Am primit pe Internet de nenumărate ori textul de mai jos, semnat de dl Napoleon Săvescu. Subiectul este deja binecunsocut de o anumită parte a publicului românesc: strădania sus-numitului de a ne scoate din cap prostia că suntem urmașii romanilor aduși de Traian în Dacia. Insistența dlui Săvescu de a schimba, de a desființa de fapt unul dintre reperele fundamentale ale conștiinței și identității noastre etnice, nu mai poate fi tratată ca o bizarerie, riscăm să fie luat în serios de mulți români mai săraci cu duhul. Cum aceștia nu sunt puțini, ne vedem obligați, în virtutea profesiei, să intervenim deocamdată prin publicarea textului dlui Săvescu, însoțindu-l cu un comentariu provizoriu, pe care îl vom dezvolta cu proxima ocazie. Deocamdată comentariul nostru este bolduit, aplecat, numerotat și pus între paranteze, spre a-l deosebi de textul care ne-a obligat să intervenim.
Ion Coja
Scrisoare Deschisa Tineretului Român
Avertisment
Dacă dogma crede şi nu cerceta, vă caracterizează,
nu citiţi aceste rânduri.
Dacă vă este frică de adevăr şi consideraţi că un adevăr relativ (mincinos) vă ocroteşte împotriva unui adevăr absolut
nu citiţi aceste rânduri.
Dacă nu doriţi să vă supăraţi profesorii de istorie,
nu citiţi aceste rânduri.
Dacă aveti totuş curajul să acceptaţi, fie şi pentru câteva minuta faptul că istoria noastră veche , aşa cum v-a fost ea prezentată pâna acum, ar putea fi una greşită, vă doresc o lectura placută. Şocul acestui serial s-ar putea să trezească şi în dumneavoastra mândria de a fi Dac.
Vă mulţumesc
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbarilor pozitive într-o societate şi trebuie sa recunosc că de cele mai multe ori el este reprezentat de tinerii care refuză să accepte un adevar relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevar absolut.
Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limbă română:
Cât la suta din Dacia a fost cucerită de romani?
Şi dacă profesorul ştie raspunsul : 14 % din teritoriul Daciei, (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru- vezi www.dacia.org Maps of Old Europe),
urmează altă întrebare:
(1. O țară Dacia, care să se întindă de la Nipru până în Elveția, este o invenție. Desigur, Dacia, adică teritoriul locuit de daci, era mai mare decât zona cucerită de romani, numai că această zonă era cea mai intens locuită, cea mai importantă economic vorbind. Aici se aflau minele de aur, era Dacia metropolitană, dacă mi se acceptă o asemenea expresie. Erau cele mai importante cetăți etc. Dacia periferică, rămasă necucerită de romani, se pare că nu era prea importantă sub aspect demografic și economic.)
Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei?
Şi daca profesorul vă răspunde : numai 164 de ani atunci puteţi merge la urmatoarea întrebare:
(2. Nu contează anii de ocupație. În Marea Britanie prezența romană durează mai mult. Dar contează mai presus de orice numărul romanilor care s-au stabilit în regiunea respectivă. Foarte puțini în Marea Britanie, foarte mulți în Dacia.)
Soldaţii „romani” chiar veneau de la…Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină?
Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi „romani” vorbeau orice limbă numai latina nu. Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepartate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Marii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin, din parţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reti din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, pană şi Numizi, şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
(3. Limba română, prin elementele latinești moștenite, dovedește că cei ce au adus latina în Dacia știau foarte bine latinește. Mă încumet să afirm că pentru foarte mulți latina era limba lor maternă și singura pe care o vorbeau. Vezi demonstrația mea despre Romanitatea românească, publicată în mai multe locuri, inclusiv în cărțile Transilvania – Invincibile Argumentum sau în Unu în limba română. În Dacia au venit mulți coloni, romani sau italici. Dovadă numărul mare de monumente funerare, cu inscripții în latină, mult mai multe ca în orice altă provincie romană. Semn al intensității procesului de colonizare.)
Şi ultima întrebare:
Cum a fost posibil ca într-un interval istoric nesemnificativ, TOAT teritoriul Daciei, 14% ocupat de legiunile romane, dar înspecial 86% ne-ocupat, să-şi uite limba şi să învete o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi „romani”, pe care ei nici nu i-au intâlnit ?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară, promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor istorici “români”, care nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: „… puterea cotropitoare (soldaţii romani, N.A.,) a adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatal lor, soldatul „roman’ deoarece Limba Maternă la noi a fost transmisă numai de soldaţii romani ¡!!!!!….. devenind Limbă Paternă.
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de carpi, costoboci, tyrageţi, de la sute şi sute de kilometrii departare ca să fie „hibridate” de soldaţii „romani”?
După părerea stimabililor, femeile dace erau nu numai nişte maratoniste formidabile dar şi mute, nefiind în stare să transmită limba maternă, limba dacă la copii lor!
Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi decât.”copii din flori”, apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine dacice, la care ei, dacii priveau, cu „mândrie”, aşteptând apariţia „sâmburilor” noului popor, grăbindu-se, între timp, să învete şi ei, cât mai repede şi mai bine, în acest scurt interval de timp, noua limbă, limba latină, când de la soţii, când de la fiicele lor, ba chiar şi de la cuceritori.
(4. Aceasta nu este o manieră serioasă de a discuta un asemenea subiect. Nici măcar haz nu au textele de mai sus. Iar citatul este cu totul inventat. Pe scurt, mai ales în această secvență a demonstrației sale, autorul este de-a dreptul penibil. Nu merită niciun comentariu. Dar de câteva fapte este util să ne aducem aminte:
a. Pentru un locuitor al Daciei, ca și pentru imensa majoritate a barbarilor din acea vreme, Roma reprezenta un prestigiu și o atracție deosebită. Idealul multora dintre supușii Romei era să devină civis romanus, căci asta le aducea o mulțime de înlesniri. Azi, urmașii dacilor visează la un green card. L-a visat și dl dr Săvescu și a trecut Oceanul ca să-l obțină. Atracția Romei era ceva similar cu cetățenia americană din zilele noastre. Cu precizarea că această atracție era mult mai mare atunci și a durat câteva secole…. Prestigiul Romei a fost maxim în intervalul dintre cucerirea Daciei și momentul abandonării ei. Iar ca să devii civis romanus cunoașterea limbii latine era de la sine înțeleasă ca o condiție de bază. Dacă ar fi trăit pe vremea aceea, dr. Săvescu ar fi fost printre primii daci care ar fi „aplicat” pentru cetățenia romană. Sunt convins!
b. Pe lângă veteranii care se căsătoreau în Dacia și înjghebau aici familii trainice (vezi soarta cuvintelor latinești veteranus și familia în limba română!), au venit aici mulți cives romani, originari din sudul Italiei. Plinius cel Bătrân relatează pe larg soarta acestor țărani, oameni liberi, cu statut de civis romanus. Asta însemna că deveneau asistații statului, ai Romei, dacă pierdeau averea și ajungeau pe drumuri. Roma le sărea în ajutor. Or, pe marile latifundii din sudul Italiei, mulți proprietari au renunțat să mai facă agricultură și au lăsat pământurile nelucrate, necultivate, de dragul unei pasiuni care și azi este deosebit de vie în Italia de Sud: vânătoarea. Au transformat latifundiile în terenuri de vânătoare. Iar acei țărani care până atunci lucraseră aceste latifundii și împărțiseră câștigul împreună cu marii proprietari, se vedeau alungați de pe aceste pământuri. Cei mai mulți au mers la Roma, ca clientes ai statului roman, adică au ajuns să fie întreținuți din averea publică. Devenind tot mai mulți, au ajuns o povară tot mai grea pentru finanțele statului. (Poveste pe care o trăim și noi azi, în Dacia de odinioară.) Ca urmare, Roma s-a trezit în fața unei grele crize de excedent demografic, se producea astfel o creștere insuportabilă a populației Romei. Cucerirea Daciei a avut și acest rol: să ofere teren de agricultură țăranilor din Sudul Italiei, rămași fără obiectul muncii. Lozinca DACIA FELIX a făcut propagandă în acest sens. Dar nu pentru locuitorii din tot Imperiul Roman – ar fi fost un non sens, ci numai pentru cei din metropola sufocată de excedentul demografic rezultat din venirea la Roma a unui mare număr de cives romani din Sud. Așa se explică și asemănarea mai mare dintre limba română și dialectele italiene din sud! Precum și calitatea excelentă a limbii latine din care se trage limba română. Cei ce au adus limba latină în Dacia au fost vorbitori nativi de limbă latină! Vorbeau foarte bine latinește.)
La Centrul Cultural Român, pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina, de la romani, prin băile de la Sarmisegetusa lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei? Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă…are dânsul o experienţă personală mai « deosebită » în acest domeniu. De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din doi bărbaţi cu…..braţe tari !
Prin doza de „fantezie” a acestor istorici „români” se distrug adevăruri profunde despre originea poporului nostru; marile lor „rătăciri” intelectuale sunt de fapt otrăvuri nevăzute şi cancere mentale cu care schilodesc generatii si generatii de tineri.
(5. Domnul profesor Ioan Piso nu putea să spună asemenea bazaconii. Probabil că dl Săvescu nu a înțeles vreo glumă, vreo paranteză, căci lucrul cel mai evident la dl Săvescu este lipsa sa de umor și dorința aprigă, copleșitoare, de a trece drept un tip cu umor! Cu glume căznite, despre cei doi bărbați din care ne tragem, nu ajungem decât de rîsul altora!…)
De ce poporul român , tolerează şi acceptă ca România să fie guvernată, intelectual, alternativ de aceeaşi bandă, în fond, de indivizi taraţi sufleteşte, cinici şi corupţi, vînzători de Neam şi Ţară, vinovaţi de uriaşe delapidări intelectuale şi chiar de crime propriu-zise ( vezi disparitia celor 500 de placutelor de la Sinaia, o adevarata “ bibliloteca din Alexandria, o Europei pre-antice) , infractori uşor de şantajat şi de manipulat de către cei care deţin probele acestor fărădelegi.
(6. Aici are dreptate dl Săvescu: soarta plăcuțelor de la Sinaia, ignorate și neglijate de savanții academici, este una dintre cele mai rușinoase contraperformanțe ale Academiei Române, care a avut în păstrare aceste plăcuțe și nu le-a dat nicio atenție zeci de ani. Nu aveau dreptul domnii specialiști să meargă pe ideea că sunt niște contrafaceri, ideea absurdă! Descifrarea unor texte scrise într-o limba necunoscută este cu atât mai ușoară cu cât avem la dispoziție un număr mai mare de texte. Dispariția unui mare număr de plăcuțe este de neiertat.)
Astfel de declaraţii ” istorice” : „ Noi românii de azi suntem urmasii Romei „, a hotilor de acolo , o unei hibrideri nemaiauzite, dintre doi barbati, Decebal si Traian, te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu. Cum sa-ti iubesti Imnul Tarii când aceasta rusinoasa hibridizare ti se transmite prin El!
(7. Iar bate câmpii dl Săvescu… Romanitatea noastră a fost mereu contestată de ne-prietenii noștri. Nu le convenea că le puteam opune evidența unei obârșii atât de onorabile, de nobile! Roma, în istoria lumii, reprezintă o culme a spiritului civic, care niciodată nu s-a mai întrupat într-o construcție politică atât de vastă, de organică, de durabilă. Iar noi suntem urmașii unor romani care au pășit în Dacia în epoca de maximă expansiune a Romei, aducând cu ei mândria de roman care nici până azi nu a pierit. Este mândria de a fi și de a te ști român! Nu resimte așa ceva dl Săvescu? Nu este singurul! Fiecare face ce vrea cu actul său de naștere!
Nici componenta dacică a formulei noastre etnice nu le-a convenit adversarilor noștri, recrutați mai ales dintre vecinii cu care am avut ceva de împărțit. Dacii, adică tracii, au fost, printre popoarele Europei antice, cel mai important neam după greci și romani. Vestigiile Romei îi pomenesc pe daci la tot pasul. A face din romanitatea noastră un titlu de rușine este o idee nu doar stupidă, dar și suspectă de rea credință. Cine bate azi monedă pe această idee se înscrie, vrând-nevrând, într-un scenariu mizerabil al descurajării și demobilizării spiritului civic la români prin diversiune, prin atacuri informatice manipulatorii! Să fie dl Săvescu atât de ticălos?! Nu cred! Mai degrabă nu-și dă seama! Îl orbește ambiția de a rescrie istoria nu numai a românilor, ci și a celorlalte popoare romanice. Căci, îl întreb pe dl doctor, dacă asemănările dintre limba latină și limba română se explică prin faptul că dacii vorbeau o limbă asemănătoare cu latina, cum se explică asemănările dintre latină și spaniolă sau portugheză? Vorbeau și celții limba dacică?…
Dl Săvescu afirmă categoric – vezi mai jos: „Noi, Dacii, suntem strămoșii tuturor popoarelor latine”, afirmație care, la prima vedere, pare nebunie curată. Eu, care am avut norocul să cunosc Dacia Preistorică a lui Nicolae Densusianu prin Petre Țuțea, sunt tentat să examinez cu toată atenția argumentele pe care le invocă această teză. Și constat cu oarecare dezamăgire că aceste argumente sunt puține și șubrede. Este foarte adevărat ca romanii, latinii mai exact, nu sunt cei mai vechi locuitori din Latium, tradiția romană păstrează amintirea unui descălecat originar, fără a pomeni de unde au plecat latinii pentru a ajunge în Italia. Ideea că au plecat de prin părțile noastre nu este mai absurdă decât alte ipoteze, dimpotrivă. Am spus-o încă cu decenii în urmă: toate rasele care au făcut istorie au apărut în valea unui mare fluviu. Avem motive să credem că indo-europenii au urmat și ei această regulă. Iar fluviul care i-a moșit pe arieni ar putea fi Dunărea!
În orice caz, grecii au păstrat amintirea originii lor hiperboreice, adică a unor origini în ținuturile nordice, ceea ce înseamnă Dunărea și ținutul din Nordul marelui fluviu european. Lingviștii, specialiști în disciplina cea mai dificilă – lingvistica indo-europeană, au pus demult în evidență asemănările dintre limbile respective, descendente, firește, dintr-un trunchi comun. Printre aceste limbi înrudite între ele se află și latina și traca, respectiv geto-daca. Nimic nou! Nu este exclus ca înrudirea între latină și dacă să fi fost mai strânsă decât între latină și limba galilor sau a goților. Înrudirea are grade diferite: frați, veri, nepoți etc. Româna se înrudește oareșicât cu orice limbă slavă, dar înrudirea cu orice limbă romanică este mai mare, suntem rude mai apropiate!
