Stimate domnule coleg,
Faptul că îmi răspundeți cu atâta promptitudine nu vă scutește de obligația de a fi răspuns într-un chip mai lămuritor.
1. În comentariul dvs, care a fost punctul de plecare al „duelului”, ați spus foarte clar că „la nivel gramatical sant multe aspecte de structura gramaticala care nu se explica prin latina sau altele care se explica la fel de bine prin comparatia cu alte limbi indo-europene”. Iar acum, când v-am cerut să enumerați câteva dintre acest „aspecte”, nu puteți da niciun exemplu. Ce greutate mai au afirmațiile dumneavoastră dacă le faceți fără nicio susținere?!
Spuneți că nu v-ați „ocupat consecvent” de gramatica istorică a limbii române! Păi, după știința mea, sunt două componentele unei limbi pe care le cercetăm ca să aflăm originea unei limbi, cu ce alte limbi se înrudește etc. Aceste două componente sunt fondul principal lexical și structura gramaticală! Iar dumneavoastră exact de aceste două „aspecte” nu vă ocupați! Dacă nu v-ați ocupat de structura gramaticală a limbii române nu vă puteți pronunța asupra originii sale! Nu aveți voie! Deontologia filologului vă oprește. Intrați în contradicție cu toată teoria lingvisticii istorice.
Lingvistica academică, de care țineți să vă distanțați, a stabilit deja, cu titlu de ipoteză, câteva structuri și morfeme gramaticale care provin din substrat. Le găsiți în Istoria limbii române scoasă de Academia Română. De atunci, adică în ultimele decenii, s-au mai adăugat și alte ipoteze, emise tot din mediul universitar. Eu însumi am făcut câteva propuneri! Vezi Unu în limba română. Dar numărul acestor „aspecte” este extrem de mic, în comparație cu restul gramaticii, al morfologiei limbii române, în mod evident moștenită din latină.
2. Spuneți că, studiind lexicul, ați avut în vedere „5500 de cuvinte de bază din dicționar care reprezintă lexicul românesc fără neologisme”! M-ați făcut să-mi aduc aminte de o vorbă a lui Nicolae Iorga, auzită la un curs, cum că „oamenii obișnuiți folosesc între 1500 și 2ooo de cuvinte, un intelectual folosește cam 3000 de cuvinte, iar eu, că-s Iorga, folosesc circa 4000 de cuvinte!” Ați procedat totalmente greșit. Cunoașteți și alți lingviști care au procedat ca dumneavoastră? De unde ați luat acest număr? Cred că nici la Mihai Eminescu nu găsim 5500 de cuvinte de bază! Darămite la vorbitorii de rând! Pe ei trebuie să-i avem în vedere, căci soarta unei limbi depinde de marea masă a vorbitorilor… Chiar și dumneavoastră folosiți mult mai puține cuvinte bază. Nici gând să fie 5500…
Calculul, de care avem nevoie pentru a stabili statutul genealogic al unei limbi, nu poate să ia în seamă decât cuvintele foarte folosite, așa cum au postulat Hasdeu și Graur. Dacă procedați altfel, dacă nu aplicați această teorie, unanim acceptată, aveți obligația să vă spuneți părerea despre teoria celor doi, să explicați de ce au greșit, de ce apelați la alți parametri! Așadar nu mi-ați răspuns de ce nu aplicați teoria lui Hasdeu, lingvistul român pe care îl putem considera părintele dacologiei științifice.
Mi-e teamă că nu ați fost corect în mod deliberat. Căci numai așa, raportând cuvintele păstrate din latină la un lexic cât mai „umflat” puteau să vă iasă acele procente șocante pentru orice filolog român.
3. În „duelul” nostru nu are niciun amestec arheologia. Chiar nu știți că principala cauză a numărului mic de situri dacice săpate este costul exorbitant al unei săpături?! Cu atât mai mult scanările făcute de englezi nu au ce căuta în discuție. Trebuie să vă mirați de ce nu au făcut public niciun rezultat englezii! Nu alții!
Mi-e teamă că nu-i lucru curat cu aceste scanări. Mi-e teamă de bunăvoința Albionului mai mult decât de a Danailor!…
Nu avea ce căuta în discuția noastră nici Chomsky! Căci nu sintaxa este avută în vedere de comparativiști, ci morfologia! Iar morfologia limbii române este aproape în totalitate moștenită din latină. Încep să mă îngrijoreze strategiile dumneavoastră menite să ocolească subiectul în discuție!…
4. Etimologia lui Troian… Încep să-mi pierd încrederea pe care am avut-o în dumneavoastră… Spuneți că Traianus, conform legilor fonetice care au afectat cuvintele latine și dacice, trebuia să devină în română Trăjân!… Vi se pare că sună românește acest cuvînt: Trăjân… Doamne, feri, ar spune ardeleanul!
V-am relatat discuția mea cu Alexandru Graur, marele lingvist și marele profesor. Mare mai ales prin capacitatea sa de a recunoaște când greșea… Ne-a spus, într-un colectiv de catedră, că Traianus dacă se păstra din latină, ar fi trebuit să ajungă la forma Trăiân!… Eram tînăr preparator, dar mi-am permis să întreb: „în ce cuvînt românesc mai găsim succesiunea de sunete -iâ-?” Aceeași întrebare vă pun și dvs: unde mai găsim succesiunea -jâ-? Prima regulă a foneticii oricărei limbi este respectul pentru eufoniile acelei limbi! Așa se face că alături de Troian mai găsim și alte cuvinte vechi care prezintă aceeași excepție: a urmat de n nu devine â atunci când este precedat de i, vocalic sau semivocalic… Așa se face că nici Caloian, nici Sânziana, nici Cosânzeană, nici Boian, nici noian, toate cuvinte vechi, din latină sau din substratul dacic, l-au păstrat pe -ian intact. La cuvîntul noian, în Dicționarul dumneavoastră propuneți o etimologie chiar mai veche: prelatin. Păi cu atât mai mult noian trebuia și el să ajungă, după teoria dvs, la forma nojân!… Sau, mai exact, năjân!!! Dixit Vinereanu”.
Mi se pare evident efortul dvs de a respinge cu orice preț ideea că românii au păstrat amintirea lui Traianus Imperator!… Da, este o peformanță excepțională prezența acestui cuvînt în limba română, pare miraculoasă păstrarea sa. Dar păstrarea sa prin intermediu slav frizează imposibilul, nu-i găsim nicio explicație!
