), asupra pierderilor, asupra gravitatii situatiei ranitilor si asupra starii US Navy in regiune.
Asta e numarul mult mai apropiat de realitate, luat dupa studii care au calculat bucata cu bucata distrugerile, munitia folosita, costurile de amplasare (deployment) a personalului militar, fortei navale, echipamente pierdute samd
https://iran-cost-ticker.com/
113 miliarde pina la data de 16 iunie, de atunci e posibil sa se fi atins 150. De ce a tot cerut betzacul de la Fox continuu bani congresului, ba 62 de miliarde suplimentare, ba nu, 200 de miliarde, apoi sa ajunga sa nu-si mai plateasca personalul naval si sa redirectioneze banii de pe statul alora de plata, sa acopere cheltuielile de stationare in regiune?