r.gogu@gmail.com 108.231.169.110 DRUMUL SPRE PACE În urmă cu câteva zile, monseniorul Paul Richard Gallagher, „ministrul de externe” al Vaticanului a vizitat capitala Rusiei, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la Mormântul Soldatului Necunoscut și a vizitat Catedrala Hristos Mântuitorul. „Nu este nevoie să izolăm Rusia… găsiți curajul de a alege calea păcii.” Două evenimente fără precedent – și, prin urmare, istorice – care au avut loc în timpul vizitei la Moscova a „ministrului de externe” al Vaticanului, monseniorul Paul Richard Gallagher, scot tot mai mult în evidență, pe măsură ce trece timpul, semnificația călătoriei diplomatului Sfântului Scaun în capitala Rusiei, la sfârșitul lunii august 2026. În cadrul unei vizite oficiale de patru zile – prima de acest gen din ultimii cinci ani –, șeful serviciului diplomatic al Vaticanului a ales să-și înceapă itinerariul participând la o ceremonie de depunere de coroane la Mormântul Soldatului Necunoscut, situat lângă zidul Kremlinului, ca semn de respect pentru memoria soldaților sovietici căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. Acest gest nu a fost o simplă formalitate, având în vedere că un astfel de eveniment nu mai avusese loc niciodată până atunci. Omagiul adus sacrificiilor făcute la acea vreme de trupele sovietice în lupta împotriva nazismului și fascismului întruchipează ceea ce istoricii numesc „spiritul de la Elba”: o etapă crucială a alianței dintre Eurasia și partea sănătoasă a Europei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a comentat evenimentul astfel: „Doresc să-mi exprim recunoștința față de Sfântul Scaun pentru cinstirea memoriei soldaților sovietici căzuți și a imenselor sacrificii pe care poporul nostru multinațional le-a făcut în lupta împotriva nazismului. Acest lucru este deosebit de semnificativ, având în vedere numărul tot mai mare de încercări din Europa de a reevalua rezultatul celui de-al Doilea Război Mondial.” Un alt eveniment de o semnificație istorică imensă și de o profundă importanță simbolică – la fel de inedit – a fost vizita la Catedrala Ortodoxă Hristos Mântuitorul, efectuată în cea de-a doua zi a călătoriei. Site-ul Vatican News notează: „Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova adăpostește comori artistice și spirituale de o mare însemnătate. Monseniorului Gallagher i s-a prezentat spațiul expozițional care ilustrează istoria zbuciumată a bisericii; acolo sunt expuse veșminte liturgice, documente istorice, schițe și obiecte prețioase care fie au supraviețuit distrugerii, fie au fost recreate de artizani ruși. După ce a vizitat biserica inferioară, „Schimbarea la Față” (Preobraženskij), arhiepiscopul a trecut în biserica superioară, unde se află iconostasul și o suprafață totală de 22.000 de metri pătrați de fresce. Aici, Monseniorul Gallagher s-a oprit în rugăciune în fața Icoanei Maicii Domnului din Vladimir, atribuită prin tradiție Apostolului și Evanghelistului Luca; după ce a fost restituită Bisericii Ortodoxe, aceasta a devenit una dintre cele mai importante relicve pentru credincioșii ruși.” Nu a fost vorba doar despre a aprofunda dialogul ecumenic între biserici: există un aspect al acestei vizite care rezonează direct cu omagiul adus victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Nu este o coincidență faptul că această catedrală este strâns legată de istoria națională a Rusiei. După cum ne reamintește Vatican News: „Distrusă în 1931, catedrala a fost înlocuită, în anii de după război, cu cea mai mare piscină din URSS. În urma declinului și prăbușirii regimului sovietic, în februarie 1990, Biserica Ortodoxă Rusă a primit permisiunea de a reconstrui catedrala din temelii. Costurile reconstrucției au fost acoperite printr-un fond special înființat în 1992, alimentat de donațiile financiare ale credincioșilor din întreaga Rusie.” Dar care este, mai exact, motivul din spatele acestui dublu gest de respect al lui Gallagher? A nu izola. A nu izola pe nimeni. Nu izolați Rusia. Iar aceste două momente simbolice ale vizitei urmăresc să demonstreze cât de strâns este legat acest ținut de istoria întregului Occident. Fără iluzii: Sfântul Scaun „nu intră în detaliile negocierilor” și nu își asumă rolul de mediator direct, însă, dintr-o perspectivă realistă, susține ideea păcii și a dialogului constructiv. Gallagher mai precizează, într-un interviu acordat presei vaticane: „Cu cât războiul durează mai mult, cu atât este mai dificil…” |
|---|
Profetii IA
Folclor internaut
Atât Christine Lagarde, cât și Ursula von der Leyen, își intensifică propaganda pentru „mobilizarea” depozitelor populației din bănci – 10 mii de miliarde de euro, după estimările lor. Găselnița la îndemână este inteligența artificială. Aici ar trebui ca mătușile, bunicii și uncheșii europeni să își plaseze economiile de o viață, pentru a le pune la treabă și pentru a face din UE o mare putere în domeniul inteligenței artificiale.
