Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le’ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi’ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne’nţeles
Se schimbă’n ne’nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII
POEMELE LUMINII
1919
Din volumul (reproducere în facsimil)
POEZII
LUCIAN BLAGA
FUNDAŢIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ
BUCUREŞTI 1942
Editura SEMNE
Bucureşti, 2006
Comenteaza