Noaptea ca hoții

CD

NOAPTEA CA HOTII
De CD

Rezistența irakiană a intervenit inițial pentru a declara că va viza aeroporturile CCG – Consiliul de Cooperare al Golfului. Apoi, mai mulți clerici de rang înalt din Najaf și Karbala au protestat sincronizat și au tras covorul legitimității de sub guvernul marionetă din Bagdad.

Proteste uriașe au cuprins și Basra – capitala bogăției petroliere din Irak, unde triburile șiite de beduini au fost transformate în arme pentru Kingdom Come.
Unul dintre șeicii lor i-a dat Bagdadului 48 de ore pentru a inversa complicitatea cu asediul american asupra Iranului. Așadar, în cele din urmă, ar putea exista o scutire pentru zborurile dintre Iran și Najaf – practic transportul de pelerini.

Irakul și SUA au convenit să retragă restul de 2.500 de militari americani în 2024.

Înainte de retragere, forțele americane își reduseseră prezența în Irak, care a început odată cu invazia ilegală a țării ordonată de fostul președinte George Bush în 2003.

Forțele americane erau staționate în Erbil, în regiunea autonomă kurdă, la o bază din apropierea aeroportului Bagdad și în Zona Verde, o zonă fortificată a capitalei care găzduiește parlamentul și ambasada SUA.

În timpul războiului împotriva Iranului lansat de președintele american Donald Trump pe 28 februarie, forțele Washingtonului au efectuat atacuri împotriva Unităților de Mobilizare Populară (PMU), care se suprapun cu grupuri armate susținute de Iran, aparținând Rezistenței Islamice din Irak (IRI).

Grupurile de rezistență irakiene au vizat eficient, la rândul lor, forțele americane cu drone, în special în regiunea kurdă din Erbil.

Iranul a efectuat, de asemenea, atacuri împotriva unor ținte kurde, inclusiv tabere de antrenament pentru grupurile de opoziție kurde iraniene. În primele zile ale războiului, au apărut rapoarte conform cărora kurzii iranieni fuseseră înarmați și antrenați de SUA și Israel pentru a se infiltra în Iran sub acoperirea avioanelor de luptă americane.

Prim-ministrul regiunii Kurdistan, Masrour Barzani, a declarat duminică publicației Financial Times (FT) că retragerea SUA vine într-un moment extrem de sensibil. El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la părăsirea regiunii fără sisteme adecvate de apărare aeriană.

De-a lungul anilor, regiunea Kurdistan irakiană a servit drept centru operațional secret pentru CIA și Mossad.

Forțele americane au fost retrase în mare parte din Irak în 2011. Cu toate acestea, s-au întors în 2014 sub pretextul luptei împotriva ISIS.

Practic nimeni, în afară de yazidiți, nu știe că liderul kurd Masoud Barzani și Peshmerga săi au orchestrat genocidul folosind ISIS ca intermediar, în încercarea de a curăța etnic Sinjarul și de a-l anexa.

SUA și partenerii săi din Partidul Democrat din Kurdistan (KDP) au sprijinit în mod secret ISIS în încercarea de a diviza Irakul și Siria în enclave etnice, de a crea un stat kurd independent și de a permite exporturile de petrol către Israel.

SUA și KDP, conduși de Masoud Barzani, au ajutat ISIS să cucerească Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak, și s-au asociat cu ISIS pentru a comite genocidul minorității religioase yazidite.

Pe fondul planurilor pentru retragerea actuală a SUA, guvernul irakian a emis un termen limită pe 30 septembrie pentru ca grupurile de rezistență irakiene să se dezarmeze și să predea armele statului.

Armata americană s-a retras complet din Irak pe 27 septembrie, o retragere masivă pet imp de noapte, spre bazele militare din Iordania, a relatat un oficial al guvernului irakian.
Toate trupele de luptă și forțele de sprijin logistic ale SUA au părăsit țara, a declarat duminică si oficialul agenției de știri germane.

Armata americană nu a confirmat incă raportul.

Incă se mai zboară!
Campania Washingtonului împotriva aviației iraniene a început săptămâna trecută. La începutul acestei luni, Washingtonul a dezvăluit sancțiuni radicale asupra tuturor companiilor aeriene iraniene și a companiilor străine care fac afaceri cu acestea.

Teheranul a criticat decizia, promițând că aeroporturile care cooperează cu noile sancțiuni vor fi paralizate.
Proteste masive au izbucnit luni în fața aeroportului Najaf, în semn de respingere a deciziei.

Purtătorul de cuvânt al Organizației Aviației Civile Iraniene, Majid Akhavan, a declarat pentru ISNA pe 22 septembrie că companiile aeriene iraniene operează zboruri internaționale conform programului, fără anulări, în ciuda campaniei SUA.

„Derogarea Departamentului Trezoreriei SUA ar permite Iraqi Airways să zboare dus-întors între Iran și orașul sfânt șiit Najaf din Irak timp de o lună, urmând posibil o derogare mai permanentă”, a declarat o sursă pentru Reuters.

„Decizia a avut ca scop reducerea presiunii asupra guvernului irakian al prim-ministrului Ali al-Zaidi”, adaugă raportul, menționând că Zaidi a încercat să „echilibreze o relație puternică cu Iranul” în timp ce încearcă să „adâncească legăturile” cu SUA.
Derogarea va permite zboruri care transportă pelerini musulmani șiiți între Iran și Irak.

Sursa a spus că „interzicerea zborurilor între cele două țări ar putea provoca o reacție negativă severă împotriva guvernului irakian, unind șiiții care îl urmează pe liderul suprem al Iranului și pe cei care îl urmează pe Marele Ayatollah irakian Ali al-Sistani, subminând eforturile SUA de a reduce influența iraniană în Irak.”

Aeroportul Najaf a continuat să opereze zboruri iraniene si după începerea campaniei de sancțiuni impuse de Washington.

Atlanta 30/09/2026