Țineți minte, vă rog, reacția lui Alexandru Graur: „înseamnă că legea fonetică așa cum o cunoaștem noi nu este corect formulată. Când a este precedat de o vocală sau semivocală anterioară, legea se schimbă…!” Vezi și evoluția fonetică de la chrestianus la creștin, din nou prin abatere de la faimoasa lege.
V-a lipsit un profesor ca Alexandru Graur. Graur a fost elevul preferat al lui Antoine Meillet, marele comparatist. Care a teoretizat și modul cum se stabilește înrudirea dintre (două) limbi: prin cercetarea (1) fondului principal de cuvinte și (2) a structurii gramaticale, morfologice. Exact ceea ce dumneavoastră vă feriți să faceți.
5. Dar cel mai mult mă îngrijorează intenția dvs de a traduce în engleză dicționarul dvs. Nu trag nădejde că-i veți aduce modificări substanțiale. Nu țineți seama de obiecțile altora. V-am demonstrat că greșiți în mod elementar atunci când atribuiți origine ne-latină unor cuvinte ca apă, cânta, adăsta etc. Mi-am mai aruncat un ochi pe dicționar și am mai găsit câteva: zi, noapte, creștet… Sau a zice, de exemplu! Cum să nu vină (a) zice din latinescul dicere, când de la seria de verbe latinești dicere, ducere, facere, care prezentau o formă de imperativ neregulată, dic, duc, fac, avem păstrate în română formele zi!, du!, fă!, de asemenea neregulate… Nu cumva nu cunoașteți formele după care se conjugă cele trei verbe din latină?
Vă bănuiesc tot mai mult că aveți cunoștințe precare de latină. De aceea, probabil, vă rezumați numai la consultarea dicționarului. Treaba dumneavoastră, îmi vine a zice, dar nu zic!, căci, cum spuneam, mă îngrijorează ideea că dicționarul și teoria dvs, prin traducere în engleză, vor căpăta circulație, iar cei ce-l vor citi sau consulta nu vor avea cunoștințele necesare ca să-și dea seama că este o lucrare laborioasă, dar neglijentă, în care câteva zeci de etimologii noi, foarte probabil corecte, sunt înecate de mulțimea etimologiilor trase de păr!
Da, în cazul multor cuvinte cărora nu li s-a găsit etimonul clar latinesc au fost inventate, trase de păr și ele, asemenea etimoane, prin reconstrucție, metodă atât de nesigură. Pentru aceste cuvinte aveți dreptate să le căutați un etimon prelatin, deci dacic. Dar zelul dvs de a „ataca” și cuvinte latinești clar latinești mă pune pe gânduri. Nu e lucru curat…
Cred că pun aici capăt disputei pe acest subiect. Când bună credință nu e, nimic nu e!
Ion Coja
Nu sint lingvist. Doar inginer. Ocupatiunea mea de baza este logica. De cele mai multe ori si precizia. Sa sustii ca am fost latinizati de niste legiuni care habar n-aveau de latina, care au ocupat ,,o minută” o particica din Dacia(raportat la ocupații totale care au durat 800..1000 de ani si nu au reusit sa latinizeze nimic) , iar cei ocupati cit si cei neocupati-majoritari, in loc sa urasca de moarte ocupantul au inceput sa-i invete limba pe care nu o stia(ocupantul). Sa ignori ca in toata perioada de ocupatie dacii ramasi liberi au atacat permanent zona ocupată si restul imperiului pina cind și-au luat catrafusele(intre accesele de ura ii proslaveau pe romani si isi obligau familia sa se latinizeze, probabil). Sa nu tii cont ca ai doua studii de paleogenetica ce-ți spun ca sintem aici de minim 5..6000 de ani, aproape neschimbati ca ADN. Am rezistat hoardelor de navalitori dar latina ne-a pus capac! Dupa toate astea daca mai sustii ca am fost latinizati inseamna ca te afli in intuneric total nu i s-a facut nimanui mila de tine să-ți aprinda o feștila. Mai departe nici macar nu mai conteaza daca sint surori, latina cu româna, sau româna este precursoarea latinei asa cum sustine Vaticanul prin diversi, inclusiv Papa cu a lui ,,gradina a Maicii Domnului”. Si Vaticanul i-a iubit mult pe români…..
Mediul academic, al specialiștilor, face deosebire între GLOTO-geneză și ETNO-geneza.
Din punct de vedere lingvistic, românii se dovedesc a fi neo-latini, vorbitori ai unei limbi care continuă limba latină. Noi vorbim limba latină, așa cum aceasta s-a păstrat și a evoluat în Nordul Dunării, în contact cu vecinii din zonă. Din punct genetic, al ETNO-genezei, suntem mai degrabă urmașii autohtonilor geto-daci. Dar, firește, și cu un aport latin, romanic.
Citiți pe acest site textele având ca subiect ROMNITATEA, semnate de subsemnatul Ion Coja
Eu va pot dovedi ca noi vorbim limba Geto-Pelasga si va garantez eu suta la suta ca nu veti mai avea nici un argument. Va rog sa imi dati un email pe care va pot trimite dovada, sau scrieti mi mie pe: antonioconstantinmusic@gmail.com
M-ți făcut curios. Scrieți-mi pe ioncoja13@gmail.com
În legătură cu morfologia, după analizarea limbei latine clasice, româna s-ar trage mai degrabă din latina arhaică, cea din timpul republicii, nu a imperiului. Are mult mai multe potriviri morfologice :
– Imparisilabicile substantivelor latinii arhaice ar fi mai degrabă originea reală a celor românești, ca de exemplu cuvântul REG-S / REG-ES/-IS/-OS/-US ( mai multe forme sunt valabile pentru genitiv ) = ”rege” are la nominativ și acuzativ plural una din forme REGEIS , care ar explica de ce pluralul în română este ”regi” iar forma articulată este ”regii”, legea fonetică fiind elidarea ultimei consoane în cazul în care consoana este aspirată, în acest caz fiind ”s”.
REGEIS -> ”regii”
Dacă ar fi moștenit din latina clasică ar fi fost ”rege” și ”regele” la plural.
– La pronumele personale la dativ persoana 1 și a 2-a singular avem MIHEI, respectiv TIBEI. Lipsa vocalei E în formele din latina clasică face imposibil ca să fie considerate formele de origine ale formelor românești ”mie” și ”ție”. Restul se explică prin legile fonetice.
