Ca bine spuneti , domnule profesor:
…………………………………….
„conştiinţa că suntem acelaşi şi unic neam, românesc, făcând să se spulbere în câte patru vânturi combinaţia de intrigi, sperjururi, falsuri şi trădări a celor care, după ce ne răpiseră cu aceleaşi mijloace infame pământul ţării, îşi închipuiau că ne pot uzurpa la fel şi limba, şi naţionalitatea!”

Iata ca lupta continua: imi permit sa readuc in discutie problema terorismului lingvistic care inconjoara cuvantul „jidan” – Dan Culcer ne da explicatia finala si inconturnabila asupra IMPOSIBILITATII LINGVISTICE de a inregistra acest cuvant in Dex(indiferent de ce s-a facut in final) doar cu connotatia lui negativa:

“JIDANUL”, de la lingvistul evreu Lazăr Șeineanu la afaceristul Marco Maximilan Katz. O lectie din partea scriitorului Dan Culcer si un facsimil explicativ despre “jidan”, “jidov” si “jidovesc”

Excesele monitorizării. Lingviști și teroriști amatori
de Dan Culcer
Nu reiau informațiile privind activitatea comercialo-monitorizantă a acestui evreu{e vorba despre maximilian Katz}, originar din România, revenit să facă afaceri în România. Glasul pământului, desigur. S-au scris deja destule.Nu pot verifica aceste informații, le tratez sub beneficiu de inventar. Are dreptul să facă comerț, dacă respectă legea română. Probabil că afacerile merg mai puțin bine, devreme ce are timp să monitorizeze.
Problema definițiilor și informațiilor din dicționare și enciclopedii este veche. Pe vremuri, intelectualii românii se plîngeau și, întrucât nimic nu s-a schimbat, se pot plânge mereu, că nimeni nu-i ascultă, că prezențele românești în enciclopedii străine sunt firave și articolele conțin greșeli jenante.
Dar nu am auzit ca românii să fi cerut schimbarea definițiilor într-un dicționar. Ar fi fost stupid.
Cred că nici aici nu e vorba de modificarea unei definiții, ci de introducerea unui sens suplimentar. Ceea ce este logic. În unele contexte, în mod normal, doar în unele contexte, expresia «jidan» are o încărcătură neplăcută pentru un evreu și este folosită de un român ca o caracterizare negativă.
Cuvântul jidan are cel puțin patru sensuri în limba română. Cel mai vechi este cel care e atestat în documente istorice ca echivalent pentru uriași. Este și cel mai puțin cunoscut.
L-am folosit într-un poem și un poet israelian originar din România, căruia i-am trimis cartea, a fost șocat din principiu, că am folosit cuvântul jidan, deși în context era clar că scriam despre tatăl meu, văzut de mine, copil, ca un uriaș.
Referințele mele la un dicționar al limbii române redactat de un lingvist evreu, Lazăr Șeineanu, ca argument pentru sensul respectiv, care nu-i era cunoscut amicului, nu par să-i fost de folos. Deși, ca ungarofon, amicul, știa că evreii sunt numiți de unguri, zsido, ceea ce zice același lucru. Iar în maghiară acest cuvânt este folosit de evrei când vorbesc despre ei. Studiile de istorie sau demografie scrise de evrei unguri conțin acest cuvânt și nimeni nu protestează.
Sensul unui cuvânt se modifică, depinde de context. Nici un cuvânt nu este pejorativ în sine. «Broscar» înseamnă vânător de broaște dar și mâncător de broaște, și are sens pejorativ doar în contextul în care vrem să-i dăm un sens peiorativ, vorbind despre italieni sau francezi, ca mâncători de broaște, disprețuiți de cei pentru care broaștele nu ar fi comestibile.
Ne aflăm în cazul unei cereri care poate fi studiată și eventual acceptată de lingviști, doar dacă este vorba de a adăuga un sens suplimentar în dicționar, specific, despre folosirea cuvântului și cu sens pejorativ, dar nu doar cu sens pejorativ. Dra asta nu însemnaă că practicile lingivistice se vor schimba doar fiindcă MMK a cerut ceva.
Ignoranța acestuia privitoare la fenomenele lingvistice, cutezanța teroristă, obrăznicia celui care a formulat cererea se manifestă aici în toată splendoarea lor.
Marco Maximilian Katz speră oare că se vor găsi turnători care să raporteze despre utilizarea expresiei «jidan», combinată cu sau fără vreun epitet mai mult decît pejorativ, în sens tradițional? Speră deci MMK că nu vor mai exista inși care să cuteze să folosească un cuvânt care, în alte limbi, există deasemenea, cu sau fără sens negativ, și că inițiativa sa ar avea efecte mondiale, ca să nu zic universale, prin interzicerea sa derivată din impunerea sensului pejorativ, ca unic sens acceptat?
Ne aflăm în situația de după război, când expresia era interzisă de comuniști, fiindcă erau protejațievreii de partid, din partidul de evrei, de orice jignire.
Când, prin 1955, în clasa în care mă școleam la Cluj, evreul Corpus a fost «jidănit» de un coleg, în cadrul unui conflict care nu avusese nici o referință ideologică sau rasială, —eram martor de la început—, colegul nostru a reacționat violent și cu totală îndreptățire : fusese tratat astfel cu intenția de jignire. Lovitura cu piciorul dată de Corpus în testicolele colegului era o reacție care putea să ducă la estropierea colegului sau chiar la moartea lui. Acesta a căzut chircit pe podeau unsă cu motorină. A fost apoi transportat la spital. În condiții normale, o anchetă ar fi trebuit să urmeze, pentru a stabili dacă sănătatea celui căzut a suferit, dacă exista un raport de proporționalitatea între jignirea verbală adusă lui Corpus și lovitura periculoasă aplicată de acesta celui care îl jignise.
Situația a fost însă mușamalizată. Spre onoarea lui Corpus, acesta s-a simțit satisfăcut și nici el, nici părințiii lui nu au depus o plângere la partid sau la Securitate, pentru antisemitism. Cel puțin, după știința mea. Viața celui căzut, cu coaiele strivite, ar fi putut deveni un infern, după o pâră atât de gravă la Secu. În acea epocă așa se lucra, uneori. Nu cred că ne-am putea întoarce acolo. MMK nu trebuie să se iluzioneze.
Mă întreb, dat fiind faptul că DEX este obligat să citeze un text pentru a ilustra contextul pejorativ, exemplar, din ce operă se va extrage fragmentul? Sau se va evita exemplul ca să nu fie acuzați autorii de difuzarea unor texte antisemite?
Dan Culcer
P.S. Un colaborator israelit originar din România, al revistei Asymetria, credea că nuvela lui Caragiale, O făclie de Paște, ar fi un text antisemit. Sper să-și fi schimbat opinia, după o relectură.
*
Evreii cer Academiei Române schimbarea definiţiei cuvântului “jidan” din DEX
Integral la Ziaristi Online
Posted in Colimatorul, Documentare, Top News Tags: Academia Romana, Dan Culcer, DEX, Dictionarul Universal al Limbii Romane, evreu, jidan, jidov, jidovesc, Lazar Seineanu, marco maximilian katz 2 Comments »
– See more at: http://roncea.ro/tag/jidov/#sthash.KSjkKhfB.dpuf

