Dorin Suciu
14 februarie 2013 la 3:00 pm - Raspunde
Oamenii au tendința de a crede mai degrabă informațiile răspândite pe canalele neoficiale, chiar și atunci când li se prezintă dovezi ale contrariului, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetători germani, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, informează Reuters. Cercetătorii, care și-au testat studenții cu ajutorul unui joc pe calculator, au mai descoperit ca bârfa joaca un rol important in luarea deciziilor, a indicat Ralf Sommerfeld, specialist in biologia evoluției la Institutul Max Planck din Germania, coordonator al studiului.
„Am demonstrat ca bârfa are o puternica influență… chiar și când participanții au acces atât la informațiile originale cat și la bârfa despre respectiva situație”, au indicat cercetătorii. „In concluzie, este evident că bârfa are un puternic potențial de manipulare”, au adăugat aceștia.
In cadrul studiului, cercetătorii au dat unor studenți niște sume de bani. Aceștia au avut voie sa ofere o parte din suma primita altor colegi, pe parcursul mai multor runde. Studenții au scris niște note false despre modul in care s-au comportat colegii, care au putut fi citite de toți participanții la studiu. In cadrul testelor, a existat tendința de a oferi mai puțini bani colegilor descriși ca „avari obraznici” sau „Harpagon”, și mai mulți bani celor descriși ca „jucători generoși” sau „jucători prietenoși”. „Oamenii au citit doar bârfele, nu și informațiile reale despre deciziile anterioare”, a conchis Sommerfeld.
In a doua etapa, studenții au fost informați despre deciziile reale luate de colegi, dar au primit și informații false, care contraziceau dovezile. Studenții si-au bazat decizia de a oferi bani pe bârfă mai degrabă decât pe adevăr, a indicat Sommerfeld.
Cercetătorii au utilizat jocuri similare pentru a analiza modul in care cooperează oamenii și impactul bârfei in cadrul unui grup. Specialiștii definesc „bârfa” drept o informație sociala despre o persoană, răspândita in cadrul grupului când aceasta nu este prezentă, spune Sommerfeld.
In termeni evolutivi, bârfa poate fi un instrument important pentru persoanele care vor sa obțină informații despre reputația altora sau sa navigheze prin rețelele sociale, la serviciu sau in viața de zi cu zi. (D.S.)
Oamenii au tendința de a crede mai degrabă informațiile răspândite pe canalele neoficiale, chiar și atunci când li se prezintă dovezi ale contrariului, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetători germani, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, informează Reuters. Cercetătorii, care și-au testat studenții cu ajutorul unui joc pe calculator, au mai descoperit ca bârfa joaca un rol important in luarea deciziilor, a indicat Ralf Sommerfeld, specialist in biologia evoluției la Institutul Max Planck din Germania, coordonator al studiului.
„Am demonstrat ca bârfa are o puternica influență… chiar și când participanții au acces atât la informațiile originale cat și la bârfa despre respectiva situație”, au indicat cercetătorii. „In concluzie, este evident că bârfa are un puternic potențial de manipulare”, au adăugat aceștia.
In cadrul studiului, cercetătorii au dat unor studenți niște sume de bani. Aceștia au avut voie sa ofere o parte din suma primita altor colegi, pe parcursul mai multor runde. Studenții au scris niște note false despre modul in care s-au comportat colegii, care au putut fi citite de toți participanții la studiu. In cadrul testelor, a existat tendința de a oferi mai puțini bani colegilor descriși ca „avari obraznici” sau „Harpagon”, și mai mulți bani celor descriși ca „jucători generoși” sau „jucători prietenoși”. „Oamenii au citit doar bârfele, nu și informațiile reale despre deciziile anterioare”, a conchis Sommerfeld.
In a doua etapa, studenții au fost informați despre deciziile reale luate de colegi, dar au primit și informații false, care contraziceau dovezile. Studenții si-au bazat decizia de a oferi bani pe bârfă mai degrabă decât pe adevăr, a indicat Sommerfeld.
Cercetătorii au utilizat jocuri similare pentru a analiza modul in care cooperează oamenii și impactul bârfei in cadrul unui grup. Specialiștii definesc „bârfa” drept o informație sociala despre o persoană, răspândita in cadrul grupului când aceasta nu este prezentă, spune Sommerfeld.
In termeni evolutivi, bârfa poate fi un instrument important pentru persoanele care vor sa obțină informații despre reputația altora sau sa navigheze prin rețelele sociale, la serviciu sau in viața de zi cu zi. (D.S.)