– În latina arhaică există forme de locativ, ce există și în româna veche și în anumite expresii care au supraviețuit, ca de exemplu ”Stai locului!”, ”Du-te dracului!” etc. În latina clasică locativul este înlocuit complet de ablativ, locativul neexistând decât în izvoare scrise dinaintea lui Iulius Cezar.
( Sursele pentru formele din latina arhaică :
Allen, Frederic De Forest (1897). Remnants of Early Latin
Bennett, Charles Edwin (1895). Appendix to Bennett’s Latin grammar for Teachers and Advanced Students
Bennett, Charles Edwin (1907). The Latin language: a historical outline of its sounds, inflections, and syntax
Bennett, Charles Edwin (1910). Syntax of Early Latin
Buck, Carl Darling (1933). Comparative Grammar of Greek and Latin
Gildersleeve, Basil Lanneau; Lodge, Gonzalez (1900). Gildersleeve’s Latin grammar
Lindsay, Wallace Martin (1894). The Latin language: an historical account of Latin sounds, stems and flexions
Palmer, Leonard Robert (1988) [1954]. The Latin language
Roby, Henry John (1872). A grammar of the Latin language from Plautus to Suetonius
Wordsworth, John (1874). Fragments and specimens of early Latin, with Introduction and Notes
)
Româna nu descinde din latina vulgară deoarece latina vulgară are o morfologie mai săracă decât româna. Latina vulgară este precursoarea limbilor romanice, este o limbă fără cazuri, cu articole proclitice în timp ce româna are articole enclitice, cu o frecvență a cuvintelor diferită de română și chiar și de latina clasică. În plus româna este mult mai bogată semantic decât limba proto-romanică / latina vulgară, ceea ce face ca latina vulgară să fie o limbă chiar mai nouă decât proto-româna deoarece limbile mai sărace semantic sunt mai noi ( comparați sanskrita cu avestana, avestana cu greaca veche, greaca veche cu latina etc. ).
Mi s-ar părea ciudat deasemenea ca un popor ca cel dac să fie romanizat în doar 300 de ani. După părerea mea romanizarea dacilor a început de mai demult, încă de pe vremea ocupării Iliriei de către romani în secolul 3 Î.Hr prin extinderea comerțului și armatei romanilor în Balcani.
Consider că domnul Vinereanu nu a avut intenții rele în legătură cu lucrarea sa, dicționarul său etimologic este de foarte bună calitate, doar că concluzia că româna nu este o limbă latină nu cred că este corectă, chiar dacă doar 13% din cuvintele ce formează derivate vin din latină. Armeana și albaneza sunt niște limbi care nu au decât 1/12 din cuvinte moștenite din ramura lor lingvistică, dar asta nu înseamnă că nu fac parte din acea ramură.
Cred totuși că etimologiile DEX-ului ar trebui schimbate radical, fiind făcute superficial. Româna nu poate fi ce a spus Cihac, adică un amestec de împrumuturi din alte limbi fără cuvinte autohtone. Este o absurditate.
Faptul că 65% din cuvintele ce formează derivate în limba română sunt de origine autohtonă, deci din substrat, probabil cuvinte traco-dace nu schimbă faptul că româna descinde dintr-o formă a latinei, oricare ar fi ea. Românii folosesc în mare parte cuvinte de origine latină, pot înțelege fără probleme limbi ca italiana sau spaniola, și se simt latini.
Stimate domnule profesor Coja,
Încep prin a spune că, nefiind lingvist, nu mă angajez în disputa (ştiinţifică) a originii limbii române, chiar dacă citesc cu nesaţ argumentele ambelor teorii. Observ, însă, în articolul dvs., două chestiuni colaterale extrem de surprinzătoare:
1) Nu mă aşteptam, nicidecum, la tonul dvs. răutăcios faţă de adversarul dvs. în ale ştiinţei (am scris doar „răutăcios” deşi, luînd în considerare întregul dvs text, s-ar fi potrivit un adjectiv mult, mult mai dur). Mă aşteptam la eleganţă din partea dvs., iar nu la harţă! Sunteţi profesor! Aţi uitat? Surprinderea mea este cu atât mai mare cu cât prin 2009 vă declaraţi prieten al lui Mihai Vinereanu (a se vedea http://www.telegrafonline.ro/1246050000/articol/89496/etimologia_limbii_romane_dezbatuta_la_constanta.html ), iar prin 2011 încă îl admiraţi (a se vedea http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/pythagora-a-invatat-filosofia-de-la-zamolxis/ ). Tonul dvs. de acum este mai ascuţit decît baltagul înfipt pe la spate de către rumîn prietenului său (ex)mioritic… Tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, îmi creionase imaginea dvs. cu aură, iar, acum, dvs. ţopăiţi de pe piedestal!
2) Răspunsurile pe care i le cereţi dvs. adversarului sunt, evident, de mare amploare. Chiar nefiind lingvist, tot îţi dai seama că i-ar trebui câteva săptămâni să scrie numai la acestea! Credeţi că poate lăsa totul baltă pentru a se apuca să vă scrie dvs., într-o noapte, liste fluviu? Vă asigur că, la New York, universitarii afectează mult mai mult timp activităţii lor producătoare de venituri decît la Bucureşti sau la Constanţa şi, în consecinţă, mult mai puţin timp blogărelii…
Dezamăgit,
Florin-Cristian Şerban
Constanţa
Îți răspund, domnule Florin, cu gândul la tatăl dumitale, Dumnezeu să-l odihnească! Ai fi putut observa, din ce a urmat, din comentariile pe care dl Vinereanu nu a încetat să le trimită, că dumenalui a „prizat” în cu totul alt fel textul meu, „baltagul” pe care i l-am infipt în spate. Cu alte cuvinte, dumneata nu ai înțeles bine raporturile mele cu dl Vinereanu, care nu au încetat nicio clipă să fie raporturi între două persoane care se prețuiesc. Nu ai înțeles nici ce îi ceream eu domnului Vinereanu, ce anume îi reproșam propriu zis. Nefiind dumneata lingvist, se cuvenea să păstrezi oarecare distanță, să nu te grăbești să judeci ce putea sau nu putea să facă domnul Vinereanu. Cu care eu mai discut multe și în particular, la telefon sau Email. Dacă dumneata crezi că eu mă țin de „blogăreli” pentru că nu am ce face cu timpul meu liber, ești invitatul meu să nu-ți mai pierzi timpul nici dumneata alături de mine pe acest blog! Nu-mi face plăcere să-ți fac această recomandare. Comentariul dumitale însă m-a mâhnit tare mult. Nu este nevoie să revii.