*
*
*
Notă. În textul dlui DAN CULCER, apare cuvîntul ”estropiat”. Un cuvînt pe care eu l-am folosit o singură dată și de aceea țin minte despre cine era vorba: despre estropiatul KATZ, Maximilian Katz. Nemernicul ăsta nu este numai prost și incult. În răutatea sa maladivă poate să facă și mult rău! Iată de ce a fost în stare emasculatul:
Pe la începutul anilor 90, un senator român a făcut o propunere de acordare a premiului Nobel pentru Pace nu unei persoane, ci unui grup de persoane, foștii deținuți politici din România care, după 1990, în ciuda suferințelor îndurate de la comuniști, după căderea comunismului nu au căutat să se răzbune în vreun fel, ci au devenit principalii promotori ai unei reconcilieri naționale de care aveam atâta nevoie!
Argumentația propunerii a fost mai vastă, pe vreo două pagini… Reacția Comitetului de la Osla a fost neașteptat de …normală, căci propunerea a fost acceptată și a intrat în selecția finală. La aflarea acestei vești, a intrat în acțiune nemrrnicul de KATZ, organizând un puternic loby evreiesc și nord-american împotriva ideii de a răsplăti suferința pe nedrept îndurată de zeci, sute de mii de români. Să fi contat pentru spurcăciunea de KATZ și faptul că principalii vinovați de aceste suferințe erau niște nemernici de evrei cominterniști?!… Nu mai știu cine a primit în acel an premiul Nobel pentru Pace. După ce acest premiu l-au primit niște criminali de teapa lui Menahen Begin, poate că este mai bine că deținuții noștri au rămas în plata Domnului, să-i răsplătescu bunul Dumnezeu pentru câte au îndurat, iar nu uneltele Satanei!…
ion coja