SUDUL GLOBAL – definitie si obiective

CD

SUDUL GLOBAL
– definitie si obiective
De CD

Ascensiunea Sudului Global aduce echilibru de putere, stabilitate financiară dar si o schimbare de guvernanță globală cu una multipolară. Stabilitatea elimină ciclul dubios si criminal al crizelor economice in care toate statele cad victimă si singurele care incasează sunt marile bănci private.

Termenul „Sud Global” a devenit din ce în ce mai cunoscut ca o nouă realitate politică și economică cu atribute social politice si economice specifice, cu obiective economice si tranzactionale commune si o vointă cumulată de a nu fi infrante in confruntările geopolitice atroce de pe mapamond.

În 1964, un grup de țări recent independente și în curs de dezvoltare s-au unit sub numele de Grupului celor 77 (G77). pentru a-și apăra interesele economice colective și pentru a-și consolida puterea de negociere în cadrul Națiunilor Unite.
Astăzi, G77 cuprinde 134 de țări și se identifică din ce în ce mai mult cu conceptul mai larg de „Sud Global”.

Termenul cuprinde un grup extrem de eterogen de state care se întind în Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Oceania, America Latină și Caraibe. Acesta include țări atât de diferite precum Bhutan, Malawi, Malaezia, Pakistan, Peru, Senegal și Siria, precum și state mai mici precum Benin, Fiji și Oman și mari puteri emergente precum Brazilia, India și Nigeria – țări care doresc, de asemenea, o reprezentare mai mare, inclusiv locuri permanente în Consiliul de Securitate al ONU.

Sudul Global evoluează lent si sigur, tinzand spre stabilitate si evitand cu orice pret oscilatiile, crizele economice ce le pot deezechilibra periculos. In timpul crizelor internationale se remarcă tot mai pregnant rolul si importanta grupului Sudul Global

Sudul Global a câștigat o vizibilitate considerabilă în ultimii ani, în special în urma războiului Rusia-Ucraina, a conflictului SUA-Iran și a importanței strategice crescânde a coridoarelor maritime și a punctelor de blocare a frontierelor. Nu mai este doar un termen geografic descriptiv. Reprezintă din ce în ce mai mult o poziție politică cu influență crescândă asupra relațiilor internaționale.

În urma războiului dintre Rusia și Ucraina, Statele Unite au încercat să facă presiuni asupra OPEC pentru a crește producția de petrol, în efortul de a reduce prețurile la energie pentru economiile occidentale[europene] care își reduseseră importurile depetrol si gaze rusești și alte resurse energetice. Arabia Saudită și alți membri OPEC s-au opus propunerii americane si au castigat un pret mai bun.

Astfel de poziții au determinat o atenție reînnoită asupra capacităților și autonomiei strategice ale Sudului Global. Pe măsură ce conflictele s-au extins pentru a include confruntarea dintre Statele Unite, Israel și Iran, în timp ce incertitudinea din jurul redeschiderii Strâmtorii Hormuz și amenințările care implicau Strâmtoarea Bab el-Mandeb au crescut, marile puteri au început, cam tarziu e adevărat să acorde o atenție sporită greutății strategice a țărilor din afara blocului occidental tradițional.

În acest context, Sudul Global a devenit o arenă din ce în ce mai importantă de competiție și angajament între Statele Unite și China, precum și alte mari puteri. Resursele sale economice, poziția geografică, ponderea demografică și influența politică a Sudului Global îi conferă un rol din ce în ce mai semnificativ în modelarea agendei internaționale.

Ascensiunea Chinei, revenirea parțială a Rusiei la o poziție de influență geopolitică și tendința crescândă către un sistem internațional multipolar au coincis cu schimbări profunde în ordinea globală. Într-o perioadă de instabilitate și fragmentare crescândă, lumea va fi martora unei noi faze în evoluția Sudului Global – una bazată pe realități geopolitice emergente și pe experiențe economice și de dezvoltare care au produs succese notabile în mai multe părți ale lumii în curs de dezvoltare.

Aceste evoluții vor contribui la o nouă ordine internațională multipolară în care Sudul Global joacă un rol substanțial mult mai mare.

Organizații și forumuri precum BRICS, Organizația de Cooperare de la Shanghai, G20, Uniunea Africană si G 77, împreună cu Forumul de dialog IBSA – India, Brazilia și Africa de Sud si ASEAN – au demonstrat capacitatea țărilor din Sudul Global de a dezvolta abordări alternative și răspunsuri creative la provocările internaționale.

Aceste platforme oferă din ce în ce mai mult țărilor din afara structurii tradiționale de putere occidentale mecanisme de coordonare a pozițiilor economice, diplomatice și politice.
IBSA și BRICS reprezintă două modele importante de cooperare între principalele țări din Sudul Global.