Acest articol este un articol foarte interesant .Am sa fac comentarii cu voia dvs pentru cautarea adevarului pe parcursul timpului.Comentez afirmatia:”Sau a zice, de exemplu! Cum să nu vină (a) zice din latinescul dicere, când de la seria de verbe latinești dicere, ducere, facere, care prezentau o formă de imperativ neregulată, dic, duc, fac, avem păstrate în română formele zi!, du!, fă!”
Raspuns: EU ZIC din romaneste in limbile baltice avem :ES ZACU sau AJ ZACU.(original saku).Deci si aici se vede ca proto-baltica se inrudea cu latina si probabil daco-geta si nu avea legatura cu slavona .Dar cea mai buna dovada este si cuvantul DINTE in lituaniana dantis.Va recomand celor doi stimabili sa studiati dictionarele LATIN-LITUANAN-LETON si sa comparati cu limba romana.O sa fiim atunci toti trei in aceasi tabara adica ROMANII SUNT DACO-GETI sau TRACI CA E TOT AIA „LATINIZATI” in sensul ca latina doar ne-a modelat cuvintele pe care le aveam in limba daca intr-o forma asemanatoare cu latina.
N-ați auzit de familii de limbi? Cea mai cunoscută este familia de limbi indo-europene, familie din care fac parte limbile baltice (mai puțin estona și finlandeza), latina, traco-geta, limbile germanice etc! Descoperiți lucruri bine cunoscute de 200 de ani!
Indo-europeana este mare.
De la persana la celta sau latina e cale lunga desi sunt aceasi familie.
Dar exista sub-familii. Tocmai asta caut eu sa demonstrez ca daco-geta facea parte din aceasi sub familie cu latina si limbile proto-baltice si nu din subfamilia slavo-germanica, sau persano-indica.Apoi sa demonstrez ca in limba romana avem multe cuvinte care le gasim doar in latina si baltica si nu sunt in slava sau germana. Apoi cred ca am reusit sa demonstrez ca limba romana actuala s-a format si la nord de Dunare deoarece avem cuvinte atat asemanatoare cu limba albaneza si tot aceleasi cuvinte asemanatoare si cu lituaniana:EX manz, mal, sambure, magura,mazare, etc..
Deci teoria migrationista a lui Roesler cade.
Subiectul a fost cercetat de Adrian Rizea în niște articole. Nu știu dacă le-a strâns într-o carte!
Raspunsul este foarte simplu, limba latina este o derivata a limbii dace vechi! Este singurul raspuns logic la toate paradoxurile si intrebarile fara raspuns si al raspunsurilor fara noima!
Domnule Razvan, ți-am publicat textul. Nu-l pot numi comentariu. Data viitoare vă aștept cu demonstrația riguroasă a afirmațiilor. Dacă n-o veți face, alte lozinci nu vă mai public.
Teoria pe care ați împrumutat-o este pur sentimentală. Latina, cu toate fiicele ei este foarte bine cunoscută, în timp ce despre limbile sau dialectele tracilor, dacilor, geților, illirilor, avem doar speculații, pe marginea unui vocabular foarte redus. Reconstituirea PIE nu este lipsită nici ea de speculații.
De fapt, întreaga preistorie este foarte speculativă, și nici istoria nu e lipsită de contradicții și de pete albe. Slavă Domnului, că viitorul nostru nu depinde de etnogeneza noastră, nici de gradul de înrudire sau de originalitate al limbii noastre. Gloria unei limbi stă în cultura ei, în special în literatură.
Dacă acum 2500 de ani ar fi existat în spațiul balcanic un soi de stră-română, mamă a latinei etc., primii care ne-ar fi anunțat ar fi fost grecii și romanii. Povestea sună frumos, pentru că mai toarnă ulei peste frustrările noastre național(ist)e și peste aspirațiile protocroniste, dar nu este decât un joc diletant, în afara științei.
Este adevărat că istoria nu răspunde suficient de convingător la unele întrebări, dar a căuta un răspuns facil, fără alte argumente, decât că „am fost aici, de 2000, ba de 8000 de ani dom’le!”, nu rezolvă situația. Teoria d-lui Mihai Vinereanu este foarte atractivă și multe din exemplele domniei sale reprezintă o contribuție importantă în lingvistica românească. Dar pentru a dovedi că latina și celelalte limbi IE italice provin din traco-dacă, sau chiar din „pelasgă” (despre care nu se știe chiar nimic!), mai este mult de lucru.
Dragă domnule IO,
Teoria pe care ați împrumutat-o este pur sentimentală. Latina, cu toate fiicele ei este foarte bine cunoscută, în timp ce despre limbile sau dialectele tracilor, dacilor, geților, illirilor, avem doar speculații, pe marginea unui vocabular foarte redus. Reconstituirea PIE nu este lipsită nici ea de speculații.
De fapt, întreaga preistorie este foarte speculativă, și nici istoria nu e lipsită de contradicții și de pete albe. Slavă Domnului, că viitorul nostru nu depinde de etnogeneza noastră, nici de gradul de înrudire sau de originalitate al limbii noastre. Gloria unei limbi stă în cultura ei, în special în literatură.
Dacă acum 2500 de ani ar fi existat în spațiul balcanic un soi de stră-română, mamă a latinei etc., primii care ne-ar fi anunțat ar fi fost grecii și romanii. Povestea sună frumos, pentru că mai toarnă ulei peste frustrările noastre național(ist)e și peste aspirațiile protocroniste, dar nu este decât un joc diletant, în afara științei.
Este adevărat că istoria nu răspunde suficient de convingător la unele întrebări, dar a căuta un răspuns facil, fără alte argumente, decât că „am fost aici, de 2000, ba de 8000 de ani dom’le!”, nu rezolvă situația. Teoria d-lui Mihai Vinereanu este foarte atractivă și multe din exemplele domniei sale reprezintă o contribuție importantă în lingvistica românească. Dar pentru a dovedi că latina și celelalte limbi IE italice provin din traco-dacă, sau chiar din „pelasgă” (despre care nu se știe chiar nimic!), mai este mult de lucru.
Sa facem un inventar:
Inscriptiile romane nu conteaza pentru ca apartin cotropitorilor.
Cronicarii au invatat in Polonia deci erau influentati de catolici.
