Cornel-Dan NICULAE
55 aprobate
carpathia_rex@yahoo.com

Articolul „Proiectul Republica Sovietică Evreiască pe pământurile românești“ are 3 surse originale majore (de unde provin informaţiile cele mai importante), din care doar una e citată corect, anume: Paul Goma, „Săptămâna roşie“.

A două sursă este acelaşi capitol „De unde ne vin evreii!?” din cartea „RĂZBOIUL NEVĂZUT al evreilor sionişti cu românii“, citat la nota 5 din articol, dar fără menţionarea autorului (Cornel-Dan NICULAE). – De unde ne vin evreii!? (site-ul cu linkul http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/08/23/de-unde-ne-vin-evreii/ , de unde s-ar fi preluat textul de la „De unde ne vin evreii!“? a fost închis în urma unei acţiuni penale).
Cartea „Războiul nevăzut al erveilor sionişti cu românii” (de unde se preia textul din capitolul „De unde ne vin evreii!?”), se găseşte într-o formă primară (ediţia din 2003, tirajul al II-lea, scanat de cineva anonim, cu unele greşeli) la:
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2018/09/Cornel-Dan-Niculae-Razboiul-nevazut-al-evreilor-sionisti-cu-romanii.pdf

A treia sursă e denunţării fostului „proiect Israelului Est-European“ aparţine unui fost comandant legionar (controversat, după unii), medicul Șerban Milcoveanu (1911-2009), R. M. Crişan (citat în articol) doar preluând informaţiile doctorului Milcoveanu (al cărui nume nu apare, însă, la surse).
În acest sens trebuie citat Şerban Milcoveanu, cu interviul „Secretele Basarabiei“ (2012, dar unde preia redă informaţii pe care le-a publicat din 1990-91), din care citez:
„Şi asta nu se spune [în istorie]: Woodrow Wilson, preşedintele Americii, a venit ca un fel de Dumnezeu atotstăpânitor [la Conferinţa de Pace de la Paris, în 1919] şi a dictat planul de fondare a Israelului european cu capitala la Lemberg (care acum se numeşte Lvov) şi cu anexarea tuturor teritoriilor din jur: lua toată Galiţia, Slovacia, Maramureşul, Bucovina, Moldova, Basarabia şi o parte din Ucraina şi făcea un stat, Israelul european, cu capitala la Lvov…“ (urmează pe larg cele din acest articol).
Deşi avea numai 8-9 ani în 1919, viitorul medic militar Şerban Milcoveanu a cunoscut istoria din relatările ulterioare, directe, ale participanţilor la ea, uneori chiar şi din discuţiile de la popota de pe front.
Interviul cu bătrânul comandant legionar dr. Şerban Milcoveanu, „Secretele Basarabiei“, sursă principală a informaţiilor, în care acesta reafirma existenţa la 1919 a proiectului Israelului European, poate fi citit la https://ioncoja.ro/secretele-basarabiei/
La finalul articolului, dr. Milcoveanu spunea: „După 1989 am ţinut o conferinţă la Asociaţia Juriştilor şi am relatat exact ce v-am relatat şi dvs. acum“. Şerban Milcoveanu a făcut aceste susţineri şi în diverse cărţi, care au fost evacuate de la librăria Mihai Eminescu din capitală, ca orice carte autentic naţionalistă şi patriotică românească, din dispoziţia directoarei-patroană Geta Vodislav, dirijată de sionistul M. M. Katz.
*
Deşi aproape nimeni nu o mai spune azi, şi istoricul Nicolae Iorga a vorbit de intenţia evreilor sionişti de a-şi face ţară peste noi. El a acuzat astfel, la începutul secolului 20 (cu numai 10 ani înainte de pretinsul „proiect al lui Woodrow Wilson“, preşedintele SUA, de a crea „un Israel est european“), că sionismul nu se referă neapărat la o patrie evreiască la muntele Sion (în Palestina), şi că evreii ar fi fost mai interesaţi atunci să-şi facă un Israel în Europa de Est, vizând şi pământurile româneşti:
„Sionismul… cultivă sentimentul naţional evreiesc, şi-l cultivă împotriva noastră…Evreii nesionişti nu ne urăsc uneori, pe cînd evreii sionişti ne urăsc totdeauna şi nu ne iartă niciodată pentru faptul că noi suntem unde suntem şi că, neputînd încăpea în toate laolaltă unii de alţii, nu ne ducem noi la Sion, pentru a-i lăsa pe d-lor dincoace“ (discurs parlamentar al lui Iorga, intitulat „În chestia manifestărilor studenţeşti: Ce Represintă Adevărul“, din 17 decembrie 1909).
Iorga spusese aceasta deci în Parlament, unde a mai arătat şi că „evreii de pretutindenea, din jidovimea întreagă“ s-au aliniat împotriva României şi că acordarea acestor drepturi evreilor ar schimba atât de fundamental caracterul statului, încât „România nu ar mai fi România. Misiunea ei întreagă ar dispărea, chemarea ei pentru viitor nu ar mai putea să se menţie…“ (Nicolae Iorga, „Problema evreiască la Cameră“, Vălenii de Munte, Tipografia Neamul Românesc, 1910).