Care este raportul dintre latină și limba geto-dacă? Că sunt limbi înrudite, este clar, căci amândouă sunt limbi ariene, indo-europene. Sunt limbi surori, așa cum sunt italiana și româna? Nu este cu totul exclus, dar este foarte puțin probabil! Caz în care, romanii venind în Dacia au dat peste un grai asemănător. Urmarea: localnicilor daci le-a fost foarte ușor să învețe latinește!…
Dar nu! Latina nu este soră, ci este fiica limbii geto-dace!… Cam așa ceva pare că susține ipoteza Săvescu, când afirmă că dacii sunt strămoși pentru toate popoarele romanice.
Aici trebuie să intervină o precizare: termenii limbă mamă, limbă fiică, limbi surori, sunt niște metafore, rezultat al unor comparații care sunt parțial valabile. Bunăoară raportul dintre o limbă mamă și o limbă fiică seamănă cu raportul dintre mamă și fiică, dar în același timp se deosebesc foarte mult: o limbă, când „dă naștere” (altă metaforă!) unei limbi fiice, înseamnă că se transformă mult și devine altă limbă. Iar devenind altă limbă, ea dispare propriu-zis. Dispare numele ei. E ca și când o mamă ar muri la nașterea fiicei. Nu se cunoaște niciun caz de limbă care supraviețuiește nașterii altor limbi din substanța sa.
Și atunci care este raportul dintre limba geto-dacilor și limba latinilor? Ele nu puteau fi decât limbi înrudite, dar în niciun caz una pentru cealaltă nu a fost limbă mamă sau limbă fiică.
O spun pentru persoane mai puțin informate, dar capabile să judece corect: limba română păstrează din latină o bună parte dintre cuvintele cel mai des folosite și în proporție copleșitoare, circa 95%, din gramatica limbii latine. Asta rezultă din comparația dintre română și latină. Din comparația românei cu albaneza rezultă câteva asemănări care au fost corect interpretate ca elemente păstrate din limba autohtonilor geto-daci. Sunt pe puțin o sută de cuvinte, dintre cele mai importante.
Dacă comparăm româna cu celelalte limbi latine, romanice, descoperim o serie întreagă de asemănări care trimit la fondul latin al limbii române. Sunt asemănări datorate faptului că toate aceste limbi au rezultat din transformarea limbii latine. Sunt variante ale limbii latine!
Și acum atenție! Nota bene: dacă ar fi o legătură între geto-dacă și limbile neo-latine, romanice, dacă dacii ar fi strămoșii celorlalte popoare latine, cum afirmă dl Slăvescu și a lui ceată, ar trebui ca (1) româna să prezinte asemănări cu celelalte limbi romanice și la nivelul substratului, al acelor cuvinte și structuri gramaticale moștenite din limba strămoșilor noștri daci! Ar trebui ca (2) limbile romanice să prezinte și ele asemănări cu albaneza! Căci albaneza se trage din iliră, limbă foarte îndeaproape înrudită cu traca, cu geto-daca! Or, aceste asemănări încă nu au fost identificate de careva.
Repet: ca să stea în picioare teza dlui Napoleon Săvescu ar trebui să constatăm între spaniolă (sau italiană ori portugheză) și albaneză o parte din asemănările care se constată dacă comparăm româna cu albaneza.)
Domnilor, Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani ( dacă nu-l luăm în consideraţie pe adevăratul eliberator al Daciei, strănepotul lui Decebal, Regalian care a eliberat-o chiar mai inainte).
86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învaţat latina, fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani.
Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina, atunci de la cine? – se întreabă aceeaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că, cel mai numeros neam din lume, după indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune şi el: „să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost razboaie fraticide, iar ei Tracii au fost Daci”. Faptul că dacii vorbeau „latina vulgara”, este „un secret” pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
(8. Nici acest citat nu poate fi adevărat. Nu avea cum să scrie Dio Cassius așa ceva, despre Traian, născut în Iberia, că era trac, că dacii și romanii erau frați etc. Am impresia că dl Săvescu nu știe ce sens au semnele citării! Citează în fals!)
Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului dac pot evolua.
Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că „prima femeie” a aparut în sud-estul Africii. Urmatorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, Peninsula Balcanică.
Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbuţas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a început să vorbească despre spaţiul Carpato-Dunrean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost placut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel.Dar, din partea lor am auzit numai…………. tăcere.
Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în cartea „The Indo-european heritage”, apărut la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., careş-i avea locul în centrul României de azi din partea profesorilor rom^ni am auzit numai………………………………… tăcere.
Când studiile de arheologie moleculoră ne îndrepăţesc să ne situam pe primul plan în Europa ca vechime, din partea profesorilor români am auzit numai………………………………… ………………………tăcere.
Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR ( polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.Teoria genoamelor situează spaţial carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai putin decât, locul de unde a început Europa să existe; locul unde acum 44.000 de ani sosesc primele 3 Eve şi primul Adam. Din partea profesorilor români am auzit numai………………. tăcere.
Când am scris Epopeea Poporului Carpato-Dunrean, şi volumele „Noi nu suntem urmaşii Romei”, „În căutarea istoriei pierdute” şi „Călatorie în Dacia – Ţara Zeilor” etc. ( vezi www.dacia.org) m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, Gordon Childe, professor la Universitatea din Oxford, Anglia, caruia i se publică, în anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, „The History of Civilization”, ” The Aryans”. El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leaganul aryenilor în timpul primei lor apariţii: şi minune mare, spaţial Carpato-Dunărean este cel vizat. Din partea profesorilor români am auzit numai………………………………………………………. tacere.
Când roata, plugul, jugul, cruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dat în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrisi pe acelaş spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă – 6,500 d.i.H., (vezi John North, „A new interpretation of prehistoric man and the cosmos”, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas, New York, 10020, Chronology) din partea profesorilor români am auzit numai…………………………………………………………… tăcere.
De mii şi mii de ani, legenda potopului o găsim în poveştile biblice, când se vorbeşte despre Noe, sau în Orientul Mijlociu, în mitul lui Ghilgames. Dar aceste „poveşti” biblice s-au dovedit a nu fi chiar poveşti. Despre ce s-a întâmplat la noi acasă, aflăm de la doi cercetători americani, William Ryan si Walter Pitman, care primesc în anul 2000 cea mai înaltă distincţie din partea Columbia University, Shepard Medal .
Cei doi distinşi geofizicieni americani au studiat un eveniment catastrofic care a schimbat istoria, un potop gigantic petrecut în urmă cu 8.600 de ani, pe locul unde acum se află Marea Neagră.
O bruscă migraţie de populaţii porneste din zona Carpato-Dunăreană spre centrul Europei, explozie migratoare numai recent recunoscută : L.B.K., ramura vestica Indo-Europeana, Vincea, Hamangia şi Danilo-Havar.
Spre est, tot din zona Carpato-Dunăreană pleacă ramura estică Indo-Europeană ( Tocharienii).
Spre sud, Ubaid (Sumerienii), semiţii şi predinasticii egipteni ( vezi William Ryan & Walter Pittman, “The new scientific discoveries about the event that changad history”, Touchstone Edition 2000). Din partea profesorilor români am auzit numai…………………………………………………………. tăcere.
In ultimele două decenii studiile de lingvistică comparată, în special în analiza limbilor din familia “indo-europeană”, au evoluat spectaculos. Dienekes Pontikos considera regiunea Carpato-Balcanica drept radacina a “trunchiului” acestei mari familii lingvistice. Referirile sale au în vedere concluziile la care au ajuns savanţii Igor M.Diakonov, Colin Renfrew, Kalewi Wiik, Gray şi Atkinson. Din partea profesorilor români am auzit numai………………………………………………………..… tăcere.
Pentru cine este familiar cu ideologia şi psihologia manipulării maselor, nu este nimic nou ceea ce am spus şi scris în repetate rânduri : „Pentru lichidarea unui popor se începe prin a-i altera, a-i sterge memoria: îi distrugi cultura, cărţile, religia, istoria si apoi vine altcineva care îi va scrie alte cărţi, îi va da altă religie, altă cultură, îi va inventa o altă istorie (de origine latină ori slavă, după momentul politic). Între timp, poporul începe să uite ceea ce este sau ceea ce a fost iar cei din jur vor uita si mai repede: limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală. Noile forme istorice vor aduce elemente si simboluri noi de adoraţie, care le vor îndepărta pe cele originare. Din vechiul strat spiritual vor rămâne undeva, la un etaj inferior al cunoaşterii, numai câteva cuvinte, expresii, tradiţii, impresii, fragmente, nume de localităţi, munţi si ape, fără un înţeles aparent. Formele vechi care, cândva, au ocupat valenţa transcendentalului, vor fi deplasate de formele noi, care vor dicta componenţa si funcţiile «noului popor», asa cum s-a întâmplat cu noi”.
Faptul că Noi Dacii suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nici decum o rudă marginală, abia acceptată, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nu să căutăm contra argumente.
Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Savescu,
Fondator & Presedinte al Dacia Revival International Society of New York,
21-26 Broadway, New York 11106, , tel. (718) 932-1700,
e-mail: mail@dacia.org www.dacia.org
(9. În concluzie: nu există nici un temei pentru a susține că limba dacilor era latina vulgară, e chiar un nonsens pentru istoricii cât de cât în temă să afirmi că dacii noștri nu aveau motive să accepte identitatea etnică romană, latină. E chiar absurdă această idee. Din toată tevatura iscată de tracomania unora, deseori penibilă, de obicei ridicolă și rizibilă, acesta nu este singurul nonsens. Ci doar cel mai izbitor.)
Aveam o alta parere despre dl. Ioan Coja. Dar acum imi dau seama ca nu are seva de Dac. Iar incercarea lui de a demonta cele spuse de dl.Savescu este chiar palida, daca nu cumva penibila. Ioan Coja si cei ca el, ar trebui sa-si fi dat deja seama, ca foarte multi dintre noi am incaput sa intram in rezonanta cu adevarul istoric. Si asta ar trebui sa-i ingrijoreze, pentru ca nu ne mai pot minti indiferent cat s-ar stradui. Si sa le intre bine in cap, ca de mai multa incredere beneficiaza medicul cu dragoste de neam si sete de adevar istoric, decat istoricul mincinos, las si corupt.
Dl Coja nu e dac si basta!El e comunist.
dl Coja e unul care crede ca el se trage din romani. Cine erau romanii acestia?Intr-un imperiu sunt multe natii. Au venit aici putini asiatici si alti citva si gata suntem latini? Se pare ca dl Coja nici nu sesizeaza cit de ridicol este.Si unde au venit ei? Prin niste locuri, nu multe, prin cazarmi romane si prin orasele mititele. Prea multi nici nu au fost.Se vad urmele lor. Au invatat dacii latineste si dupa aia au invatat pe carpii din Moldova si din Basarabia? Trebuie sa fii chiar prost sa crezi una ca asta.
Si au invatat toti asa de bine si pe urma peste tot a evoluat o limba unitara? Trebuie sa fii nebun de-a binelea sau profesor universitar sa crezi asemenea prostie.
Ion Coja nu ii ajunge nici pina la genunchi lui Napoleon Savescu.
@XYZ
daca vreau pareri de gen Savescu,Moldovan si Tarca ma pot duce oricand intr-o crasma de cartier iar dupa 12 noaptea sigur gasesc 2-3 istorici
Pentru utilizatorul ce-si spune
@http://dacia-mare.blogspot.com/
sper sa gresesc dar scrii ca un ungur infiltrat.afirm asta pentru ca le urmezi tiparul de gandire.
7. Apreciez efortul pe care l-au depus pe cont propriu o serie de pasionati ai istoriei (cum este dl Vartic de la Chisinau, cum este d-ra Aurora Petan, cum sunt traducatorii care au incercat si au reusit sa descifreze tainele tablitelor) si nu pot intelege de ce istoricii nostri, in special cei mai tineri, se cramponeaza intr-o teorie a romanizarii care neaga intreaga istorie a dacilor si a poporului roman de dinainte de invadarea Daciei de catre romani. Ce nu cunoastem nu inseamna ca nu exista! De asemenea, sunt profund ingrijorat ca o serie de relicve dacice care se mai gasesc pe ici pe colo in urma sapaturilor, dispar fara urma sau sunt “facute sa dispara” chiar de catre conationali de-ai nostri care ar trebui sa faca tot posibilul sa le puna in valoare, sa le promoveze si sa le prezinte umanitatii. Sunt tentat sa cred chiar ca exista o teorie a conspiratiei in privinta istoriei dacilor si trebuie vazut cui foloseste ascunderea unor dovezi si fapte istorice.
8. Este indubitabil pentru oricine vede tablitele ca acestea nu pot fi falsuri! Sunt atat de bine realizate, cu o atat de mare bogatie de informatii si imagini, incat nu ai cum sa te gandesti nici o secunda ca sunt falsuri! Poate teoria falsurilor a fost lansata tot de cineva care avea interes sa ascunda anumite lucruri. Teoria manipularii functiona la fel de bine si acum 120 de ani, ca si astazi.
Un cuvant special de multumire domnilor Napoleon Savescu si Dan Romalo, care prin cartile lor au reusit sa repuna pe tapet o problema, cea a istoriei geto-dacilor, care, dupa cum spunea cineva, nu e doar o problema de viata si de moarte, ci chiar mai mult de atat!
5. Este adevarat ca plumbul este mai ieftin decat aurul, dar nu este chiar atat de ieftin. Pentru un eventual falsificator ca Densusianu, sa zicem, cateva tone de plumb reprezentau o mica avere la acea vreme, cum reprezinta si azi. Daca tot avea de gand sa falsifice niste tablite (si nu una, doua, ci cateva sute), de ce presupusul falsificator nu le-a facut din lut? Era mult mai ieftin si facil de prelucrat din punct de vedere tehnologic. Este imposibil de crezut ca genialul falsificator, care a putut sa redea cu atata acuratete evenimente, locuri si oameni, care a depus o munca titanica sa realizeze cateva sute de tablite, nu s-a gandit nici o clipa ca orice analiza chimica a plumbului va scoate la iveala foarte usor faptul ca plumbul folosit este plumb din secolul 19! Repet, pentru o farsa intre prieteni, era suficient sa fie realizate cateva tablite simple, fara o atat de mare bogatie de detalii, de fete umane, de motive arhitectonice. In schimb, ca dacii aveau aur, mult aur, este un fapt incontestabil. Ei nu aveau cultul podoabelor, sau cel putin nu s-a dovedit pana in prezent. Si atunci la ce bun sa strangi atata aur? Nu cumva o parte din el era folosit pentru scrierea istoriei dacilor pe astfel de tablite?