Invatati Scolii Ardelene erau agenti ai Vaticanului.
Pasoptistii au studiat la Paris, deci erau cu Europa.
Eminescu sustinea ca ne tragem din daci si din romani dar nu era bine informat (nu avusese acces la „Adevaruri tulburatoare”).
Hasdeu scotea revista „Columna lui Traian”.
Badea Cartan era confundat cu un dac dar el facea drumul pe jos la Roma ca sa-si afle stramosii peninsulari.
Ion Antonescu era mandru ca se trage din daci si din romani dar in epoca lui nu erau lamurite lucrurile.
Facem totalul si ne intrebam: Le excludem pe toate acestea pentru ca sunt facute de academici, dar ramanem chiar fara nimic din toata cultura romana?
Raspunsul e mai mult decat incurajator:
Dacii scriau, numai ca scrierile lor sunt tinute ascunse si nu ni se arata decat cele romane. Dar o sa desecretizam noi arhivele dacilor care sunt incuiate mai abitir decat ale Securitatii. Vom constitui un CNSAS in acest scop. Unii din semnatarii de pe acest blog for fi cooptati in acel for justitiar si vor publica documentele descoperite. Acestea, asemenea Codexului Rohonczi, vor rasturna intreaga istorie a tarii noastre care, in sfarsit, isi va lua numele corect de Dacia.
Domnule professor,
cu toata stima pe care o am pentru Dvs. trebuie sa va spun santeti de o rea credinta. nu asa se poarta o discutie pe teme stiintifice, luand in zeflemea pe partenerul de discutie am raspuns pe scurt aseara pe scurt la toate intrebarile Dvs. am spus ca voi reveni cu detalii, ca voi face un Dictionar Etimologic cu FPL. nu aveti dreptate cu Traian, orice ati spune. intrebati si alti lingvisti si va veti convinge. cele 5.500 de cuvinte sant cuvinte de baza (cum se face orice dictionar etimologic daca nu ati stiut pana acum) care cu derivate totalizeaza cca 30.000 de cuvinte. am spus nu am luat in consideratie neologismele, nici nu avea rost. ce este rau in asta? in cele 5.500 de cuvinte de baza am cuprins tot lexicul limbii romane. daca nu stiti va pot spune ca nici alte dictionare nu cuprind mai multe intrari. in ce primeste sintaxa istorica a limbii romane ca de asta vorbeam, in ce priveste limba romana, nimeni nu a facut vreuna pana acum, nici macar Graur sau altcineva. eu am facut un dictionar etimologic. de ce trebuie sa le fac eu pe toate, nu inteleg. ce fac lingvistii din Romania? cu ce se ocupa? exista armate de asa-zisi cercetatori care numai cercetare nu fac.
cu regret nu pot sa port o discutie stiintifica cu cineva care nu stie sa-si respecte partenerul de discutii. nu cred ca voi mai interveni in discutiile de pe blogul Dvs. nu are rost, dar asta nu inseamna ca totul se incheie aici. vom mai auzi cu siguranta unii de altii.
mi-a lipsit un professor ca Graur? nu deloc! am avut multi profesori aici, cat si in Romania mai mari decat Graur. va asigur ca nu mi-au lipsit marii profesori. in plus am citit cam tot ca s-a scris important in lingvistica istorica, lingivisti de care Graur sau alti lingvisti din Romania nici macar nu au auzit. daca spuneti asta inseamna ca nu stiti ce vorbiti.
credeti ca eu nu mi-am sacrificat viata pentru propasirea adevarului. credeti ca eu nu stiu ce spun in cartile mele. credeti ca aparati adevarul improscand cu noroi pe alti cercetatori?
cand am spus cuvinte de baza v-am referit alcele elemente lexicale care alcatuiesc un dictionar, adica fara derivati.
Domnule Vinereanu, de ani de zile
1. vă fac atent că trebuie să vă raportați la teza Hasdeu-Graur și să vă justificați de ce nu o luați în seamă. Toată metoda comparativă istorică, baza limgvisticii istorice, pune în centrul ei fondul principal lexical și morfologia. Nu sintaxa! Morfologia! Dacă se descoperă o limbă nouă și vrei să afli dacă este sau nu indo-europeană, primul pas este testul morfologic: te întrebi cum arată în limba aceea verbul A FI la prezent și cum se declină pronumele personal de pers.I. De ce? Pentru că în limbile indoeuropene există o anomalie morfologică, cam toate limbile indo-europene prezintă în această flexiune forme supletive, după modelul EST / SUNT, respectiv EGO / ME! Iar formele supletive se moștenesc, nu se împrumută! De aceea v-am trimis mereu la morfologia limbii române – niciodată la sintaxă!, pentru că limba română seamănă cu latina prin multe modele flexionare neregulate, imposibil de explicat altfel decât prin continuitatea de limbă: latina = româna! Prin moștenire! Niciodată nu mi-ați răspuns la această întrebare: cum explicați asemănările cu latina, la nivelul „excepțiilor” de la regulile de flexiune! V-am dat exemplul imperativebor de la verbele a duce, a face, a zice!
V-am întrebat cum se explică păstrarea în limba română a numeroase urme ale declinării imparisilabice, mult mai multe ca-n alte limbi romanice! Sunt multe ciudățenii ale morfologiei latinești pe care limba română le prezintă și ea, dovadă că latina și româna sunt una și aceeași limbă – vezi definiția lui Rosetti.
2. Spuneți că veți reveni cu detalii, cu un dicționar al FPL la care vă veți face timp și veți lucra în viitorul controlabil. Păi astea nu sunt detalii, ci FPL este miezul problemei. Dacă ați avut curajul să sfidați, să provocați toată lumea afirmând că limba română nu se trage din latină, păi cu asta trebuia să începeți: cu demonstrația că principalele 1500 de cuvinte vin, cele mai multe, din altă parte, nu din latină!
Și pentru că nu există până acum nicio limbă care să prezinte un FPL de o origine, și o gramatică(morfologie) de altă origine, trebuia să demonstrați că și morfologia limbii române nu prea are legătură cu latina! N-ați făcut asta, nici una, nici alta! Și nu ați făcut pentru că nu puteți face asta! Faptele sunt fapte și există o limită în denaturarea lor!