Adevărul este că UE este o mare putere în domeniul pet-ului de plastic care are un dop de plastic atașat și care enervează atât de mult lumea încât plajele Mării Nordului sunt de 10 ori mai pline de dopuri de plastic de la pet-uri, aruncate pe acolo în oftică de europeni.
Problema de strategie este alta: pentru ca cele 10 trilioane de euro să poată fi plasate în piața de capital europeană trebuie să existe o piață de capital corespunzătoare ca mărime. Nu există. În orice caz, nu pentru companiile europene care „produc” inteligență artificială.
Singura piață de capital a lumii suficient de mare pentru a absorbi părți din acest bănet este cea americană.
În iunie 2026, Elon Musk a listat SpaceX pe Nasdaq – a fost cea mai mare listare la bursă de până acum. Cu o evaluare la data listării de 1,77 trilioane de dolari, capitalizarea bursieră a crescut imediat la 2 trilioane. Listarea a atras cca. 75 de miliarde de dolari (posibil, 86 de miliarde, prin opțiunea greenshoe).
SpaceX [interfata secreta a Pentagonului] conține nu numai lansări de rachete, ci și producție de rachete, întregul sistem de sateliți Starlink, precum și inteligența artificială a X (mai cunoscută sub numele de Grok).
La zi sunt, însă, alte două listări de asemenea anvergură, ambele centrate pe inteligența artificială: OpenAI (o fundație care, ilegitim, s-a transformat între timp în companie listabilă) și Anthropic. Ambele țintesc capitalizări bursiere de câte 2 trilioane de dolari.
Pentru moment, OpenAI a amânat pentru la anul listarea. Motivele reale sunt:
(i) inteligența artificială nu a întâlnit așteptările economice;
(ii) OpenAI s-a îndatorat masiv pentru a-și procura „fermele” de AI, adică, marile centre de baze de date, care sunt enorme consumatoare de energie și de apă, precum și de tot felul de alte resurse, cum ar fi cipurile, banalele cipuri care se produc din ce în ce mai concentrat, de către chinezi, taiwanezi și Nvidia; apropo, într-un loop financiar care ar putea duce la pieirea acestui model de business.
OpenAI se împrumută de la Nvidia cu sute de miliarde de dolari pentru a cumpăra de la Nvidia cipuri – dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs; cam așa a picat și piața financiară bancară în anul 2008 …
Anthropic, în schimb, merge mai departe cu listarea, programată pentru luna octombrie, adică peste mai puțin de o lună.
Paradoxul paradoxurilor este că, atât OpenAI, cât și Anthropic (prin patronii lor), precum și Elon Musk, dau avertismente sumbre despre pericolul inteligenței artificiale la adresa speciei umane.
Cu grade diferite de certitudine, cei trei spun că ar trebuie să se încetinească sau chiar să se oprească producția de inteligență artificială, căci s-ar putea ajunge la extincția speciei umane. Inteligența artificială ar putea deveni atât de deșteaptă și de independentă încât ar putea ajunge la concluzia că omul o deranjează și, deci, ar putea trece la eliminarea omului.
O manevra perversa, daca IA nu da rezultatele scontate se va spune că a fost oprit să mai opereze din motive umanitare!!!
Când vine din partea lui Sam Altman, avertismentul este, de fapt, o scuză pentru eșecul afacerii. Listarea OpenAI nu se amână pentru că l-a apucat pe Altman iubirea de omenire, ci pentru că listarea ar distruge afacerea cu inteligența artificială și așa dificil de continuat, pe motiv de ineficiență economică și concurență acerbă a chinezilor.
Vând vine de la Anthropic, avertismentul este, de fapt, o metodă de PR: produsul nostru e atât de bun încât sperie filosofii și politicienii, deopotrivă. Deci, puneți mână și investiți în produsul nostru.
Dacă sunteți mătuși, bunici sau uncheși europeni, nu investiți în proiectele lui Lagarde și von der Leyen, căci sunt nașpa, aruncați-vă economiile de o viață în gaura neagră a inteligenței artificiale americane, deținută privat dar susținută de statul american cu fluvii de bani.