6. Efortul domului Sorin Olteanu (si al altora) de a dovedi o serie de inadvertente in modul de scriere de pe tablite este laudabil si remarcabil. Nu contest concluziile dumnealui si sunt convins ca este un lingvist de marca. Totusi, trebuie sa intelegem cateva lucruri. Tablitele au fost scrise de oameni diferiti, cu educatie si cultura diferite, cu aptitudini artistice diferite, in decursul catorva secole. Cum ar fi sa comparam astazi scrisul latin folosit in prezent cu modul de scriere de acum doua secole sau de pe vremea lui Stefan cel Mare? Si n-au trecut de atunci decat 500 de ani, o perioada mica la scara istoriei! Inseamna asta ca intreaga istorie din ultimii 500 de ani este falsa pentru ca scrisul nu seamana? Este evident ca dacii aveau o limba, dar este posibil sa nu fi avut un alfabet propriu. Cei care scriau astfel de tablite incercau sa-si exprime ideile cu ajutorul unor semne pe care sunt convins ca nici ei nu le cunoasteau foarte bine. Stapaneau foarte bine limba, dar nu stapaneau foarte bine scrisul. Poate si de aceea pe tablite apar foarte multe imagini: autorii doreau sa se faca bine intelesi in conditiile in care nu erau foarte siguri pe scrisul lor. In acest context era normal sa apara diferente de la individ la individ in functie de locul unde invatasera sa scrie, de cultura altor neamuri pe care au putut s-o studieze, de locurile pe care le vizitasera. Mai mult, si astazi exista unele diferente de pronuntie de la o zona la alta a tarii. Este normal sa apara diferente, mai ales daca acceptam ca scrierea dacilor este de fapt o transcriere fonetica . Argumentele unor lingvisti sunt probabil corecte, dar irelevante in cazul dat si eu n-as pune un accent prea mare pe ele.
Urmaresc de cativa ani cu interes problema tablitelor de la Sinaia si in special teoria d-lui Savescu privind istoria si originea geto-dacilor, pe care o consider extrem de interesanta si demna de luat in seama.
Apreciez si polemica dintre dl Coja si dl Savescu, doi oameni extrem de inteligenti. O polemica dura dar savuroasa, documentata si purtata in termeni civilizati, cum rar mai vezi in zilele noastre.
Imi permit sa-mi exprim si eu cateva opinii de nespecialist, dupa ce am citit si ascultat sute de pareri pro si contra autenticitatii tablitelor de la Sinaia, majoritatea exprimate de specialisti in domeniu (istorici, lingvisti, jurnalisti).
Dupa parerea mea, tablitele respective (ca sunt/au fost 130, 500 sau dupa unele opinii peste 700) nu pot fi altfel decat autentice, in sensul ca si daca au fost turnate in plumb in secolul 19, acestea reprezinta copii ale unor tablite originale facute probabil din aur. Cateva argumente pe care le consider de bun-simt in sprijinul acestei afirmatii:
1 Pentru a demonstra ce avea de demonstrat, era suficient ca eventualul falsificator sa realizeze 3,4 astfel de tablite, nu cateva sute, lucru ce a necesitat o munca titanica. In cazul celor 3 tablite de la Tartaria, comunitatea stiintifica a fost de acord ca sunt autentice si ca informatiile transmise in ele sunt suficient de relevante pentru a crea o noua teorie istorica. De ce ar fi fost nevoie de cateva sute de astfel de tablite, extrem de bine corelate intre ele si in care nu s-au gasit inadvertente de ordin istoric, cand 3-4 tablite erau suficiente si puteau fi realizate mai usor, fara teama de a strecura erori?
2 Daca Hasdeu, considerat singurul capabil sa realizeze presupusele falsuri, nu este autorul acestora, atunci cine putea fi “mai genial” decat el astfel incat sa le realizeze? Ipoteza unui grup de autori nu pare plauzibila si vad ca nici nu e luata in considerare. Fiind mai multi autori, ar fi fost imposibil ca secretul sa fie pastrat atat de bine.
3.Un eventual falsificator ar fi avut tot interesul sa plaseze placutele respective in zona Muntilor Orastiei, vatra dacilor, si nu in zona Sinaia, in care conexiunea cu istoria dacilor nu e atat de evidenta. Este posibil chiar ca aceste tablite sa fi fost mutate la Sinaia, spre o mai buna pastrare, chiar inainte de invazia romana sau imediat dupa primul razboi daco-roman. De asemenea, nimic nu l-ar fi impiedicat pe presupusul falsificator sa realizeze o serie de tablite care sa prezinte anumite aspecte despre istoria dacilor si dupa retragerea romanilor, mai ales ca perioada secolelor IV-XI e destul de incerta si prezinta destule lipsuri. Nu era oare aceasta o buna ocazie de a prezenta, fara putinta de tagada, continuitatea poporului geto-dac si apoi a celui roman(esc) pe aceste meleaguri? Ce ocazie mai buna s-ar fi putut ivi pentru a scoate la iveala o serie de “dovezi”?
4.Este foarte plauzibil ca tablitele respective sa fi fost create de preotii daci in decursul catorva sute de ani si apoi transmise spre pastrare continuatorilor lor, preotii crestini de la manastirea Sinaia, din urmatoarele motive:
a) Preotii erau in acea vreme printre putinii oameni care stiau sa scrie. Nu ne putem astepta sa gasim la tot pasul inscriptii si monumente funerare ale oamenilor obisnuiti, mai ales ca dacii practicau incinerarea si aveau o cu totul alta viziune asupra mortii decat cei de azi.
b) Este foarte probabil ca dacii sa fi considerat ca pastrarea acestor tablite de aur se poate face mai in siguranta in lacasele de cult decat prin ingropare in munti, sub rauri etc, din cel putin doua motive: 1. Prin ingropare, e posibil ca urmasii sa nu le mai descopere niciodata, ceea ce ar fi facut inutil tot efortul lor, sau, mai rau, sa fie descoperite intamplator si furate 2 . S-a dovedit ca ingroparea tezaurului dacic sub un rau n-a fost de nici un folos, caci romanii l-au gasit destul de repede. In aceste conditii, pastrarea tablitelor in incinta unui lacas de cult, sub supravegherea permanenta si responsabila a unor preoti de incredere, apare ca cea mai plauzibila varianta. Astfel, tezaurul putea fi transmis mai usor, din generatie in generatie, iar cineva putea fi tras la raspundere in orice moment pentru eventuala lui disparitie.
Nu ziceti nimic de marele nostru istoric Nicolae Densusianu, prietenul lui Eminescu care bietul om a lucrat 40 de ani la cartea sa (dacia preistorica) in care nici macar nu ia in considerare teza falsa a romanitatii noastre?
Studiaţi oameni buni lucrarea amplă a domnului Armin Olariu cu privire la Tăbliţele de la Sinaia unde înaintaşii ne-au lăsat precizări, ale căror argumente se desprind din studiul amănunţit al dicţionarelor europene, ce ne arată că d-l Coja citează în fals când scrie că majoritaea cuvintelor din limba română sunt împrumutate, aşa cum ne învaţă DEX-ul că nici un cuvânt nu-i de origine română sau geto-dacă ci toate sunt împrumutate şi nu se mai minunează ca un om inteligent dacă e o situaţie normală pentru logica unui mare lingvist, ce-i cu acele cuvinte de origine necunoscută în dicţionarul la care trimite studenţii de jumătate de secol. Profesorul este sigur că 90la sută din cuvintele limbii române sunt de origine latină, 8-9 la sută geto-dace şi 1la sută slave şi pe cele de origine necunoscută le omite. Românii cărora le refuzaţi limba spun că: Buturuga mică răstoarnă carul mare! Are timp şă scuze acte de mare barbarie ale romanilor precum crucificare lui Iisus dintre care cel mai inuman era că i s-a dat să bea oţet când era însetat de chinurile supraomeneşti la care era supus. Vă înşelaţi că machidonii nu beau poscă, poate i-au dat să bea cu Puşcociul, o ţeavă de soc pe care o amintiţi prin care i s-a turnat oţet cu forţa pe gură, sau de ce nu v-a venit ideea să spuneţi că a băut din Ploscă dar e cuvânt străin de limba română în care sunteţi atestat.Armin Olariua a descifrat pe Tăbliţele de la Sinaia că Iisus este Get, dar cun pentru d-voastră numai latinii există e cam târziu să mai învăţaţi câte ceva din strălucita istorie, cultură şi civilizaţie a strămoşilor noştri, geto-daci,cu care ne mândrim noi cei ci din ceata neobositului N. Săvescu ce vă deranjează atât de mult de inventaţi evenimente de care râd şi copii şi iar nu citaţi integral că în ceata ce alcătuia un alai voievodal pe care-l luaţi în râs În a LUI CEATĂ TOŢI VOINICI CU FRUNTEA LATĂ, CARACTERISTICĂ CE ÎN LIMBA ROMÂNĂ INDICĂ DEŞTEPTĂCIUNEA, INTELIGENŢA şi numai astfel de oameni îşi iubesc ţara până la jertfa cea mai mare şi când ai o asemenea limbă – Mumă a ceii latineşti trebuie să dai samă cum spun cronicarii şi de la dumneavoastră tinerii lângă care am fost la Sfântul Gheorghe de 1 Decembrie pe care i-am admirat acolo unde ostilitatea plutea pe chipurile oficialilor, sunt sigură că-s dezamăgiţi că aveţi asemenea preocupări să loviţi insultând mândria nostră naţională spunând că a fost nevoie să ne înveţe romanii ce-i mândria şi culmea se menţine şi astăzi cu toate că au dispărut de 2ooo de ani uitând,oare,că ne-au dărâmat Sarmisegetuza, că ne-au dus preoţii legaţi de carele cu imensele bogăţii la Roma. Bucuraţi-vă în tihnă de monştri care vă bântuie, poate că regretaţi, dar noi românii vom fi mereu sedentarii multimilenari şi ne preţuim istoria că suntem convinşi că Istorie nu cară după ea aluviuni ci doar firul cristalin al adevărului.
Cred ca cei doi(Coja si Savescu) au mai multe in comun decat lucruri care sa-i desparta. Poate fac o „alianta” in ceea ce-i uneste ca idei, spre binele rom^nilor. M-as bucura din suflet.
Da domnule Coja, Napoleon Savescu e dus cu pluta dar nici cu latinistii nu mi-e rusine.
Nu conteaza de unde erau colonistii si ce limba vorbeau, nu conteaza nici citi erau, la retragerea aureliana au parasit in masa Dacia (dupa cum spun sursele romane, nu ai nostri istorici „interpretativi” si dupa cum o demonstreaza decaderea imediata a oraselor in fosta Dacie romana) pentru ca Moesia ravasita de boli si de atacuri trebuia repopulata, ceeace s-a si intimplat. Si apoi cum sa crezi pe cineva care se incapatineaza sa sustina ca apa vine de la aqua cint variantele indoeuropene mai vechi sint uape sau chiar apa, ca sa nu mai vorbim de alte trageri de par ale explicatiilor pentru a demostra originea latina a multor cuvinte romanesti.
Asta e, Savescu, prin dobitociile pe care le promoveaza are un rol important in sustinerea latinistilor ceea ce nu inseamna ca acestia au dreptate.
Petre Culianu a fost francmason,si un adevarat adversar infiltrat in cercul legionarului Mircea Eliade.
Si evreii,ca si Culianu au distrus Garda De Fier, prin ironii ieftine,si prin batjocura.
Domnu Coja ,cum traduci ,,Decebalus per Scorilo,,?
Cine a scris cartiile de dinainte de 1989,prin care DACIA era MESIANICA?
Cine a scris cartiile legate de ,,aurul dacic,,?
Unde au ajuns moneziile,si toate artefactele,si obiectele de patrimoniu,ale Daciei,in special dupa caderea lui Ceausescu?
Cine a furat bratariile dacice? Cine le-a copiat spunand ca sunt originale?
Cine ne-a falsificat istoria: Roller,Ceausescu,Brucan,sau ,,holocaust-ologii,,?
De ce TRACOMANIA dacica,a fost insuflata de Ceasca? Nu avea el de fapt scopul de a infiripa ideea ca el e DECEBAL,iar violatorul Traian,e GORBACIOV,si URSS?
Sunt foarte multe intrebari.Si nu.Nu sunt domnul Burlacu! Dansul are multe lectii de spus,si sunt sigur ca merita de discutat despre DACIA.
Nu Ion Piso,ci altul,pe nume Barbulescu,spunea ca si pe NISTRU s-au gasit bai si constructii in stil roman,si ca DACII au copiat pe romani,chiar daca erau DACI LIBERI.
Dovada? A fost Barbluescu sa descopere ceva arheologic in regiunea Nistru?
Sunt foarte multe intrebari de pus,fara raspuns.
Poate ca dvs veti binevoi sa raspundeti la unele.Insa DA! Iubim DACIA,ca pe cea ACTUAL,REAL.
Din neamul costobociilor ne tragem,iar Stefan Cel Mare este urmasul direct a lui DECEBAL si Burebista.
Decebal a facut un stat centralizat,iar ISTORICII SI ACUM se contrazic spunand ca nu au fost 200000 de barbati in armata lui Decebal.
De ce atata contrazicere? Nu reprezenta un real pericol pentru Roma,Decebal?
Studiul DACIEI,este descurajat.
Copii invata in scoli lectii de ,,holocaust shoah evreesc,, spunandu-li-se ca BUNICII LOR AU FOST CRIMINALI SI AU UCIS mii de evrei.
Pagini intregi din manuale cuprinde acest capitol…discutabil!
Nu se spune insa nimic de evreii din Basarabia,si Cernauti care au facut masacre,in 1940-41,si dupa.
Insa la Capitolul ,,Dacia,, copii invata la scoala cinci randuri.
E o FALSIFICARE a istoriei mai mare decat a lui ROLLER(cum ca noi suntem slavi,frati cu rusii….),cea actuala.
