|
BRICS LA INCHEIERE Premierul indian Narendra Modi, gazda summitului, a declarat că blocul BRICS a ajuns la o etapă de maturitate, solicitând o reformă urgentă a Consiliului de Securitate al ONU și o participare egală a Sudului Global la definirea normelor internaționale. Astfel, BRICS se reorganizează în timp real în jurul unui mandat de dezvoltare care acum rivalizează cu scopul său geopolitic inițial – și, s-ar putea spune, îl depășește chiar și ca volum pur. Relatiile financiare ascunse in contractele tărilor din lumea a treia si băncile criminale: Banca Mondială si Fondul Monetar International cat si Banca UE si alte asemenea institutii private criminale, contracte cu termeni echivoci dar aspru păziti ascundeau conditii umilitoare si nu erau altceva decat parghii de extorcare. Ei bine aceste relatii/parghii financiare sunt acum evitate la maximum lăsand parazitii profitori bankari fără victime de extorcat. Declarația de la New Delhi, adoptată în unanimitate la cel de-al 18-lea summit BRICS din 12 septembrie, va fi interpretată în principal prin prisma geopoliticii: situația din Gaza, reforma Consiliului de Securitate, sancțiunile și tendința către o ordine multipolară. Dintre cele peste 130 de paragrafe aprobate de liderii BRICS, doar aproximativ o treime vizează geopolitica și securitatea, BRICS nu este un bloc de securitate ci un aliniament consensual economic. Un mecanism propus de BRICS privind garanțiile multilaterale urmărește reducerea costurilor de finanțare pentru proiectele de dezvoltare din statele membre și din întregul Sud Global. Un plan de acțiune privind lanțurile valorice globale, valabil până în 2030, angajează BRICS să abordeze dificultatea specifică cu care se confruntă economiile în curs de dezvoltare în tranziția de la activități de asamblare cu valoare adăugată scăzută către o producție cu valoare adăugată ridicată – tocmai acea problemă de transformare structurală care a frânat modernizarea industrială în mare parte din Asia și Africa de’a lungul perioadei imperialismului capitalist. BRICS a elaborat o agendă ambițioasă de dezvoltare și trebuie acum să creeze instituțiile, mecanismele și instrumentele financiare capabile să o pună în practică așa cum s-a angajat. Atlanta 14/09/2026 |
|---|
CDDistribuie!
2 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
De mai bine de 10 ani scriu si demonstrez analitic că BRICS poate ocoli eficient dolarul fără a emite o monedă proprie sau să adopte moneda vre-unui stat membru.
Emiterea de monedă presupune costuri colosale si o responsabilitate enormă, sarcini ce nu trebuie să apese pe umerii BRICS-ului.
Pe de altă parte un “algoritm” cinstit, echitabil si adoptat si mentinut de toti membrii, organizatia fiind consensuală, este un instrument mult mai apropiat institutiilor financiare internationale digitalizate deja.
Dezvoltarea multiplelor platforme care facilitează legătura intre peste 200 de bănci din 140 de state, face ca si platformele occidentale să fie evitate pentru mai multa sigurantă si confidentialitate.
Mandria fiecărui stat de a-si efectua tranzactiile in propia monedă sau una la alegerea lor[poate fi si dolari, multe state mai au incă rezerve in dolari si vor să scape de ei] intrece orice altă tentatie cu care ar incerca dolarul să vină.
Modalitatea de plată existentă in BRICS+ este superioară mesageriei utilizată de dolar.
In sfarsit, Declaratia Summitului de la Delhi, consfinteste odată si penrru totdeauna că “algoritmul” poate ocoli dolarul si institutiile sale, cele 3 agentii criminale de rating, si alte instrumente si parghii invechite si groaie.
CD
DE-DOLARIZAREA ÎN CADRUL BRICS NU NECESITĂ O MONEDĂ COMUNĂ
De Lucas Leiroz – https://strategic-culture.su/news/2026/09/15/brics-de-dollarization-does-not-need-a-common-currency
Cel de-al 18-lea summit BRICS, desfășurat la New Delhi, a transmis un mesaj important celor care încă confundă de-dolarizarea cu crearea unei monede unice: renunțarea la dolar nu depinde neapărat de crearea unei noi unități monetare. Dimpotrivă, rezoluțiile adoptate de statele membre indică faptul că cea mai imediată cale este, de fapt, alta: extinderea utilizării monedelor naționale și dezvoltarea unor mecanisme de plată capabile să reducă dependența de sistemul financiar dominat de Statele Unite.
Crearea unei monede comune pentru tranzacțiile dintre statele membre BRICS nu a reprezentat niciodată o prioritate asupra căreia să existe un consens în cadrul blocului. Deși această posibilitate a fost discutată în repetate rânduri în ultimii ani, este vorba despre un proiect extrem de complex, care necesită o coordonare monetară, financiară și fiscală între țări cu structuri economice profund diferite. India, China, Rusia, Brazilia și ceilalți membri au interese economice și financiare distincte și, pur și simplu, nu pot crea o monedă comună peste noapte.
Acest lucru nu înseamnă însă că ideea de-dolarizării a fost abandonată. Înseamnă doar că aceasta trebuie înțeleasă ca un proces gradual și multidimensional.
Declarația de la New Delhi a consolidat tocmai această abordare. Țările BRICS au pledat pentru o mai bună integrare a plăților transfrontaliere, o interoperabilitate sporită între sistemele naționale și o utilizare mai largă a monedelor locale în comerț și investiții. Obiectivul este ca tranzacțiile dintre statele membre să devină mai rapide, mai ieftine și mai sigure, fără a necesita crearea imediată a unei noi monede.