Nu vă dați seama că v-ați propus să răsturnați tot ce știm desprea noi înșine, despre limba noastră?! Nu vă dați seama că ați făcut afirmații extrem de șocante pentru orice român, dar că aceste afirmații, dacă nu sunt probate satisfăcător măcar – și nu sunt!, fac mult rău adevărului și au consecințe extrem de complexe?! Dați satisfacție unor impostori și infractori (!) care sunt încurajați de afirmațiile dumneavoastră, nu-i interesează că aceste afirmații nu au acoperire!
3. Vă citez: „nu aveti dreptate cu Traian, orice ati spune. intrebati si alti lingvisti si va veti convinge”… Cum adică „orice aș spune”?! Nu aveți nicio disponibilitate pentru argumente noi, pe care nu le-ați avut în vedere?…
Mă sfătuiți să întreb și alți lingviști? Știu și eu ce susțin acei alți lingviști despre etimologia lui TROIAN. Mă bucur că-i luați în serios, căci acei „alți lingviști”, toți, fără excepție, nu dau nicio atenție, nicio valoare, dicționarului Dvs și teoriilor dumneavoastră. Ei cred neclintit că româna este forma la care a evoluat latina adusă în Dacia! Asta cred și eu! Dar eu, spre deosebire de toți acei „alți lingviști”, adică spre deosebire de colegii mei care vă cunosc lucrările, eu v-am dat toată atenția și v-am încurajat, ba chiar v-am ajutat și susținut, deoarece și eu sper să descoperim cât mai mult din moștenirea geto-dacă, îndeosebi în materie de limbă! Și eu sunt convins că în română am moștenit mai mult de 80 sau 180 de cuvinte dacice. V-am înțeles resortul intim care vă împinge să căutați mai mult. Cum vă spuneam rândul trecut și v-am mai spus-o mereu, sunt de acord cu multe din propunerile dumneavoastră. Constat însă că dvs nu aveți capacitatea de a vă revizui opiniile. Le-ați transformat prea devreme în convingeri neclintite! Nu vă pot scoate din minte că TROIAN nu este cuvînt slav!
3. Or, tocmai la asta mă gândeam când am spus că „v-a lipsit un profesor ca Alexandru Graur”. A fost mare ca profesor nu pentru erudiția sa, ci pentru capacitatea de a învăța de la alții, chiar și de la elevii săi mult mai tineri! Când i-am prezentat obiecțiile mele la ideea că TROIAN este un cuvînt slav în limba română, nu a pregetat mult că să-mi spună că observațiile și obiecțiile mele sunt corecte. Graur nu era omul la care, „orice ai spune”, să nu conteze! De la Graur și de la alții am învățat că ideile și teoriile noastre sunt niște ipoteze, niște păreri. Unora li se PARE într-un fel, altora li se PARE în alt fel… PĂRERI!
Vă invit să vă faceți un examen de conștiință și să vedeți dacă aveți sau nu această capacitate! Eu am constatat că nicio observație pe care v-am făcut-o nu a primit răspuns că v-ați însușit-O! Nu sunt orgolios ca să mă deranjeze asta! Dar, repet, ce faceți dvs este un lucru riscant și inacceptabil nu pentru că intrați în contradicție cu adevărul – fiecare suntem expuși acestui pericol inevitabil! Ci pentru că adevărul pe care îl contestați este extrem de important pentru viitorul nostru! Iar dumneavoatră nu vă dați seama! Sunteți orbit de ideea că răsturnați toată știința românească și nu vă dați seama că loviți și în ceva mult mai important: conștiința de sine a românului!…
De la acei „cotropitori” latini ne-a rămas un proverb: FIAT JUSTITIA PEREAT MUNDUS… S-ar părea că vă potriviți cu acest proverb! Că vreți, chiar cu riscul de a supăra pe toată lumea, să impuneți adevărul despre structura limbii romăne, despre statutul ei genealogic! Nu m-aș da nici eu în lături de la respectul pentru adevăr și dreptate. L-am practicat întotdeauna în mod inevitabil. Nu am putut proceda altfel! Așa mi-e soiul! De aceea sunt și singurul dintre colegi care v-am acordat toată atenția, tot sprijinul, inclusiv pentru a dobândi titlul academic de doctor în lingvistică! De aceea mă mir că le acordați toată încrederea colegilor mei, iar nu mie! Acești colegi care acum îmi reproșează că „nu am știut de la bun îmceput cu cine am de-a face”! Adică cu dumneavoastră!
Domnule Vinereanu, noi rămânem în legătură. Am să vă citesc mai atent dicționarul și am să vă mai trimit observații sau completări. Aștept să vă confruntați cu mărturia pe care o depune morfologia limbii române și fondul principal lexical. Sunt convins că veți avea tăria de caracter de a ceda în fața evidențelor! Asta nu va scădea, ci dimpotrivă, va potența contribuția reală pe care ați putea-o aduce la alcătuirea unui inventar mai corect al moștenirii din substratul daco-getic.
Ion Coja
PS Vă fac atent la acet termen: MOȘTENIRE. Lingviștii români, academici, cu Graur în frunte, considerau că în limba română există această categorie de cuvinte: cuvinte MOȘTENITE! Adică cuvinte de origine latină sau geto-dacică. Numai pentru aceste două limbi se spune că le moștenim! Alți termeni academici: STRAT și SUBSTRAT. STRATUL limbii române este latina, iar SUBSTRATUL limbii române este limba dacilor! Nu vi se pare că în felul acesta savanții români au dat expresia cea mai succintă a prețuirii lor pentru moștenirea rămasă dE la Daci?
Imi pare rau ca ma amestec, dar nu pot sa nu fiu revoltat ca un om care scrie atat de prost romaneste isi poate da cu parere la originile ei. Prin urmare, domnule Vinereanu, pune mana pe o carte de gramatica a limbii romane !
Nu vă grăbiți! Dl Vinereanu este doctor în filologie, am făcut parte din comisie! Pe Internet, mulți sunt mai neglijenți cu mesajele, nu le recitesc pentru a le corecta etc. Nu sunt de acord cu unele idei ale dlui Vinereanu, dar nu se poate spune că nu știe carTE! Știe multă carte. Căutați-i dicționarul etimologic! O lucrare de referință!
ADEVARURI TULBURATOARE
Adevărata noastră istorie, sărmana de ea!
Ducea o viaţă de copil al străzii, prin subsoluri dărăpănate, ascunsă de ochii academicilor care, asemenea unor Javert necruţători, o urmăreau să o sugrume.
Noroc că a sosit salvatorul ei, Napoleon, care, luând-o ca Jean Valjean pe Marius, a apucat-o cu ea în spinare prin canalele Senei dâmboviţene şi a scos-o la lumină.