Iar despre Dacia se TACE,pentru ca SI misticismul Miscarii Legionare,avea seva in DACIA LIBERA!
Părerea mea e că dl profesor Ion Coja greşeşte grav. Iată cîteva argumente pe fondul unor citate din comentariul d-lui din 18.02.2011 la ora 9:48:
„Dar simpatia pentru fondul nostru dacic, nu se cuvine să o transformăm, prostește, în refuz al latinității, al romanității.”
La istorie latinitate e una şi romanitate e alta.În jurnalism,poezie…..ele se pot confunda.
„avem mult de recuperat din moștenirea traco-dacică, dar asta nu ne pune în adversitate cu componenta romană, latină.”
Vă contraziceţi: dacă descoperim că avem mai mult de la traci înseamnă că avem mai puţin de la romani.
„Nici latinitatea noastră nu a fost cercetată ca lumea.”
Deci în aproape 200 de ani de cînd se cerceteză acest lucru, de cînd se scriu sute de mii de pagini deaspe acest lucru şi generaţii de profesori universitari şi academicieni şi-au ţinut zilele din cîştigul adus de cercetarea romanităţii romînilor nu s-a cercetat destul, spuneţi dv.Eu spun că nu s-a cercetat bine.
„Această latinitate este dominantă în limbaj, de pildă”
Deci nu în limbă ci în limbaj. În care?
„Bunăoară, gramatica limbii române este predominant moștenită din latină”
Exemplele de texte în latină şi romînă contrazic în mod sigur această afirmaţie a dv. Romîna nu are sintaxa latinei, nu formează la fel cuvintele şi expresiile.Teoria că se întîmplă aşa pt că a evoluat nu stă în picioare pt că sînt similitudini de exprimare şi de expresii cu limbile din jur,bulgară de ex.Pe de altă parte o analiză arată că expresiile respective sînt altfel decît în rusă sau latină, ori dacă ele sînt similare în bulgară şi romînă aceasta înseamnă că modelul este tracic.
Dacă gramatica noastră ar fi fost apropiată de cea latină am fi învăţat-o pe aceasta din urmă uşor la şcoală, ori vedem că nimeni nu a putut să o înveţe în cei doi ani de latină din liceu.
„Vă mai amintesc de domnul Mihai Vinereanu, un tracizant notoriu, autorul unui dicționar etimologic al limbii române pe care eu îl prețuiesc în mod deosebit.”
Tracizant? Înseamnă că dv puteţi fi numit romanizant.Ce spune doctorul în lingvistică Mihai Vinereanu contrazice total ceea ce spuneţi dv, aşa încît afirmaţia că îl preţuiţi apare ca nesinceră.
„atacul meu nu este la persoană, ci la idei, la ipotezele lansate”
A fost clar atac la persoană; se vede.
„Din păcate, lansate și atât! Fără o argumentație serioasă”
Negaţi evidenţa. Dl Dr Săvescu este foarte cunoscut. Cartea d-lui este mai citită decît toate lucrările lingviştilor actuali luate laolaltă.Mie şi multora argumentaţia ni se pare foarte serioasă.
„Chiar, că veni vorba: locuiți amândoi la New York, domnule doctor. Vă vedeți cu dl Mihai Vinereanu? Eu zilele trecute i-am trimis un text, rugându-l să-mi comunice obiecțiile sale, ale unui ins preocupat în mod serios, științific, de problema moștenirii traco-dacice. Aproape că aș pune pariu că nu v-ați confruntat niciodată părerile cu ale dlui Vinereanu. Nu este prea târziu s-o faceți .”
Citind numai prefaţa Dicţionarului Etimologic al Limbii Române, autor Mihai Vinereanu,o să vă daţi seama că d-lui nu spune altceva decît doctorul Săvescu şi anume spune că dacii nu s-au romanizat lingvistic.
Ion, cu părere de rău trebuie să-ți spun că m-a surprins în mod foarte neplăcut atacul tău care se dovedește a fi mai degrabă un atac la persoană și nicidecum la fondul problemei prezentate.
Îmi ataci stilul ironic și te prefaci ca nu înțelegi sensul retoric al multor fraze.
Recunoști că un motiv esențial (în menținerea ideii tale) de a fi fost „asimilați” de romanii cuceritori este acela al „sclavului” care tinde să se înrudească cu „stăpânul” și care vrea sa fie considerat „rudă” a stăpânului. Ioane, aceasta este o idee îngrozitor de înjositoare!
E ca și când toți dacii (apreciați, din sursele pe care le avem, drept cei mai mândri dintre traci) abia au așteptat să fie cuceriți de dușmanii lor. Dacă ar fi fost așa, de ce dacii nu și-au deschis larg brațele în care să-i primească fericiți pe romani? De ce au dus lupte atât de grele și cu atâtea sacrificii umane?
Paralela total neinspirată a „green card”-ului este o altă măgărie de-a ta la persoana mea. Nu există niciun suport pentru o astfel de acuzație gratuită. Eu nu am emigrat în America pentru a deveni „cetățean al stăpânilor lumii” sau pentru a fi asimilat de „stăpânii lumii”, ci din motive care țineau de orânduirea nedreaptă din țara mea.
Având în „mentalul” tău, tatuată profound, teoria rolului civilizator al Imperiului Roman în Dacia, nici nu încerci măcar să vezi dincolo de această prostioară poziția „academică” penibilă pe care ea, teoria, se situează.
Sigur că prostia (în cazul de față, latinomania) este infinit mai fascinantă decât inteligența. Inteligența are limitele ei, prostia – nu!
Poziția comodă de a perpetua teoria potrivit căreia „noi suntem urmașii Romei”, așa cum pretinde marea majoritate a istoricilor români care și-au luat ca pavăză a prostiei lor lozinca „uzul face legea”, înseamnă abandonarea cercetărilor și respingerea fără drept de apel a unor idei noi, de mare bun simț. Ignoranța, comoditatea, repetarea ca pe un refren de prost gust a unor idei greșite, precum și atacul la persoană nu conferă nimănui legitimitate, nici ție, Ioane…
Studierea istoriei poporului nostru nu se face cu repetări de papagal al unor „prostioare latinomane”, fie ele impuse prin „academicieni” ca Ionel al nostru, ci cu logică, corectitudine, știință adevărată. Istoria noastră constituie una dintre valorile esențiale ale Patrimoniului Național și, de aceea, trebuie apărată pe toate fronturile, inclusiv din direcția importurilor de idei anapoda. În mod necesar, la proxima revizuire a Constituției, trebuie stipulată apărarea ei.
Stimabile Ion, din acuzele tale fără sens, înțeleg că nu ești altceva decât un declanşator de vorbe fără acoperire. Dacă îți imaginezi că ești altcineva, greșești. Ești un om stăpânit de nevroză latinomană și de grandomanie pe care le-ai contactat încă din fragedă tinerețe, pe vremea când publicai „perle” de tipul: „Vezi demonstrația mea despre Romanitatea românească, publicată în mai multe locuri, inclusiv în cărțile Transilvania – Invincibile Argumentum sau în Unu în limba română.”
Astăzi, în contextul unei perioade critice în care românii sunt atât de încercați pe plan intern sub toate aspectele și atât de discreditați pe plan extern, când sunt tratați de cele mai multe ori ca niște rude sărace și înapoiate ale europenilor, istoria noastră dacică ne aduce destule argumente care ne fac să înțelegem că acestea sunt încercări și crize de moment și că valorile adevărate de care dispune poporul nostru Dac sunt perene și nu pot fi distruse de niste vrăjmășii de moment.
La Sarmisegetusa, Ioane, a avut loc un măcel. Acolo pietrele tac de durere, dar și din cauza unor răuvoitori ca tine.
Este un mister adânc, o taină sfântă cum de, aici, în Dacia, mai mult decât în orice altă parte a Europei – și poate chiar în afara ei – există o continuitate de-a lungul miilor de ani, un fluviu subpământean de ancestralitate ce curge pe sub pojghița înșelătoare a istoriei oficiale, dar care își face drum la suprafață.
În final, Ioane, mă văd obligat să-ți spun că ai abordat un subiect care te depășeste. Ce contribuții pozitive ai în acest domeniu, în sacrul domeniu numit Dacia? Îți spun eu: ai învățat și ai profesat o istorie „convenabilă” și nu ai avut curajul deschizătorilor de drum. Te-ai mulțumit cu ce ți s-a spus și ai aplicat zicala „Crede și nu cerceta!” Dar nu trebuie să fii istoric, ci doar să gândești logic pentru ca să-ți dai seama că povestea cu latinizarea și asimilarea peste noapte a vechilor daci (dacă îmi permiți totuși să-i amintesc) e o prostioară care mă uimește cum de a ținut atâtea secole.
Închei cu un citat al lui Adrian Botez:
Domnule Savescu, Nu este vorba de un atac la persoană, dacă aș nutri antipatii față de persoana dumitale, mi-aș fi arătat până acum arama. Cel mult poate fi puțină gelozie, ca între doi bărbați care iubesc aceeași persoană: Dacia. Grija mea nu este că dumneata o să ajungi s-o cucerești pe această doamnă, ci că s-ar putea să-i faci mult rău, cu sau fără voia dumitale, să-i deteriorezi imaginea, imagine care nu poate să fie decât conformă cu realitatea. Orice abatere de la adevăr, în speranța că înfrumusețează imaginea Daciei, devine fard grosier, vulgar, care cade după câteva ceasuri, lăsând chipul urâțit și veștejit, mai urît decât chipul real!
Cândva, cu vreo 40 de ani în urmă, am publicat în România literară, pe trei pagini, un text amplu despre moștenirea glorioasă rămasă de la daci. Era primul text după 1945 care, într-o publicație centrală, ca România literară, exalta dacismul ca o componentă definitorie a românismului. Meritul lui George Ivașcu de a publica acest text cred că a fost mai mare decât al autorului, al meu adică. Tot pe 2-3 pagini, si tot în România literară, am prezentat cartea lui Mircea Eliade care avea în titlu numele lui Zamolxe, imediat după apariția ei la Paris! Alte reviste nici măcar nu au menționat această carte excepțională. În fine, tot eu, și numai eu, am publicat o pagină întreagă în Luceafărul despre cartea părintelui Ioan G. Coman, dedicată autorilor bisericești străromâni.
Preocuparea mea pentru recunoașterea rolului – repet: definitoriu, al dacismului nostru punea capăt atunci unui obroc instituit asupra acestui subiect de ocupantul cominternist, care lansase ideea că respectiva teză era de sorginte legionară și trebuia uitată sau complet abandonată. Adaug colaborarea mea cu regretatul Constantin Drăgan, care mi-a încredințat răspunderi importante legate de apariția și difuzarea revistei NOI, TRACII.
Pe urma mea – subliniez: pe urma mea au prins curaj și alții. Din păcate unii au prins prea mult curaj și au început să bată câmpii. E interesant de precizat cine au fost primii care au sărit peste cal: un grup de istorici care luau leafă de la Institutul de istorie al PCR, unde tăiau frunze la câini și, din când în când, mai inventau vreo ispravă din ilegalitate a lui Nicolae sau a Elenei. Istorici care aveau năravul să inventeze și să laude în prostie, fără nicio acoperire în fapte. Acestora, când s-a dat liber la subiectul DACII, nu le-a fost greu să treacă în tabăra tracizanților, aducând după ei metoda practicată o viață întreagă: cercetarea unei istorii inventate. În lipsa documentelor, credem tot ce ne trece prin cap, numai să fie în favoarea subiectului.
Fac o precizare esențială: la institul de istorie a PCR au lucrat două soiuri de istorici inventivi: români și evrei. Românii, în frunte cu Nicolae Copoiu, s-au reciclat peste noapte ca istorici ai dacilor, evreii ca istorici ai holocaustului din România. Două perioade istorice pentru care nu prea avem documente. Dar atât pentru unii, cât și pentru alții, puținătatea documentelor nu a fost un impediment pentru a scrie mii de pagini despre fapte și evenimente inventate, ca să nu spun pagini mincinoase!
Am luat atitudine chiar atunci față de aberațiile lui Nicolae Coposu, un om altminteri cumsecade și sufletist, ca majoritatea tracizanților.
Precizez: lui Nicolae Coposu i s-au alăturat și persoane care au sau au avut habar de ceea ce se cheamă metoda științifică în cercetarea istoriei și de la care istoriografia românească s-a îmbogățit substanțial.. Insuși lui Nicolae Copoiu, pentru că avea în spate autoritatea activistului PCR, i-a fost ușor să obțină aprobarea pentru înființarea unor cercuri și cenacluri de discuții libere pe acest subiect! Drept care lui Nicolae Copoiu îi revine un merit deosebit din punct de vedere administrativ și ca animator al discuțiilor. Poate că cineva ar trebui să vadă ce se poate recupera și din scrierile sale. Repet: era un om cumsecade, deformat însă de metoda de cercetare practicată o viață întreagă în cercetarea unei istorii inventate: istoria PCR. Această deformare profesională le-a prins bine istoricilor și activiștilor PCR evrei care, cum spuneam, s-au reciclat în cercetători ai altei istorii inventate: istoria holocaustului din România. Bazată ca și istoria PCR mai ales pe acte false sau falsificate sau distruse, pe mărturii mincinoase etc.
Mă străduiesc să aflu și să răspândesc adevărul. Și, ca orice român normal, simpatia mea merge spre cei care au pierdut, spre daci. Noi, românii, de regulă ținem parte celui care pierde, cu condiția să piardă onorabil și glorios. Ca dacii! Dar simpatia pentru fondul nostru dacic, nu se cuvine să o transformăm, prostește, în refuz al latinității, al romanității. Cu atât mai mult cu cât latinii înșiși au avut un mare respect pentru daci! Imaginea simplificată pusă de dumneata în circulație, domnule Săvescu, despre conflictul dintre daci și romani, ne expune pe toți ridicolului. Căci neprietenii noștri nu vor cita pe doctorul de la New York, ci vor cita pe românii care au decis că ei nu mai sunt urmașii Romei! Ba ați mai comis și gestul care v-a expus tuturor peiorativelor limbii române: ați rescris un text al lui Eminescu, v-ați hazardat să ieșiți în public și sub mantia poetului, a versificatorului!… De ce nu l-ați citit mai atent pe Eminescu și să vă însușiți viziunea sa asupra dacilor?! Pe urmele lui Eminescu trebuie mers, avem mult de recuperat din moștenirea traco-dacică, dar asta nu ne pune în adversitate cu componenta romană, latină. Nici latinitatea noastră nu a fost cercetată ca lumea. A fost constatat, consemnată și atât. Sunt încă multe de cercetat și în legătură cu latinitatea noastră. Această latinitate este dominantă în limbaj, de pildă. Cealaltă, componenta dacică, este dominantă în alte domenii ale existenței. Inclusiv în ale spiritului, în folclor, mituri. Bunăoară, gramatica limbii române este predominant moștenită din latină. Ne vine însă de la daci, după parerea mea, articolul – la substantive, și modul prezumtiv – la verb. Adică două componente extrem de intelectuale, de spirituale, componente care nu se mai găsesc în alte limbi la fel de dezvoltate și de complexe ca în limba română. Precizez: faptul că modul prezumtiv, cel mai interesant din toată morfologia verbului românesc, reprezintă o moștenire din limba dacilor este o ipoteză pe care eu am lansat-o! Și sunt convins, de pildă, că din cele 3000 de cuvinte românești declarate cu etimologie necunoscută, câteva sute provin de la daci. Dar care anume?, nu este ușor de spus. Dar chiar dacă toate cele 3000 de cuvinte se vor dovedi moștenite din substratul dacic, asta nu va schimba caracterul romanic, neo-latin al limbii române!