Această strategie prezintă un avantaj evident. În loc să aștepte construirea unei arhitecturi monetare complet noi, țările pot valorifica ceea ce au deja la dispoziție. Rusia își desfășoară deja o parte semnificativă a comerțului cu partenerii din BRICS în monede naționale. India și Brazilia dispun de sisteme de plată interne foarte dezvoltate, în timp ce China deține propria infrastructură financiară, capabilă să susțină o pondere tot mai mare a tranzacțiilor sale internaționale. Integrarea acestor structuri poate genera rezultate concrete cu mult înainte de crearea unei eventuale monede comune.
Tocmai aici rezidă adevărata importanță a rezoluțiilor de la New Delhi. BRICS nu a declarat un război monetar dolarului și nici nu a anunțat înlocuirea acestuia cu o monedă proprie a blocului. Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, a fost ceva mult mai pragmatic: s-au creat condițiile necesare pentru ca statele membre să devină mai puțin dependente de dolar ori de câte ori acest lucru servește intereselor lor naționale.
În cele din urmă, pe lângă accelerarea procesului de dedolarizare printr-o abordare pragmatică, acest model consolidează și monedele naționale ale țărilor BRICS. Cu cât volumul schimburilor comerciale bilaterale efectuate în ruble, yuani, rupii, reali sau alte monede BRICS este mai mare, cu atât crește utilitatea internațională a acestora. Treptat, acest lucru duce la dezvoltarea unor piețe financiare mai solide, la creșterea cererii pentru aceste monede și la reducerea dependenței de dolar ca intermediar universal.
Prin urmare, crearea unei monede comune poate rămâne un obiectiv pe termen lung, însă nu este o condiție necesară pentru a răspunde nevoilor actuale și mai urgente ale blocului. Grupul BRICS poate avansa pe calea dedolarizării fără a aștepta edificarea unui sistem monetar complet nou. La urma urmei, urgența consolidării unor sisteme financiare care să ofere alternative la dolar nu poate aștepta un eventual consens privind o nouă monedă.
Rezultatul summitului de la New Delhi – cel puțin în ceea ce privește chestiunile monetare și financiare – ar trebui interpretat în această cheie. Nu a existat o renunțare la agenda dedolarizării, ci mai degrabă alegerea deliberată a unei căi mai realiste: o dependență mai redusă de o monedă străină, un volum mai mare de schimburi comerciale în monede naționale și o infrastructură financiară tot mai independentă.
În cele din urmă, destructurarea mecanismelor care susțin hegemonia dolarului este mult mai importantă decât crearea oricărei „monede de înlocuire”.
FUGA DIN GOLF?
De CD
DOW – Department of War – Departamentul de Război al SUA estimează costul operațiunii „Epic Fury” împotriva Iranului la 33,4 miliarde de dolari, la data de 29 iunie 2026.
Campania militară a SUA împotriva Iranului, denumită „Epic Fury”, a costat 33,4 miliarde de dolari în decurs de patru luni, potrivit unui raport al Pentagonului.
Estimarea include obligații financiare cumulate de 7,4 miliarde de dolari pentru OEF, 22,3 miliarde de dolari pentru muniția utilizată și 3,7 miliarde de dolari reprezentând pierderi de echipamente”, se precizează în raport.
Dar trebuie mentionat că americanii nu au recunoscut oficial integral toate pierderile in vieti omenesti si materiale/echipamente sau instalatii de război pană la 29 iunie 2026.
O estimare aproximativă a unor agentii de presă si organizatii neguvernamentale au ajuns la un calcul mai realist, care arată că pierderile in echipamente si INSTALATII militare, instalatiile nu au fost cuprinse in Raportul Pentagonului, se ridică la peste 40 de bilioane de dolari, avanduse in vedera preturile vechi de achizitionare si uzura de peste 20 de ani si nu valoarea actuală de inlocuire, care ar fi dublă. Deci pierderile totale după 4 luni de război sunt de peste 110 miliarde de dolari. Pierderile incă nu se termină aici, conflictul este incă deschis si fierbinte.
Va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil pentru SUA să-si refacă bazele militare măcar la nivelul avut inainye de 28 februarie 2026, avand in vedere preturile tot mai scumpe de la zi la zi, lipsa materiilor prime si a subansamblelor listate de China, cat si faptul ca tările din Golf nu mai vor să ajute la ceva ce nu mai poate să le folosească la propria lor securitate. In varf la toate stă marea datorie de 40 de trilioane si golirea aproape totală a tuturor rezervelor de munitii din tară cat si din tările NATO.
O intoarcere a armatei americane in vechile baze militare distruse, ne reamenajate si reinarmate cu o tehnică militară la zi va fi un spectacol hidos, inutil si descurajant.
Spectacol pe care tările Golfului nu si-l doresc, drept care au pornit un grup de securizare natională, Meca, care sună a invitatie a tuturor tărilor din Golf cu aliati potenti si disponibili, Pakistan, Turcia etc.
SUA si-a creat un stil aparte in evadările dramatice, holiwoodiene de pe teatrele de război: Saigon in apus de soare, Kabul, aeroportul in miezu’ zilei si acum urmează Golful, dar nu stim incă in ce factură va fi imaginea finală. Oricum va fi una memorabilă si de bun augur, inspiratoare si pentru alte regiuni cu baze militare americane.
Atlanta 15/09/2026