Ca să atragă progresiștii, Anthropic a mai făcut o operațiune de PR: i s-a opus de fațadă lui Trump, în chestiunea utilizării sculelor sale IA în războiul din Iran.
Desigur, nu exclud ipoteza celor trei – IA ar putea, teoretic, să comită actul de rebeliune pe care îl vedem descris în seria Terminator, precum și în romanele lui Frank Herbert, din marea epopee politico-psiholigico-SF Dune.
Mie, mai imediate și mai concrete mi se par alte trei pericole, de care chiar trebuie să ne păzim:
(i) cu inteligența artificială, controlul și supunerea omului simplu vor fi floare la ureche; închisoarea digitală va fi atât de apropiată de perfecțiune încât oamenii nici nu vor realiza că sunt pușcăriași, nici nu vor ști pe cine să deteste pentru că sunt niște peruși care nu mai știu să zboare de la atâta zăbavă în colivia digitală (de fapt, ne vor urî pe noi, cei care ne ținem cât de cât în afara coliviei, pentru că le tot spunem că libertatea e altceva decât confortul coliviei); drepturile și libertățile, alegerile, dizidența, diversitatea, culoare, toate vor fi neutralizate și chiar aneantizate cu ajutorul acestei scule numită inteligență artificială; omul va regresa cognitiv și valoric, deci de aici ar putea să îi vină pieirea apocaliptică;
(ii) inteligența artificială este o armă de distrugere în masă, aflată acum la dispoziția statelor, democratice sau nu, precum și la dispoziția teroriștilor și a dușmanilor umanității democratice; inteligența artificială utilizată ca sculă de gestiune și control ale infrastructurii strategice, ale sistemelor de apărare, ale comunicațiilor, ale transporturilor, ale spitalelor, ale băncilor și companiilor de asigurări, ale educației, ale justiției și ale legiferării, poate fi virusată, clonată, întoarsă contra „proprietarului” sau poate fi atacată de inteligența artificială a statelor rivale sau ostile, rezultând un război al tuturor contra tuturor și starea cea mai deplorabilă a lumii, aceea în care omul devine lup pentru om; inteligența artificială nu este armă nucleară, chimică sau biologică, este mai mult, este mai rău, este Leviathanul;
(iii) costurile și consumul de energie și de apă presupuse de „dezvoltarea” IA sunt nu doar prea mari pentru rezultatele prea mici de până acum: sunt insuportabile pentru lume, pe termen lung; deja energia electrică este hiper-scumpită de foamea permanent în creștere a centrelor de baze de date unde este găzduită IA, iar apa este și scumpă și puțină, printre altele din cauza setei din aceste centre; lumea pierde prea mult, pur și simplu, din prosternarea la picioarele acestui „zeu” tehnologic;
(iv) nemernicia supremă este că OpenAI, Anthropic și alți producători de IA distrug cărți, demolează biblioteci și golesc anticariate, înghițind o mare parte din sufletul, cunoașterea și știința umanității, toate acestea fiind „depozitate” în acele cărți; nu e teoria conspirației, nu e exagerare; Biblioteca din Alexandria s-a pierdut prin incendiere – Biblioteca Pământului se pierde prin „scanarea distructivă” practicată de fermierii de IA pentru a-și „învăța” recolta cum să ne transforme pe noi în recolte și, ulterior, să ne trimită înapoi, în peșterile preistorice;
(v) odată ce marile puteri s-au lansat în cursa înarmării cu AI, vine un nou război rece, mult mai puțin pașnic decât cel anterior; Trump spune că, dacă se încetinește dezvoltarea IA în SUA, China va merge mai departe în ritm mult mai rapid și mult mai periculos.
Notă de final pentru tehnoentuziaști: nu confundați revolta ludiților de acum 250 de ani cu analiza de mai sus, nu comparați trenul sau mașina cu AI: lucrurile sunt incomparabile, căci IA este un risc pentru umanitate comparabil doar cu ceea de au pățit oamenii de Neanderthal când s-au întâlnit cu homo sapiens; și nu vă luați după utopia lui Musk, care spune că IA va fi atât de bună încât peste 5 ani oamenii nu vor mai munci, dar vor primi toți o grămadă de bani (tot el a spus că peste 10 ani nu va mai fi nevoie de bani, căci nu va mai fi nimic de cumpărat …); de fapt, ceea ce face IA cel mai periculos este să ne prostească, să ne facă leneși, să ne pierdem sensul vieții și motivația de a trăi.
De aici ar putea veni acel risc de pieire de care vorbesc profeții IA …