Vă mai amintesc de domnul Mihai Vinereanu, un tracizant notoriu, autorul unui dicționar etimologic al limbii române pe care eu îl prețuiesc în mod deosebit. Pe acest coleg l-am simțit coleg și l-am susținut să-și dea doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea celui mai prestigios cercetător academic al substratului dacic, acad. Grigore Brâncuș. Așadar, dacă v-am atacat deunăzi, atacul meu nu este la persoană, ci la idei, la ipotezele lansate. Din păcate, lansate și atât! Fără o argumentație serioasă. Chiar, că veni vorba: locuiți amândoi la New York, domnule doctor. Vă vedeți cu dl Mihai Vinereanu? Eu zilele trecute i-am trimis un text, rugându-l să-mi comunice obiecțiile sale, ale unui ins preocupat în mod serios, științific, de problema moștenirii traco-dacice. Aproape că aș pune pariu că nu v-ați confruntat niciodată părerile cu ale dlui Vinereanu. Nu este prea târziu s-o faceți .
Domnule Săvescu, eu, ca elev, ca tînăr în căutarea rostului său pe lumea asta, când am terminat liceul, am ezitat în privința facultății la care să mă înscriu: la istorie, la latină, la română sau la filosofie? Am renunțat cu inima grea la primele două chemări deoarece îmi lipsea o aptitudine esențială: memoria. M-am născut bolnav de Alzheimer, probabil… Sunt azi la fel de uituc ca și în liceu! În schimbul memoriei, Dumnezeu mi-a dat o judecată bună. Bine că nu a fost invers, ca la alții!…
Iar între filosofie și filologie am ales dintr-un motiv destul de ciudat, pe care îl mărturisesc acum prima oară. Sper să nu mă facă de rușine și de rîsul curcilor motivația mea: am ales nu specialitatea științifică, ci clădirea, am ales să petrec cei cinci ani de studenție în clădirea bântuită de umbrele sfinte la care țineam atât. Ca provincial care nu cunoaște din București decât ceasul de la Universitate, când am aflat că facultatea de filosofie este în clădirea nouă a Universității, am crezut că este vorba de o clădire ridicată în ultimii ani, de comuniști, o clădire stil sovietic, cum erau atâtea. Nu puteam să aleg un asemenea spațiu pentru cei mai frumoși ani!… M-am decis deci să urmez facultatea din clădirea veche a Universității! Așa se iau deciziile importante…
De ce povestesc toate astea? Pentru a înțelege că există o mică mare diferență între noi doi. La 18 ani eu visam cu totul altele decât dumneata, iar viața mi-am organizat-o în funcție de aceste visuri, idealuri etc., etc., în care am crezut, pe care am mizat. Dumneata nu știu de când ai făcut pasiune pentru istorie, pentru istoria veche. Ai iubit poate dintotdeauna Dacia, dar fără credincioșenie, cum zic călugării. Te-ai orientat în viață spre profesii mai lucrative, vorba latinului. Și bag de seamă că majoritatea celor care se revendică tracizanți, nu și-au riscat comoditatea existenței înscriindu-se la facultatea de istorie sau filologie, la a cărei absolvire se știa că vei trage targa pe uscat și vei împușca francul. Ci au fost mai practici, s-au orientat mai pragmatic, mai realiști, iar la pensie sau abia în apropierea acesteia și-au descoperit sau re-descoperit pasiunea pentru istorie! Desigur, sunt precedente ilustre, zic unii, invocându-l pe negustorul care a descoperit zidurile Troiei. Dar exemplul nu este bun. Schliemann, înainte de a săpa terenul, a săpat în biblioteci, a învățat greaca veche, latina, îl știa pe Homer pe de rost etc. Adică Schliemann nu a fost un inspirat care nu a transpirat… Cum ar vrea unii să facă istorie sau lingvistică istorică, prin iluminare, invocând zeii de odinioară!
Din păcate, unii colegi ai dumitale, scrântiți întru Zamolxe aș zice, se văd îndreptățiți să atace și creștinătatea noastră, ba chiar se declară gata să reînvie religia dacilor, a lui Zamolxe. Stai de vorbă cu ei – mai exact cu dînsul, nu-i zic pe nume, are un grad prea mare în comparație cu subsemnatul care am rămas sublocotenent!, și-l vezi că miroase de la o poștă a incultură, a sfertodocție, iar insul se visează în public urmaș al lui Deceneu!… Aici i-ați adus pe cei cărora le-ați fost model și sprijin!
Dar nu disper. Există și oameni serioși dedicați acestui subiect. Recomand cititorilor sensibili la acest subiect o carte deosebită, extraordinară: DACIA EDENICĂ, a dlui Miron Scorobete. Este la nivelul lucrărilor lui Vasile Voiculescu, ba chiar deasupra deseori. Vă recomand, domnule Săvescu, să sponsorizați o suplimentare de tiraj și o susținere mediatică pe măsură a acestei cărți pentru care Mircea Eliade ar fi meritat să mai trăiască, să se bucure și el că i se calcă pe urme!
Deci:
1. Deunăzi, prin intervenția mea nu am produs un atac la persoană, ci am încercat să apăr moștenirea ce ne-a rămas de la daci, o moștenire subtilă, prefigurată mai ales în date ale sufletului românesc. Am încercat s-o apăr de simplificări grosolane, de interpretări caraghioase.
2. Mă laud că am relansat sau am participat la relansarea în conștiința publică românească a ideii dacice, punând capăt unei lungi perioade în care acest subiect era tabu. Menționez că, probabil prima breșă, au făcut-o studenții de la cercul de folclor condus de profesorul Mihai Pop: Ioan Petru Culianu, Dumitru Radu Popa, Silviu Angelescu, Șerban Anghelescu, Paul Drogeanu. Entuziasmul lor a contaminat multă suflare românească.
3. Am identificat în structura limbii române componente noi, de substanță, ale substratului geto-dac al limbii române. Inclusiv pe subsemnatul.
4. Am încurajat întotdeauna cercetarea serioasă a acestui substrat și am descurajat pe toate căile amatorismul ușuratic, incompetent și plin de pretenții neacoperite.
5. Apreciez activitatea de sponsor a dlui Napoleon Săvescu, cu regretul că a stricat mult orz pe gâște. Măcar dacă ar fi fost gâștele de pe Capitoliu, cele adorate la Roma…
Nota bene: unul din comentariile de pe site pomenește de PROTOCRONISM… O face într-un mod nepotrivit. La origine, prorocronismul, ca teză lansată de marele savant care a fost EDGAR PAPU, și-a propus să ridice vălul uitării sau al ignorării de pe aspecte importante ale făptuirii românești în cultură și civilizație, pentru a dovedi că nasc și-n Moldova oameni!
Acest demers, cu totul justificat, în măsură în care într-adevăr sunt ignorate sau ocultate capitole întregi de performanță românească, a ajuns repede ținta contestației unor cercuri anti-românești, care au încercat să boicoteze sau să compromită direcția dată de Edgar Papu. Nu au reușit, căci li se opuneau, în tabăra protocroniștilor, un Paul Anghel, un Dan Zamfirescu, un Mihai Ungheanu, precum și elita exilului, în fapt: Mircea Elade, Horia Vintilă, Uscătescu, Alexandru Busuioceanu etc. Cu toate acestea protocronismul a căpătat o conotație peiorativă, aproape compromițătoare, din pricina celor care au intervenit fără a avea nicio pregătire serioasă, amatori veleitari, comitagii ai vieții culturale, care și-au mascat ignoranța/incompetența prin agresivitate și insolență. Nu știu dacă se mai poate salva termenul altminteri inspirat protocronism. Ați avut, dle Săvescu, o contribuție importantă la deprecierea acestui cuvînt!
Se pare că intervenția mea suscită interes. N-ar strica să ne încingem la o discuție serioasă – dar de data asta onestă, pe acest subiect. En garde, monsieur!
Ion Coja
Distinse domn profesor,
stiu ca nu va este strain Dialogul purtat sub pavaza lui Socrate, ce nu admite suparare !
Deci, cu toate considerentele pe care le am pentru cei cunoscatori, am sa va zic fara a sporovai spuse trecatoare.
Desigur „Ascunse sunt Tainele Adevarurilor , cu precadere cele ce pe laudatii lumii i-ar face mincinosi!”( Aros din Milet)
Am sa cerc sa arat slaba-mi gandire de Sarman cu Duhul unde prefer sa stau langa Adevruri ascunse !
Voi scrie cu semne inverzite zicerile-mi opuse celor de dumneavoastra spuse !
Am primit pe Internet de nenumărate ori textul de mai jos, semnat de dl Napoleon Săvescu. Subiectul este deja binecunsocut de o anumită parte a publicului românesc: strădania sus-numitului de a ne scoate din cap prostia că suntem urmașii romanilor aduși de Traian în Dacia. Insistența dlui Săvescu de a schimba, de a desființa de fapt unul dintre reperele fundamentale ale conștiinței și identității noastre etnice, nu mai poate fi tratată ca o bizarerie, riscăm să fie luat în serios de mulți români mai săraci cu duhul. Cum aceștia nu sunt puțini, ne vedem obligați, în virtutea profesiei, să intervenim deocamdată prin publicarea textului dlui Săvescu, însoțindu-l cu un comentariu provizoriu, pe care îl vom dezvolta cu proxima ocazie. Deocamdată comentariul nostru este bolduit, aplecat, numerotat și pus între paranteze, spre a-l deosebi de textul care ne-a obligat să intervenim.
Ion Coja
_Pai nu va mai aplecati ( asa cum va este scrisul), distinsi propovaduitori ai cuceritorilor, fie ei si celor din Roma !
_Chiar este una dintre axiomele ce sustine/alimenteaza cetatea prostiei sa-ti declari cotropitorul ca fiindu-ti Strabun !
_Da mai bine Sarman cu Duhul decat bezmetec ce nu stii cine esti si te infiezi singur navalitorilor, desigur cazand in tradare de Neam si Adevar!
_Nu vad de ce v-ati si boldui pretentia !
(1. O țară Dacia, care să se întindă de la Nipru până în Elveția, este o invenție. Desigur, Dacia, adică teritoriul locuit de daci, era mai mare decât zona cucerită de romani, numai că această zonă era cea mai intens locuită, cea mai importantă economic vorbind. Aici se aflau minele de aur, era Dacia metropolitană, dacă mi se acceptă o asemenea expresie. Erau cele mai importante cetăți etc. Dacia periferică, rămasă necucerită de romani, se pare că nu era prea importantă sub aspect demografic și economic.)
_Strabon, sarmanul geograf, si mai inainte Homer bietul de El , Cuvanteaza despre Tinuturile Zeitei Evropei, Tracia!
_Herodot mentioneaza, poate-i glumet si dumnealui, Traci cei mai numerosi dupa cei din Inzi ( citez din amintiri din copilarie!)
_spuneti prea aplecat cica „Dacia periferica” departe fiind de Adevar si va pare „nu prea importanta”pai acolo nu era piatra galbena
(2. Nu contează anii de ocupație. În Marea Britanie prezența romană durează mai mult. Dar contează mai presus de orice numărul romanilor care s-au stabilit în regiunea respectivă. Foarte puțini în Marea Britanie, foarte mulți în Dacia.)
_Oare „cei ne-sarmani cu Duhul” nu au citit Odiseia/Homer de uita ca cei pierduti pe Marea cea Mare vorbeau traca ?
_Da! Pe toti cei Sarmani cu Duhul nu-i mira ca latina era un dialect al Vorbirii trace, de aceia era imposibil sa aibe, ea dialect fiind, un dialect !
(3. Limba română, prin elementele latinești moștenite, dovedește că cei ce au adus latina în Dacia știau foarte bine latinește. Mă încumet să afirm că pentru foarte mulți latina era limba lor maternă și singura pe care o vorbeau. Vezi demonstrația mea despre Romanitatea românească, publicată în mai multe locuri, inclusiv în cărțile Transilvania – Invincibile Argumentum sau în Unu în limba română. În Dacia au venit mulți coloni, romani sau italici. Dovadă numărul mare de monumente funerare, cu inscripții în latină, mult mai multe ca în orice altă provincie romană. Semn al intensității procesului de colonizare.)
_ Sa fim seriosi , distinse domn profesor, cati din componentii armatei lui Traian erau din Roma, poate toti rumanii ( adica armata formata din cei cuceriti ) vorbeau latina culta/dialect ?
(4. Aceasta nu este o manieră serioasă de a discuta un asemenea subiect. Nici măcar haz nu au textele de mai sus. Iar citatul este cu totul inventat. Pe scurt, mai ales în această secvență a demonstrației sale, autorul este de-a dreptul penibil. Nu merită niciun comentariu. Dar de câteva fapte este util să ne aducem aminte:
a. Pentru un locuitor al Daciei, ca și pentru imensa majoritate a barbarilor din acea vreme, Roma reprezenta un prestigiu și o atracție deosebită. Idealul multora dintre supușii Romei era să devină civis romanus, căci asta le aducea o mulțime de înlesniri. Azi, urmașii dacilor visează la un green card. L-a visat și dl dr Săvescu și a trecut Oceanul ca să-l obțină. Atracția Romei era ceva similar cu cetățenia americană din zilele noastre. Cu precizarea că această atracție era mult mai mare atunci și a durat câteva secole…. Prestigiul Romei a fost maxim în intervalul dintre cucerirea Daciei și momentul abandonării ei. Iar ca să devii civis romanus cunoașterea limbii latine era de la sine înțeleasă ca o condiție de bază. Dacă ar fi trăit pe vremea aceea, dr. Săvescu ar fi fost printre primii daci care ar fi „aplicat” pentru cetățenia romană. Sunt convins!