Pe tema aceasta, Roxin ar putea turna un nou film de răsunător succes care, eventual, să se intituleze „Mizerabilii… istorici”.
D-le Profesor !de ce sustineti cu indarjire si mai putin cu delicatete un punct de vedere!?.”Disputa,va lipsit un profesor ca A.Graur”s.a.nu va onoreaza .Unul singur detine adevarul,nu este pe pamant.Acceptati ca puteti sa gresiti,chiar si marele d-voastra profesor.Dumneavoastra sustineti de multe ori, ca istoria ne-a fost falsificata,de ce n-ar fi si istoria limbii ,ar avea alt interes !?
Domnule Dumitru, susțin „cu îndârjire” cauza demnității românești, o cauză impersonală. M-am dedicat studiului limbii române, o preocupare care nu te face nici bogat, nici puternic în plan social! Apăr cauza limbii române pentru că apăr astfel lucrul cel mai important: sufletul nostru românesc. Mă preocupă să sporim bogăția și frumusețea sufletuluiromânesc. Ați avut vreodată această preocupare? Ați făcut ceva în acest sens?
În rest, ce anume nu mă onorează, domnule?
„A FI NAȚIONALIST în România,
adică a-ți închina viaţa ridicării
neamului şi ţării tale,
însemnează a te aşeza pe un pisc în bătaia
tuturor furtunilor urii şi a trăznetelor răzbunării.
NIMIC NU E MAI URÂTĂ,
NIMIC MAI PRIGONITĂ şi
MAI LOVITĂ
decât
DRAGOSTEA SUPREMĂ DE ROMÂNISM.”
Nichifor Crainic.
SPECIFICUL ESTE O COMOARĂ?
Complicată domne şi treaba asta
Haide să ne unim toţi şi basta
Ce atâta diversitate printre neamuri?
Ce atâtea minorităţi şi drepturi?
Oameni sîntem până la urmă
Planeta nu tolerează decât o turmă
Cam asta este gândirea unor elite
Însă va deveni o realitate?
Din Grecia (Macedonia) un sfat porneşte
Pentru Dacii ce nu şi-au lăsat originea de izbelişte
Conflictele dintre slavism şi latinitate
Oare nu trebuiesc reconsiderate?
P’ormă să observăm şi extra-lingvisticele
Altminteri, nu vom domoli patimile!
Macedonii liant spiritual între elenism şi latinitate două moşteniri imperiale
Vă roagă insistent, pentru voi, pentru ei şi pentru ceilalţi: păstraţi-vă comorile!
COPYRIGHT macedon în România
http://macedoninromania.wordpress.com/2013/11/22/specificul-este-o-comoara/
PS: Un Macedon ii saluta pe Daci. Cum afirma multi lingvisti sau istorici reprezentativi, nu ne putem intelege trecutul fara a-i lua in calcul si pe cei din vecinatate. Or in chestiunea latineasca tocmai asta s-a intamplat pana recent. Atat Italienii cat si Macedonii au fost ignorati mai ales din punct de vedere extra-lingvistic.
las-o balta, voinicule, va stim din alte locuri! Nu v-a iesit nicaieri socoteala cu „doua popoare” si ruperea aromânilor de românitate.
V-au dat frati si prieteni de-ai nostri peste maini cu LEGEA VECHE in nenumarate locuri, imi fac si eu, aici, datoria:
POPORUL ROMÂN S-A SUDAT PRIN STRANGEREA LEGATURILOR DINTRE RAMURILOR INTREGULUI NEAM, IAR AROMÂNII SUNT RAMURA LUI SUDICĂ.
Este vorba de Neamul Traco-Geto-Dac, e de la sine-inteles.
Problema principala se rezuma la interpretarea tracismului si la subrezirea etnicitatii dacice prin etimologii.
Conform acestui rationament traco-dacic se va ajunge la final sa se declare ca geto-dacii au fondat Roma si ca tot geto-dacii sint mostenitorii Troiei.
Daca prin tracism se intelege etnicitate, aceasta este concluzia care s-ar impune conform unor teorii. Insa realitatea extra-lingvistica este in totala contradictie. Poporul trac nu se identifica cu poporul geto-dac (din ce ne afirma istoria) ca mentalitate, religie si cultura. Desi macedonii sint autohtoni in locurile unde sint identificati tracii si desi literatura de specialitate afirma ca nu se confunda cu geto-dacii din punct de vedere etnic, aceeasi literatura afirma ca in Italia traiesc ITALICI si in DACIA TRACO_DACI.
Deci care ar fi concluzia? Macedonii nu sint traci ci geto-daco-tracizati iar in Italia traiesc doar ITALICI neavand niciun substrat tracic.
Cine doreste sa descopere adevarul in limitele lui, nu trebuie sa uite ca poporul roman (geto-dac) sau mai degraba limba romana (geto-daca) a demonstrat o puternica apetenta in istorie de a asimila ceea ce este considerat BUN venind din afara. O demonstreaza usurinta cu care se incetatenesc in limba romana neologisme din mai multe limbi in functie de conjunctura culturala a momentului. Cand franceza a fost lingua franca au aparut sute de neologisme frantuzesti. Acuma cand este engleza se accepta cu rapiditate cuvinte ca FILING (en feeling), parking si altele. Si ele se accepta in dictionare oficiale si nu oriunde.
Pe de alta parte, in cazul macedonilor este tocmai invers. Noi nu am avut niciodata o limba literara proprie in primul rand pentru ca nu am dorit sa o avem. Im limba noastra sinonimele sint minime. Pentru noi, limba materna este si populara si literara si moderna si antica concomitent. Un fel de fosila. Deci daca ar fi sa analizam conservatorimul noi sintem pe podium si nu geto-dacii deci sansele ca geto-dacii sa fi primit influente sudice sint mult mai mari decat vice-versa. Mai ales pentru ca IN SUD s-au format legendele olipmului si elenismul si o parte din latinitate. Noi sintem autohtoni exact in zonele din care au iradiat cele doua mari culturi ale Europei.
Orice cuvant care apartine limbii noastre, preluat si in geto-daca automat devine româna veche ignorandu-se totalmente arhaismele limbii romane declarandu-le a priori SLAVE sau oricum straine sau cu etimologie necunoscuta.