_ Desigur si sultanilor, fanariotilor, sovieticilor, etc. tradatorii le cautau indulgenta si-i serveau!
_Pentru Toti cei Sarmani cu Duhul insa Demni din provinciile Romei ( denumiti ” rumani”) erau un blestem hoardele de pe coline!
_Roma reprezenta teroarea si crima personificata in ucigasii cezarilor avizi de LUCIRI PAMANTENE si prostitutie!
_Da, prostitutie sodomista si spirituala nu numai egoista si respingatoare a tuturor Culturilor neantelese de ei, deci si straine Romei!
_”Atractia” americaneasc-capitalist-comunitarda greveaza tot asupra tradatorilor sau/si lasilor ce fug dupa o felie de pita si nu dupa Demnitatea Suveranului, Domn la el pe Glie!
_ pai si sub turcaleti, stalinisti sau acum sub anglo-americanisme, unii cazuti/deznationalizati adora vorbirea ocupantilor!
_Sunt convins ca nu-i o noutate tradarea de Neam si linsul de dosuri !
b. Pe lângă veteranii care se căsătoreau în Dacia și înjghebau aici familii trainice (vezi soarta cuvintelor latinești veteranus și familia în limba română!), au venit aici mulți cives romani, originari din sudul Italiei. Plinius cel Bătrân relatează pe larg soarta acestor țărani, oameni liberi, cu statut de civis romanus. Asta însemna că deveneau asistații statului, ai Romei, dacă pierdeau averea și ajungeau pe drumuri. Roma le sărea în ajutor. Or, pe marile latifundii din sudul Italiei, mulți proprietari au renunțat să mai facă agricultură și au lăsat pământurile nelucrate, necultivate, de dragul unei pasiuni care și azi este deosebit de vie în Italia de Sud: vânătoarea. Au transformat latifundiile în terenuri de vânătoare. Iar acei țărani care până atunci lucraseră aceste latifundii și împărțiseră câștigul împreună cu marii proprietari, se vedeau alungați de pe aceste pământuri. Cei mai mulți au mers la Roma, ca clientes ai statului roman, adică au ajuns să fie întreținuți din averea publică. Devenind tot mai mulți, au ajuns o povară tot mai grea pentru finanțele statului. (Poveste pe care o trăim și noi azi, în Dacia de odinioară.) Ca urmare, Roma s-a trezit în fața unei grele crize de excedent demografic, se producea astfel o creștere insuportabilă a populației Romei. Cucerirea Daciei a avut și acest rol: să ofere teren de agricultură țăranilor din Sudul Italiei, rămași fără obiectul muncii. Lozinca DACIA FELIX a făcut propagandă în acest sens. Dar nu pentru locuitorii din tot Imperiul Roman – ar fi fost un non sens, ci numai pentru cei din metropola sufocată de excedentul demografic rezultat din venirea la Roma a unui mare număr de cives romani din Sud. Așa se explică și asemănarea mai mare dintre limba română și dialectele italiene din sud! Precum și calitatea excelentă a limbii latine din care se trage limba română. Cei ce au adus limba latină în Dacia au fost vorbitori nativi de limbă latină! Vorbeau foarte bine latinește.)
_Vorbeau foarte bine Graiul trac precum si grecii inca in vremea ilustrului Pindar si desigur vorbeau aceleasi cuvinte toti cei din Europa, consemneaza inainte-i Homer!!
_ repet PUTINI din cadrul armatei romane erau din Roma, deci chiar daca unii cetateni ai Romei, si foarte putini urmasi a lui Anchise vorbitori ai dialectului european numit latin!
_Ziceti-mii , nu contest distinsa dumneavoastra cunoastere, : D e ce pretutindenea chiar si acolo unde nici azi n-a calcat picior din peninsula se graeste aceiasi Vorbire , or fi fost obligati sau poate mari dornici sa invete, probabil in facultatiile anilor 100, latina ??
sa fim seriosi distinse domn profesor!
(5. Domnul profesor Ioan Piso nu putea să spună asemenea bazaconii. Probabil că dl Săvescu nu a înțeles vreo glumă, vreo paranteză, căci lucrul cel mai evident la dl Săvescu este lipsa sa de umor și dorința aprigă, copleșitoare, de a trece drept un tip cu umor! Cu glume căznite, despre cei doi bărbați din care ne tragem, nu ajungem decât de rîsul altora!…)
_ATENTIE !! Nu-i gluma ! Este o insulta masonica indusa, sa te tragi din doi masculii fie si cei mai acatari din lume, doar la Roma se purta culcatu cu acelasi sex, la noi Tracii atare fapte erau ucise!
(6. Aici are dreptate dl Săvescu: soarta plăcuțelor de la Sinaia, ignorate și neglijate de savanții academici, este una dintre cele mai rușinoase contraperformanțe ale Academiei Române, care a avut în păstrare aceste plăcuțe și nu le-a dat nicio atenție zeci de ani. Nu aveau dreptul domnii specialiști să meargă pe ideea că sunt niște contrafaceri, ideea absurdă! Descifrarea unor texte scrise într-o limba necunoscută este cu atât mai ușoară cu cât avem la dispoziție un număr mai mare de texte. Dispariția unui mare număr de plăcuțe este de neiertat.)
_ Tradatiori si Misei cazuti din Neam desconsidera si distrug chiar TOT ce pot , doar fiindca apartine Istoriei Neamului nostru Trac !!
( privit acum la Rosia Montana, care l-a costat scump pe Distinsul Ioan Piso !!)
Sapati sub toate vestigiile romane si veti gasi vestigii Trace , sapati sub toate vestigiile centrale ale oraselor cladite sub diverse ocupatii straine si veti gasi multe Vestigii Trace, sufocate intentionat sub acestea!! Totul a fost distrus sau acoperit de navalitori , sau chiar de catre istorici precum sunt si cei ce desconsidera Placutele de la Sinaia !!
(7. Iar bate câmpii dl Săvescu… Romanitatea noastră a fost mereu contestată de ne-prietenii noștri. Nu le convenea că le puteam opune evidența unei obârșii atât de onorabile, de nobile! Roma, în istoria lumii, reprezintă o culme a spiritului civic, care niciodată nu s-a mai întrupat într-o construcție politică atât de vastă, de organică, de durabilă. Iar noi suntem urmașii unor romani care au pășit în Dacia în epoca de maximă expansiune a Romei, aducând cu ei mândria de roman care nici până azi nu a pierit. Este mândria de a fi și de a te ști român! Nu resimte așa ceva dl Săvescu? Nu este singurul! Fiecare face ce vrea cu actul său de naștere!
Nici componenta dacică a formulei noastre etnice nu le-a convenit adversarilor noștri, recrutați mai ales dintre vecinii cu care am avut ceva de împărțit. Dacii, adică tracii, au fost, printre popoarele Europei antice, cel mai important neam după greci și romani. Vestigiile Romei îi pomenesc pe daci la tot pasul. A face din romanitatea noastră un titlu de rușine este o idee nu doar stupidă, dar și suspectă de rea credință. Cine bate azi monedă pe această idee se înscrie, vrând-nevrând, într-un scenariu mizerabil al descurajării și demobilizării spiritului civic la români prin diversiune, prin atacuri informatice manipulatorii! Să fie dl Săvescu atât de ticălos?! Nu cred! Mai degrabă nu-și dă seama! Îl orbește ambiția de a rescrie istoria nu numai a românilor, ci și a celorlalte popoare romanice. Căci, îl întreb pe dl doctor, dacă asemănările dintre limba latină și limba română se explică prin faptul că dacii vorbeau o limbă asemănătoare cu latina, cum se explică asemănările dintre latină și spaniolă sau portugheză? Vorbeau și celții limba dacică?…
Dl Săvescu afirmă categoric – vezi mai jos: „Noi, Dacii, suntem strămoșii tuturor popoarelor latine”, afirmație care, la prima vedere, pare nebunie curată. Eu, care am avut norocul să cunosc Dacia Preistorică a lui Nicolae Densusianu prin Petre Țuțea, sunt tentat să examinez cu toată atenția argumentele pe care le invocă această teză. Și constat cu oarecare dezamăgire că aceste argumente sunt puține și șubrede. Este foarte adevărat ca romanii, latinii mai exact, nu sunt cei mai vechi locuitori din Latium, tradiția romană păstrează amintirea unui descălecat originar, fără a pomeni de unde au plecat latinii pentru a ajunge în Italia. Ideea că au plecat de prin părțile noastre nu este mai absurdă decât alte ipoteze, dimpotrivă. Am spus-o încă cu decenii în urmă: toate rasele care au făcut istorie au apărut în valea unui mare fluviu. Avem motive să credem că indo-europenii au urmat și ei această regulă. Iar fluviul care i-a moșit pe arieni ar putea fi Dunărea!
În orice caz, grecii au păstrat amintirea originii lor hiperboreice, adică a unor origini în ținuturile nordice, ceea ce înseamnă Dunărea și ținutul din Nordul marelui fluviu european. Lingviștii, specialiști în disciplina cea mai dificilă – lingvistica indo-europeană, au pus demult în evidență asemănările dintre limbile respective, descendente, firește, dintr-un trunchi comun. Printre aceste limbi înrudite între ele se află și latina și traca, respectiv geto-daca. Nimic nou! Nu este exclus ca înrudirea între latină și dacă să fi fost mai strânsă decât între latină și limba galilor sau a goților. Înrudirea are grade diferite: frați, veri, nepoți etc. Româna se înrudește oareșicât cu orice limbă slavă, dar înrudirea cu orice limbă romanică este mai mare, suntem rude mai apropiate!
Care este raportul dintre latină și limba geto-dacă? Că sunt limbi înrudite, este clar, căci amândouă sunt limbi ariene, indo-europene. Sunt limbi surori, așa cum sunt italiana și româna? Nu este cu totul exclus, dar este foarte puțin probabil! Caz în care, romanii venind în Dacia au dat peste un grai asemănător. Urmarea: localnicilor daci le-a fost foarte ușor să învețe latinește!…
Dar nu! Latina nu este soră, ci este fiica limbii geto-dace!… Cam așa ceva pare că susține ipoteza Săvescu, când afirmă că dacii sunt strămoși pentru toate popoarele romanice.
Aici trebuie să intervină o precizare: termenii limbă mamă, limbă fiică, limbi surori, sunt niște metafore, rezultat al unor comparații care sunt parțial valabile. Bunăoară raportul dintre o limbă mamă și o limbă fiică seamănă cu raportul dintre mamă și fiică, dar în același timp se deosebesc foarte mult: o limbă, când „dă naștere” (altă metaforă!) unei limbi fiice, înseamnă că se transformă mult și devine altă limbă. Iar devenind altă limbă, ea dispare propriu-zis. Dispare numele ei. E ca și când o mamă ar muri la nașterea fiicei. Nu se cunoaște niciun caz de limbă care supraviețuiește nașterii altor limbi din substanța sa.
Și atunci care este raportul dintre limba geto-dacilor și limba latinilor? Ele nu puteau fi decât limbi înrudite, dar în niciun caz una pentru cealaltă nu a fost limbă mamă sau limbă fiică.
O spun pentru persoane mai puțin informate, dar capabile să judece corect: limba română păstrează din latină o bună parte dintre cuvintele cel mai des folosite și în proporție copleșitoare, circa 95%, din gramatica limbii latine. Asta rezultă din comparația dintre română și latină. Din comparația românei cu albaneza rezultă câteva asemănări care au fost corect interpretate ca elemente păstrate din limba autohtonilor geto-daci. Sunt pe puțin o sută de cuvinte, dintre cele mai importante.
Dacă comparăm româna cu celelalte limbi latine, romanice, descoperim o serie întreagă de asemănări care trimit la fondul latin al limbii române. Sunt asemănări datorate faptului că toate aceste limbi au rezultat din transformarea limbii latine. Sunt variante ale limbii latine!
Și acum atenție! Nota bene: dacă ar fi o legătură între geto-dacă și limbile neo-latine, romanice, dacă dacii ar fi strămoșii celorlalte popoare latine, cum afirmă dl Slăvescu și a lui ceată, ar trebui ca (1) româna să prezinte asemănări cu celelalte limbi romanice și la nivelul substratului, al acelor cuvinte și structuri gramaticale moștenite din limba strămoșilor noștri daci! Ar trebui ca (2) limbile romanice să prezinte și ele asemănări cu albaneza! Căci albaneza se trage din iliră, limbă foarte îndeaproape înrudită cu traca, cu geto-daca! Or, aceste asemănări încă nu au fost identificate de careva.
Repet: ca să stea în picioare teza dlui Napoleon Săvescu ar trebui să constatăm între spaniolă (sau italiană ori portugheză) și albaneză o parte din asemănările care se constată dacă comparăm româna cu albaneza.)
_ Da, Latina este strict/cert un dialect( fica) a Vorbirii Trace pe care o vorbeau cei „pierduti pe mare” a lui Anchise!
_ Intereant este si poate o stiti si domnia voastra ca Spaniolii ( mai nou!!)se considera apartinatori ai Neamului Trac, cum de fapt si sunt asijderea ca Germanicii !
_ „Cine nu a citit ca pe Sfanta Scriptura scrierile celor antici, (ci doar le-au rasfoit) nu vor patrunde Taina acestor Sacre Dovezi despre istoria omenirii !”( zic io si a Traciei!)
_ „Istoria se scrie in Fapte, si se maslueste dupa preferinta cotropitorilor sau dictatorilor, insa cu precadere de catre servi fara de demnitate ai acestora!”( Aros din Milet)
8. Nici acest citat nu poate fi adevărat. Nu avea cum să scrie Dio Cassius așa ceva, despre Traian, născut în Iberia, că era trac, că dacii și romanii erau frați etc. Am impresia că dl Săvescu nu știe ce sens au semnele citării! Citează în fals!)
_Pai dar oare veti fi de acord cu cele ce voi cita, fara a da Numele Ilustrului ” grec” antic pe considerentul, ca probabil, posibil era sa-l citit cu atentie!