Cand se analizeaza un text mai vechi nici macar nu se cerceteaza originea autorului. Daca spre exemplu Caragiale a uzitat cuvinte armanesti in textele sale nu inseamna ca era arman ci ca vorbea romana veche.
Macedonii pentru ca doresc recunoasterea etnica nu urmaresc subrezirea etnicitatii dacice sau contestarea latinitatii. Ei in primul rand se lupta pentru existenta proprie. Probabil de aceea se intarzie acest proces. Odata cu recunoasterea etnicitatii noastre romanii trebuie sa-si asume latinitatea cu mai mare prudenta si mai ales respect pentru ceilalti doi mostenitori directi (italienii si macedonii).
Cred ca situatia balcanica este cea mai complexa din Europa. Desi noi sintem principala victima nu ne grabim si nu sintem nervosi. Sintem siguri ca se va rezolva de la sine. Altminteri, tracii si antichitatea va deveni o simpla fictiune revendicata de oricine. Daca Europa (in ansamblul ei) va tolera aceasta salata inseamna ca oricum macedonii nu vor mai avea ce sa faca. Asa ca ori de la sine ori la revedere cu antichitatea. Este unul dintre motivele pentru care fratii din Grecia (Macedonia) refuza sa-si mai manifeste latinitatea. Pana la urma ne vom delcara toti greci si sa fie sanatoasa latinitatea rasariteana. Nu va avea decat sa conteste cei 3000 de ani in care se scrie in greceste. Noi avem suficiente dovezi pentru a ne declara si etnici greci. Deci oricum ar fi tot din Alexandru Macedon ne tragem.
Domnule profesor COJA,la TOVARĂȘUL Vinereanu e clar că nu mai e vorba de NAIVITATE ci de MANIPULARE CONȘTIENTĂ a opiniei publice,din spatele unor titluri științifice.
De ce spun asta?
Pentru că NICIUN CERCETĂTOR,MAI ALES UN LINGVIST, NU ARE VOIE SĂ IGNORE DOVEZILE ARHEOLOGICE !
Izvoarele SCRISE ,mai ales cele ÎN FORMA OROGINALĂ,(deci fără erori de copiere la transcriere)sunt DOVEZI INCONTESTABILE.
Deci pentri orice om de știință ONEST(neangajat în MANIPULĂRI KGBtulburătoare)DISCUȚIA S-A ÎNCHEIAT când a fost descoperită Stala Funerară a LEGIONARULUI ROMAN Tiberius Claudius Maximus!
”Ti(berius) Claudius / Maximus vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f(aciendum) c(uravit) militavit / eque(s) in leg(ione) VII C(laudia) P(ia) F(ideli) fac/ tus qu(a)estor equit(um) / singularis legati le/ gionis eiusdem vexil/ larius equitum item / bello Dacico ob virtu/ te(m) donis donatus ab Im/ p(eratore) Domitiano factus dupli(carius) /
a divo TROIANO(!)
in ala secu(n)d(a) / Pannoniorum a quo et fac/ tus explorator in bello Da/ cico et ob virtute(m) bis donis / donatus bello Dacico et / Parthico et ab eode(m) factus / decurio in ala eade(m) quod / cepisset Decebalu(m) et caput / eius pertulisset ei Ranissto/ ro missus voluntarius ho/ nesta missione a Terent[io Scau]/ riano consulare [exerci]/ tus provinciae nov[ae Mes]”
„Tiberius Claudius Maximus, veteran, s-a ingrjit de ridicarea acesteia în timp ce era în viață. El a luptat ca și călăreț în legiunea a VII-a Claudia Pia Fidelis, a fost făcut quaestor equitum, apoi singularis al legatului legiunii aceleiasi legiuni, apoi vexillarius al cavaleriștilor din aceeași unitate. A primit daruri (recompense) de la împăratul Domițian pentru curaj (bravură) în timpul războiului dacic. A fost făcut duplicarius
de către Divinul TROIAN
în Ala II (II se citeste secunda) Pannoniorum și a fost făcut explorator (cercetaș) și decorat de două ori pentru vitejie în războiul dacic și partic și
a fost făcut decurion al aceleiași ale de către el (Traian) deoarece l-a capturat pe Decebalus și i-a dus capul la Ranisstorum.
A fost lăsat la vatră de către D. Terentius Scaurianus, consular, comandantul noii provincii Mes… (aici piatra e ruptă)”
a divo TROIANO(!)
de către Divinul TROIAN
Avem ATESTAREA ARHEOLOGICĂ a echivalenței TRAIAN-TROIAN ÎNCĂ DIN TIMPUL VIEȚII Împăratului Nostru Traian(ante 117 A.D.)!
Și punctum !
Citiți stela funerară
a lui Tiberius Claudius Maximus:
http://www.bilddb.philippoi.de/ph-1990-0125_bg.jpg
Pentru că:
”MARTOR ESTE TROIANUL,
șanțul în țara noastră”
MIRON COSTIN(30 martie 1633- 1691) cronicar ROMÂN din Ţara ROMÂNESCĂ a Moldovei
„Stihuri de descălecatul țărâi
Neamul Țărâi Moldovei de unde să trăgănează?
Din ŢĂRÂLE RÂMULUI, tot omul să creadză.
Traian întâiŭ, împăratul, supuindŭ pre dahi
Dragoș apoi în moldoveni premenindŭ PRE VLAHI
MARTOR ESTE TROIANUL,
șanțul în țara noastră
Și Turnul Săverinului, munteni, în țara voastră.
1 Dahii și dachii tot unii sint (n.a.).
2 Moldovénii nainte de Dragoș-vodă să chema vlahi sau rumâni de la Râm (n.a.).
3 Turnul Săverinul este în Țara Muntenească, unde au fost și POD DE PIATRĂ PESTE DUNĂRE,
DE TRAIAN-ÎMPĂRATUL FĂCUT atunce când au descălecat aceste 2 țări CU RÂMLENII (n.a.).
Și aceste încă dzicŭ că MOLDOVENII SINT DEN RÂMLENI.”
”LETOPISEȚULŬ ȚĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ ÎN ORAȘŬ ÎN IAȘI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183, IARĂ DE LA NAȘTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675″
Neica, am aflat de mult ca stii operatia copy-paste. Altceva, mai creativ? Nimic?
Poate ne faceți un mare serviciu și descoperiți cartea sau cărțile din care a copiat Anonimul Basarabean! Alte cărți decât cele pe care el însuși le-a recomandat să fie citite de adversarii săi. Ați pus mâna pe vreuna?