Deci citatul suna cam asa : ” Voi greci uitati ca sunteti din semintia traca si ca asa precum Filip al doilea a inceput ruptura tinuturilor sale de catre marea Tracie , iar fiul sau Alexandru ia desavarsit opera, tot asa precum ei macedonienii si voi greci TRACI SUNTETI !” ( citez din amintirile de pe la 15 ani , acu am 69 insa aceste ESENTE persista! Nu-i asa, doar gasiti aceste Ziceri, va pot comunica pe cine/ce sa cititi , daca nu va sunt cunoscute!)
(9. În concluzie: nu există nici un temei pentru a susține că limba dacilor era latina vulgară, e chiar un nonsens pentru istoricii cât de cât în temă să afirmi că dacii noștri nu aveau motive să accepte identitatea etnică romană, latină. E chiar absurdă această idee. Din toată tevatura iscată de tracomania unora, deseori penibilă, de obicei ridicolă și rizibilă, acesta nu este singurul nonsens. Ci doar cel mai izbitor.)
CERTAMENTE, distinse domnule profesior, Vorbirea Traca nu era o latina vulgara ( este o ineptie a banui , daramite a considera o atare nerozie sub mizera)ci insusi Vorbirea a carui dialect il vorbeau inca dinainte de a se rataci pe mare cei a lui Anchise strabunul celor doi Alaptati de/laLupoaica !
Voiu incheia deoarece Aros miletanul zice: ” Geaba-i a cerca a bate, cu oistea carului, pe cel ce fuge de toiul luptei , ba chiar te vor crede dusmanii ca fugi din fata luptei ce-ti da Demnitate, si geaba bati plavanii sa fugi dupa Adevar pentru cei ce sunt servii cotropitorilor !”
Toata porcaria cu „Noi de la Râm ne tragem” a fost inventata de popa Miron Costin si, de-a lungul timpului, minciuna s-a perpetuat, din diverse interese, chiar daca multi dintre istorici, scriitori, politicieni etc. stiau adevarul. Suna cunoscut? La fel si cu religia. O minciuna repetata la nesfirsit devine adevar. Vaticanul a avut si are tot interesul sa ne ascunda adevarata istorie – ma refer la cea a poporului român, dar si la cea a intregii umanitati – sa fiti voi sanatosi si nu aveti decit sa ma injurati pe mine sau pe Savescu, ori sa il desfiintati, asta nu schimba cu absolut nimic lucrurile. Suntem cel mai vechi popor din Europa si, intr-adevar, nu sintem urmasii Romei.
“Curajosului”XYZ ! Chiar crezi ca era nevoie de interventia dumitale ?”
Macar eu am avut ceva de spus, spre deosebire de tine. O dovada in plus ca adevarul deranjeaza. Cititi-i pe acesti 3 OAMENI si apoi puteti sa va dati cu parerea…
1- Dupa parerea mea umila, este posibil ca dacii sa fi vorbit latina vulgara. Nu-mi aduc aminte sa se fi descoperit vreun text scris in limba daca/geta. Ori in acele vremuri sa nu cunosti scrisul si totusi sa te organizezi tu asa bine ca le-au trebuit romanilor doua razboaie pentru a supune jumatate din Dacia, imi pare un lucru neverosimil. De aceea inclin sa cred ca dacii vorbeau si scriau intr-o latina vulgara. Suntem un popor care invatam greu limbi straine. 400 de ani au fost turcii peste noi si nu stim o boaba turceste.
2- Tot dupa umila mea parere cred ca Tablitele de la Tartaria sunt un fals.
3- Tot un fals cred ca sunt si Placutele de la Sinaia.
4- Tot false cred ca sunt si asa-zisele bratari dacice de aur.
5- Argumente plauzibile aduc si dl Savescu si dl Coja, argumente plauzibile aduc si alti comentatori. Timpul poate va scoate adevarul la iveala. Oricum, asa cum am fost mintiti planetar cu armele de nimicire in masa ale lui Sadam, putem fi mintiti si de originea noastra geto-daca sau latina. Si cu atatea teorii este posibil sa ne trezim ca suntem de fapt unguri sau tzigani sau bulgari(conform academician Iorgu Iordan 80% din numele noastre sunt de origine slavo-bulgareasca).
PS. Nu stiu de ce, dar cred ca la Roma sau la Vatican am putea afla noi cine suntem si de unde ne tragem. Dar intrucat noi ortodocsii de 2000 de ani ne avem la cutite cu catolicii, n-o sa aflam niciodata cu adevarat cine suntem.
Spiritul critic lipseşte comentariului critic academic!
Dv. vorbiţi de elucubraţiile dlui Săvescu fără să le obsevaţi pe cele proprii.
Elucubraţiile dlui Săvescu, în materie de lingvistică, sunt scuzabile pe când ale unui specialist sunt condamnabile.
Domnia voastră, ca specialist în lingvistică analizaţi textele lui Napoleon S., şi remarcaţi că sunt „agresive şi prost organizate, polemice în vânt.” în loc să analizaţi ideile altor oameni de ştiinţă, străini, prezentate de el ca o tragere de mânecă a „savanţilor academici” români. Superficialitatea dv. nu este surprinzătoare, fiind comună „academicienilor” români pe care-i aveţi ca mentori. Nu puteţi fi critic faţă de mentorii dv., faţă de evrei, cum le spune Vadim C. Tudor celor care îl finanţează.
După raţionamentul dv. extins şi la alte discipline, nespecialiştii nu au voie să judece ci doar să-i creadă pe specialişti. Aici vă înşelaţi domnule profesor, aici greşiţi fără să judecaţi.
Eu ştiu că toţi copiii mei, pe unde mi-am lăsat sămânţa vorbesc limba mamei lor şi limba pământului unde trăiesc.
În materie de lingvistică, mai ştiu că România a fost sub ocupaţie rusă un număr bun de ani, iar lexicul românesc a rămas neschimbat, în ciuda eforturilor ruşilor de a-şi impune limba. Mai uitaţi-vă la ungurii din România, la ţigani, la evrei, la cei de peste Prut, niciuni nu-şi uită limba cum susţineţi domniile voastre că şi-au uitat dacii limba. Cultura strămoşilor noştri a fost împrăştiată în lume aşa cum au fost împrăştiaţi evreii de către Iehova, Creatorul Real al Pământului şi a tot ce este sub soare. Împrăştierea lexicului dac în lume se vede, de către cei care au ochii minţi deschişi când privesc în Dicţionarul Explicativ al limbii noastre moderne româneşti. De aceea sunt mândru că sunt român. Dacii, strămoşii noştri au fost copiaţi, au fost invidiaţi de către cotropitori.
Tot ce vă scriu că ştiu n-o fac cu scopul de a mă face crezut ci de a vă provoca să judecaţi cu propriul compiuter biologic. Cu cât vor fi mai multe minţi independente cu atât mai repede se va ajunge la Adevăr. A crede fără să judeci, a fi creştin, este o prostie; este o dovadă de imbecilitate. „Crede şi nu cerceta!” cum spune Isus Cristos este o greşală crasă.
Democraţia, inventată de jidani, pe care o aplicaţi şi dv. în mediile academice, nu realizaţi că este, în fond, jidanocraţie. Jidanocraţia aplicată în toate mediile sociale lucrează în folosul jidanilor, al hoţilor neprinşi consideraţi oameni cinstiţi.
Spuneţi-mi ce ştiu greşit pentru a mă corecta. Judecaţi-mă cum şi eu vă judec pentru că numai prin judecată se ajunge la Adevăr. Aşa cum spune Isaia 5:16 „Dar DOMNUL oştirilor va fi înălţat prin judecată şi Creatorul Cel Real va fi slăvit prin dreptate.”
Leaganul arienilor este Spatiul Carpatic. Acest lucru a fost stabilit cu (si) mai multe decenii in urma, 1922, de catre Universitatea din Cambridge. Iata traducerea unui paragraf si o mica introducere, ambele apartinind domnului Gabriel Gheorghe (la un moment dat a impartit aceasi celula cu Petre Tutea) din „LINGVISTICA, ISTORIA… DEFILEE DE ERORI” (Getica nr. 1-2) http://www.gandirea.ro/lingvistica-istoria-defilee-de-erori/
*
„3.23 Cercetări fără reproş au stabilit, după îndelungate căutări că singurul Spaţiu care răspunde condiţiilor din vechea literatură vedică, este cel Carpatic, în care învăţaţii de la Universitatea din Cambridge plasează, sub titulatura „Ancient India”, faza primară a Culturii Vedice. Vom cita rezumativ, pentru economie de spaţiu, numai câteva scurte paragrafe, din capitolul III “The Aryans” (Arienii):
*
Arienii primitivi trăiau în zona temperată, cunoşteau cu mare certitudine stejarul, fagul, salcia, anumite specii de conifere şi, se pare, mesteacănul, posibil teiul şi, mai puţin sigur, ulmul.
*
…. După toate probabilităţile erau sedentari, pentru că, după cât se pare, grâul le era familiar.
*
Animalele folositoare cele mai cunoscute erau: boul şi vaca, oaia, calul, câinele, porcul şi unele specii de cerb. În timpurile străvechi, se pare, nu cunoşteau măgarul, cămila şi elefantul.
*
Dintre păsări, putem deduce din limbă că ei cunoşteau gâsca şi raţa. Cea mai familiară pasăre răpitoare era, după cât se pare, aquila(uliul).
*
Lupul şi ursul erau cunoscuţi, dar nu leul şi tigrul.
*
Din aceste date, este posibil să localizăm habitatul primitiv din care îşi trag originea vorbitorii acestor limbi?
*
Nu este probabil (ca habitatul primitiv) să fie India, cum presupun primii investigatori, întrucât nici flora, nici fauna, cum se reflectă ele din limbă, nu sunt caracteristice acestei zone. Şi mai puţin probabil este Pamirul, una din cele mai mohorâte regiuni de pe faţa pământului.
*
Nu este probabil ca Asia Centrală, considerată şi ea ca loc de baştină al arienilor, să fi îndeplinit acest rol, chiar dacă admitem că lipsa evidentă a apei şi, deci, sterilitatatea mai multor zone, ar fi un fenomen mai recent.
*
Dacă într-adevăr aceşti oameni cunoşteau fagul, trebuie să fi locuit la vest de o linie care pleacă de la Königsberg, în Prusia, până în Crimeea şi, de acolo, continuă prin Asia Mică. Nu există o zonă care să împlinească aceste condiţii în câmpiile din Nordul Europei. După câte ştim, în timpurile primitive era o ţară acoperită de păduri.
*
…Există vreo parte a Europei care combină agricultura cu păstoritul, strâns legate una de cealaltă, care să aibă şesuri calde, potrivite culturii grâului şi păşuni bogate, la altitudine, necesare turmelor şi cirezilor, şi, în acelaşi timp, arbori şi păsări de felul celor menţionate mai sus?
*
Există, după toate aparenţele, o singură astfel de arie în Europa, anume aria delimitată la est de Carpaţi, la sud de Balcani, la vest de către Alpii Austriei şi Bohmer Wald, şi la nord de către Erzgebirge şi munţii care fac legătura cu Carpaţii.”
*
(p. 67-68 din The Cambridge History of India)
http://www.archive.org/details/cambridgehistory01rapsuoft
Mie mi se pare că dv şi alţii ca dv vreţi neapărat să ne băgaţi în cap prostia că am fi urmaşii romanilor. Mai nou vă contrazic clar şi fără echivoc testele genetice.
Părerea mea e că Dl Dr Săvescu are dreptate, nu dv.Da, doctorul Săvescu are dreptate împotriva tuturor istoricilor mari români şi a tutror lingviştilor mari.
Bineinteles ca factorul roman (italic) nu are nicio influenta in cultura poporului Dac (nu-i zic romanesc, deoarece este o alta capcana, cum ca ne-am fi nascut tarziu ca natie bine organizata, de la unii care-si zic stiintifici, de fapt platiti de oculta mondializarii, numai de dragul de a fi ei primii).Dar asta se poate dovedi prin studiul atent al documentelor straine, ca pe ale noastre le-au furat demult „prietenii nostri” fie ei din partea bisericii catolice sau a panslavismului.
Arhiva noastra a fost furata de: Imperiul roman, de catre cruciati care salvau mormantul sfant din „Carpati si de la Dunarea de jos” de fapt voiau numai arhivele, mai apoi de rusia, ca sa ne trezim cu cadoul german sub forma neamului maghiar.
Din cel mai civilizat neam de pe pamant, ne vedem prin prisma occidentului, cel mai incult neam din Europa, pe acelasi plan cu cei din Africa sau America de sud.
Toate sunt destinate minimalizari rolului neamului Dac.Ca asa este corect, nu cum au decis la 1862, ca sa ne numim romani si nu Daci cum este adevarat.
Mihai
Ar mai fi de mentionat ceva, alaturi (pe alanga) de argumentele lingvistice expuse de domnul profesor Coja.
O limba se poate impune SI administratriv.
Exista exemplul Imperiului Khazar care a impus limba si religia iudaica tuturor triburilor supuse. (de unde si idea ca actualii evrei sunt urmasii khazarilor)
Circa 150 de ani cat a durat ocupatia romana, inseamna cel putin 5 generatii, la cat socotim NOI, ASTAZI, o generatie …
In acele vremuri poate ca ar trebui sa vorbim de 6-8 generatii !
Adica un interval de timp suficient pentru crearea unei mase „critice” de vorbitori de latina, macar in zona de nord a Dunarii.
Retragerea aureliana, nu a insemnat disparitia Imperiului Roman ci doar transformarea lui intr-un vecin, insa la fel de puternic ca inainte.
Asa cum boierii romani invatau, turca, greaca, slavona, etc. pentru ca in acea directie le erau interesele, este posibil ca si „elita” daca si libera, de la negustori la conducatori, sa fi invatat latina sau CHIAR s-o fi impus in lipsa ocupatiei romane !
Ce suntem cu adevarat :))) se poate dovedi foarte usor. Dar NIMENI nu o sa plateasca analize genetice pentru macar 1 milion de romanasi. :)))
Nu de alta, dar ce distractie o sa fie daca se demonstreaza ca dacii sunt stramosii lui … Abraham. Adica si ai evreilor, arabilor … :)))
Domnilor ISTORIA este un adevar de EPOCA !
Cum se schimba „domnitorul”, cum se schimba si Istoria !
Multumiti lui Dumnezeu macar pentru faptul ca actualii nostrii „domnitori” nu isi „cauta” stramosii printre voievozi ca Vlad, Gelu, Menumorut, iar restul … sunt doar vorbe despre stramosi la un pahar de sprit. :)
Ca doar n-o sa va invatati copii SI ce curva politica a fost Stefen ce Mare, cel bolnav de preacurvie cronica in timpul sfintei zile de Duminica !
Noroc ca sifilisul a aparut in Europa mai tarziu, …. ca Moldova nu mai era a copiilor vostrii, nici a nepotilor vostri, etc …. :)
ISTORIA este superba doar atunci cand constientizezi ca este un MIT creat de oameni pentru alti oameni!
Cu stima,
Dicu-Sava Cristian
Domnule Coja, noi romanii in incepand cu secolul 19 ne-am dat mari urmasi latini ai romanilor si Romei,pentru a ne face aliante in Europa- Italia ,Franta,si pentru a intra in jocul politic,si pentru a ne crea un STAT.
Asa si cu Biserica ,,greco-catolica,, care a produs romani culti, prin accesul la Universitatiile din Occident,si prin accesul la scoala.
Insa nu inseamna ca asta e adevarul istoric! De conjunctura istoricii,si politicienii s-au dat atunci mari latini si urmasi ai Romei pentru a ne crea Romania,si Unirea dintre Muntenia si Moldova,iar apoi Ardeal.
Asta e adevarul. Noi insa suntem urmasii lui Decebal(priviti cati DACI LIBERI au fost in afara ocuparii de catre traian!!).
Priviti si aria geografica,pana pe BUG,care nu a fost atinsa de ,,imperiul roman,,
Ba mai mult,in afara sistemelor de irigatii,si drumuri,romanii erau NET inferiori geto-dacilor,in materie de civilizatie,cultura,traditie ,si religie.
Romanii au deportat dacii(pe unii prizonieri daci) in Anglia,in Nordul africii, in arene,sa se lupte cu leii,sau i-au exterminat prin munca fortata in mine.
Numai ca femeiile dace au lasat tot urmasi geto-daci.
Cei 200000 de soldati ai armatei lui DECEBAL(per Scorilor),au luptat pentru DACIA Mare,puternica.
Asa incat,chiar daca au cazut,au murit,au fost exterminati,au fost deportati,
au ramas femeiile lor,copii, si dacii liberi,de dupa Napoca,de dupa Maramuresul de azi,pana pe Bug,si pana pe dupa Tisa.
Legat de excesul demografic roman care se presupune că a întemeiat poporul nostru am o mică contribuție: după războiul civil roman al sfîrșitului de secol 2 î.d.Hr. și cucerirea Galiei de către Cezar, acest excedent populațional se îndreaptă prepondenrent spre provinciile vestice.
Debușeul n-a fost Dacia, în ciuda marketingului vremii cu Dacia Felix, care la o adică era la fel de mincinos ca reclamele la țigări, Cola (sau etnobotanice).De cîștigat avea doar conducerea imperială prin minele și exploatările de stat..restul erau doar dezvoltări minimale în jurul castrelor.
Odată cu retragerea aureliană, tot sistemul ăsta s-a prăbușit ca o piramidă din cărți de joc.
De fapt are loc o regrupare în jurul vechii organizări gentilice a tracilor.Se provincilizează pînă și orășenii ăia de vreo trei, patru generații.
Nu resping latinizarea noastră, doar că ar trebui nuanțată mereu pentru a cuprinde cît mai multe descoperiri noi.Tradițiile milenare și puținele urme lingvistice(care se măresc tot mai mult) lăsate ar trebui prețuite ca aurul sau platina.
Cred că merită și strămoșii ăștia ai noștri puțină prețuire azi. Destul au fost marginalizați și considerați niște primitivi(deși arheologia spune altceva).
Stiti cu seamana discutia asta ?
Cu o lupta de negri intr-un tunel ! :)
Ce povesteste Savescu este inaltator.
In sfarsit avem si noi romanii, „Miturile Greciei Antice”.
Dar si ce ne povesti domnia voastra domnule pofesor, este tot atat de „bazat” ca si teoria aceea cum ca limba romana s-a format DOAR la sud de Dunare si „imperialistii” romani au cucerit actualul teritoriu romanesc inaintand cu nici mai mult nici mai putin decat 2,5 km pe AN !!!
Studiile stiintifice sunt de mare valoare, dar DOAR atunci cand exista dovezi ABUNDENTE si incontestabile.
Nici dumneavoastra ca „stiintific” si nici doctorul Savescu, NU LE AVETI !
Si va rog frumos nu uitati ca Troia a fost gasita de un negustor: Heinrich Schliemann !
Iar Champollion NU a absolvit nici o scoala, daramite ACADEMII sau facultati cum le spunem acum.
Pregatirea academica garanteaza achizitionarea METODEI stiintifice, dar niciodata REZULTATELE !
Cand o sa aflam cum ma ajuns un ceas elvetian intr-un mormant al dinastiei Ming, o sa aflam si care a fost formarea REALA a poporului si limbii romane.
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1096959/Mystery-century-old-Swiss-watch-discovered-ancient-tomb-sealed-400-years.html
Cu stima si respect,
Dicu-Sava Cristian
Istoricii nu dau o pondere semnificativă italicilor în Dacia, deci o latinizare directă prin precumpănirea acestui element colonial care să fi deznaționalizat etosul traco-dac nu se explică.
Explicația pentru generalizarea inscripțiilor latine e foarte simplă: autoritățile latine aveau puterea economică și militară, iar elementul tracic era ostracizat și deposedat(chiar mai drastic decît în restul imperiului).
Deoarece lipsesc acele „civitas pelegrini” ale dacilor ne putem imagina cum autohtonii au subzistat la periferia societății de unde se revoltau frecvent, ajutați în repetate rînduri de invaziile dacilor liberi.Mă mir că istoria oficială nu insistă deloc pe aceste evenimente care demonstrează, dacă mai era nevoie, vitalitatea strămoșilor noștri și dorința lor de libertate.Ei nu vedeau în cultura latină o așa de mare binecuvîntare.
Care au ales să se integreze au adoptat complet cultura latină ca formă de exprimare, dar aceștia sînt prea puțini după cum spun sursele epigrafice.
Am în față o emisiune a TVR 2 legat de tradițiile românilor și nu văd sincer unde e influența culturală a latinilor: costumele sînt dacice, cîntul la fluier și cimpoi preced influența colonială, orațiile sînt consemnate de eleni la traci înainte erei creștine, așezarea satelor e aceeași cu a tracilor etc.
Concepția și felul de predare a istoriei noastre în școli îți lasă un gust amar, rămîi cu impresia că numai hazardul ne-a protejat să nu fim eliminați complet în anumite etape..ceea ce este foarte neadevărat.
Cred că istoria omite prea multe evenimente capitale din lipsă de studii sau retușează subiectiv anumite întorsături istorice ca să dea o poleială anume.
Săvescu visează frumos și romantic, dar are oarecum dreptate în unele supoziții. De exemplu, se fac mai multe descoperiri arheologice și lingvistice legate de traci și românii medievali ca niciodată.Normal că istoria trebuie mereu rescrisă ca să corespundă adevărului.
Dacă tracii aveau cuvinte moștenite prin acel ipotetic grup PIE care se aseamănă cu unele vocabule latine sau elene, ar trebui să consemnăm asta și oficial..nu să punem un asterix etimologiei presupunînd nu știu ce lexemă a latinei vulgare.
Dacă găsim corespondențe cu sanscrita de ce să nu vedem aici o moștenire comună antică, decît un împrumut latin recent.
Pe o inscripție tracă e prezent cuv.DOM , găsit și la slavi, latini sau greci..acum domestic e considerat doar latinic deși aveam și noi o formă arhaică, dume(t)nic și dumes(t)nic care ar putea foarte bine să fie de extracție autohtonă.
Necazul cu teoria domnului Savescu este altul – depaseste cu prea mult spatiul si timpul dedicat civilizatiei dinarice(trace).
Are si n-are dreptate. Intr-adevar latinii, viitorii imperialisti romani, erau traci desprinsi din Campia Panonica(Ungaria de azi), deci frati ai dacilor. Din aceasta pricina limba daca se asemana cu latina vulgara, de unde si concluzia : limba romana este vorbita si acolo unde romanii n-au stapanit.
Sa combatem sau nu teoria domnului Savescu? Eu zic doar s-o temperam…Pana la coada conteaza doar adevarul. In schimb este profund rusinoasa nebunia scolii de istorie si arheologie romaneasca de a persevera in a ne da exclusiv urmasi ai romanilor, sa acceptam neglijarea premeditata a mostenirii dace, a negarii , chiar de distrugere a dovezilor arheologice, etc.
Sa nu ajungem si noi ca tiganii – au ales sa fuga de ei insasi, incepand cu schimbarea denumirii : „noi nu suntem tigani, ci romi”
Domnule profesor,
Ma bucur sincer ca luati atitudine in privinta protocronismului romanesc al carui trambitas autoasumat este medicul neistoric Savescu Napoleon. Din pacate fenomenul nationalismului furibund, avand la baza eresuri istorice, argumente irefutabile inventate si deformari hilare ale sensului si faptelor istoriei neamului, pornit de Ceausescu, ia amploare pe fondul saraciei materiale, intelectuale si al dezradacinarii culturale care macina poporul nostru. Imi place istoria si daca am dorit sa stiu mai mult am cautat sa ma informez mai mult, nu sa aplec urechea la galagia dacomaniaca.
Nu-mi este rusine sa recunosc ca noi romanii, la origine suntem rezultatul poftei de aur al romanilor. Caci daca aur nu era la Rosia Montana, am fi vorbit astazi intr-o limba cel putin ciudata in contextul familiilor de limbi vorbite in Europa. Aurul a fost motivul real al cuceririi portiunii din Dacia, care sa asigure romanilor protectia exploatarii lui in tihna.
Nu cu multa vreme in urma, sastisit de scrisoarea cu titlu de senzational care circula pe net, am indraznit sa demontez si eu, cu putinul pe care l-am cunoscut si desigur cu mijloace mai modeste, „argumentatia” protocronista a medicului Savescu.
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-2.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-3.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-4.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-5.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-6.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-7.html
http://100ro.blogspot.com/2010/01/daci-traci-si-varcolaci-8.html
Mult preastimate domnule prof. Ion Coja,
Dv. iubiţi naţionalismul, nu iubiţi naţia română, la fel ca jidanul Vadim Corneliu Tudor.
Dl Săvescu prezintă nişte fapte petrecute în trecutul naţiei noastre şi cere să gândim şi să-i spunem ce-i greşit în afirmaţiile şi demonstraţiile domniei sale.
Las de-o parte, deocamdată, scrisoarea d-lui Săvescu şi comentariile dv. şi vă rog să mă ajutaţi, în calitate de lingvist, să înţeleg, să-mi răspund la întrebarea prostească pe care mi-am pus-o cam de multişor, când am deschis DEXul: De ce limba română este alcătuită într-o majoritate covârşitoare din cuvinte adoptate de la alte limbi? Noi nu am avut o limbă prin care am comunicat între noi dacii, tracii, dracii româneşti cum ne-om fi numit?
Toate limbile sunt in situatia in care se află limba română, adică majoritatea cuvintelor sunt imprumutate. Dar, ceea ce contează în orice limbă, sunt cuvintele de bază, cele de care te folosești zi de zi, așa numitul fond principal lexical. Acesta, impreună cu structura gramaticală, morfologia în primul rând, sunt definitorii pentru orice limbă. Or, la acest nivel, fundamental, româna nu a imprumutat decat foarte putin, as zice că a împrumutat mai putin decat alte limbi, dovedindu-se foarte conservatoare. La nivelul fondului principal de cuvinte, al celor circa 1500 de cuvinte esențiale, circa 1200 sunt moștenite din latină și din geto-dacă. Structura morfologică este integral moștenită de la aceleași două limbi, în principal din latină, circa 90%, 8-9% din geto-dacă, iar un 1% îndoielnic este de origine slavă.
Comparativ cu engleza și franceza, limba română are mai puțin imprumuturi, cred. De pildă, majoritatea cuvintelor imprumutate din franceza erau la rândul lor
împrumutate de limba franceză din alte limbi, mai ales din latina și greaca savantă, livrescă. Engleza a imprumutat din franceză mai mult decât româna, iar
cuvintele pe care noi le luâm de la englezi sunt, cele mai multe, de proveniență străină în engleză.
In privința părerilor dlui Săvescu: ideile nu se susțin prin insistență și prin publicarea în mii de exemplare, ci cu argumente. Este corectă poziția unora ca Mihai Vinereanu care consideră că numărul elementelor lingvistice moștenite din limba dacilor este mult mai mare decât cel acceptat de savanții academici! Dar de aici este distanță mare până la elucubrațiile dlui Săvescu. Eu am incercat să stau de vorbă cu dinsul, să-i explic ca sunt niște reguli elementare în lingvistica istorică, pe care nu le putem eluda fără o motivație serioasă. Teza pe care o susține dl Napoleon Săvescu nu-i aparține, a lansat-o un om foarte învățat: Nicolae Densusianu. A găsit adepți în persoana unor oameni ca Brătescu Voinești. Textele rămase de la aceștia pot fi citite cu plăcere și interes, spre deosebire de textele lui Napoleon S., agresive și prost organizate, polemice în vânt.
„Curajosului”XYZ ! Chiar crezi ca era nevoie de interventia dumitale ?
Adevarul este chiar mai bizar decit realitatea, iar cei 3 pomeniti mai sus demoleaza rahatul de istorie oficiala pas cu pas. Si da, adevarul nu este pentru oricine…
Cel care este cel mai bine informat in domeniul daco-maniei istorice este Constantin Burlacu.
El e doctor in istorie,si va poate lamuri!
Noi nu suntem urmasii Romei,si nici ai lui Traian.
Dupa ce te violeaza,spui si ca tare bine a fost!
Asa si cu invazia Imperiului barbar Roman al lui Traian!
Dacii nu s-au corcit cu acesti barbari romani,care faceau atrocitati si crime impotriva umanitatii.
Dacii erau cei mai vechi dintre traci si cea mai veche civilizatie din Europa!
Cititi-i pe Savescu, Toni Victor Moldovan si Valentin Tarca si va veti edifica asupra multor lucruri. Daca sinteti, cit de cit, deschisi la minte. Daca nu, hraniti-va cu rahaturile oficiale si considerati-va satisfacuti.