Niciuna dintre organizații nu reprezintă un bloc politic uniform. Membrii lor au diferențe substanțiale în ceea ce privește sistemele politice, prioritățile strategice și interesele naționale. Cu toate acestea, cooperarea lor demonstrează că țările pot urmări interese comune fără a împărtăși neapărat agende geopolitice identice.

Ponderea tot mai mare a Sudului Global afectează deja dinamica guvernanței internaționale. Țările sale evaluează din ce în ce mai mult problemele globale prin prisma intereselor naționale, mai degrabă decât să se alinieze automat la așteptările Washingtonului sau Beijingului.

Această schimbare este deosebit de importantă deoarece țările din Sudul Global reprezintă colectiv o parte substanțială din producția economică globală și reprezintă o parte în creștere rapidă a populației și piețelor lumii.

Tendințele demografice reprezintă o altă sursă majoră de putere. Populațiile numeroase și tinere, cu abilități tehnologice din ce în ce mai sofisticate, contribuie la creșterea centrelor tehnologice și de inovare în țări precum India, Brazilia și China. Această combinație de capital uman, digitalizare, piețe de consum în expansiune și antreprenoriat tehnologic ar putea deveni unul dintre cele mai importante avantaje pe termen lung ale Sudului Global.

Sudul Global a devenit indispensabil pentru comerțul internațional și rețelele de producție globale. Țările sale furnizează materii prime, energie, produse agricole, capacitate de producție, servicii tehnologice și bunuri industriale din ce în ce mai sofisticate.

Totuși, acest rol îi expune și la noi forme de dependență economică. Îngrijorările legate de ceea ce criticii descriu drept „colonialism verde” sau „acaparare verde” reflectă temerile că tranziția globală către energia regenerabilă și politicile legate de climă ar putea reproduce modele inegale de extracție a resurselor sub o nouă etichetă de mediu. Aceiasi pălărie capitalistă/colonialistă dar vopsită verde.

Problema este despre posibilitatea reală de a participa în condiții mai echitabile și de a trece de la statutul principal de furnizor de resurse și forță de muncă la cel de sursă majoră de capital, tehnologie, inovație și proces decizional.

Succesiunea crizelor economice, geopolitice și tehnologice globale a deschis calea către o reevaluare fundamentală a poziției Sudului Global în cadrul sistemului internațional. Resursele din tările Sudului Global vor fi prelucrate la nivele industriale superioare si nu vor mai fi vandute doar ca materii prime pur si simplu.

Acest lucru necesită investiții susținute în capitalul uman, integrare regională, cercetare științifică, educație, capacitate tehnologică și centre independente de cunoaștere și analiză politică.

De asemenea acest proces de elevare si integrare necesită rețele de cooperare mai puternice, care pot funcționa cu un grad mai mare de autonomie față de dominația occidentală și americană. O astfel de autonomie nu trebuie să însemne izolare față de Occident și nici aliniere automată împotriva acestuia. Mai degrabă, trebuie să însemne capacitatea de a face alegeri independente bazate pe interese naționale și regionale.

Dar viitorul Sudului Global va depinde în cele din urmă de posibilitatea ca țările sale să dezvolte un proiect de dezvoltare independent și durabil, mai degrabă decât să reacționeze pur și simplu la politicile marilor puteri. Sudul Global intră într-o fază de tranziție delicată în care dependența continuă să coexiste cu eforturile de a construi o mai mare autonomie intelectuală, economic, de dezvoltare și cercetare.

În ciuda diferențelor profunde dintre membrii săi, interese comune puternice împing multe țări către o mai mare cooperare. Războaiele și perturbările geopolitice actuale au demonstrat importanța strategică a acestor țări – nu doar ca destinatari ai politicilor occidentale, ci ca actori capabili să influențeze sistemul internațional.

Cooperarea dintre țările Sudului Global rămâne posibilă în ciuda contradicțiilor și intereselor concurente care există pe o vastă zonă geografică care se întinde pe Africa, Asia, America Latină și nu numai. Potențialul Sudului Global de a se dezvolta se bazează tocmai pe amploarea intereselor și provocărilor pe care le au membrii săi.

Sudul Global nu mai este doar un participant pasiv la economia globală. Devine o forță din ce în ce mai importantă în restructurarea relațiilor internaționale prin noi parteneriate economice și politice, instituții alternative și forme emergente de gestionare a crizelor.

Ambițiile sale nu sunt fundamental diferite de cele ale oricărei alte părți a comunității internaționale: creștere economică durabilă, o prosperitate mai mare și o economie globală mai echitabilă și incluzivă.

Sudul Global va deveni mai mult decât o supapă de siguranță pentru o economie globală cu probleme. Va deveni unul dintre principalii arhitecți ai următoarei ordini internaționale.

Există apeluri din ce în ce mai explicite pentru reformarea instituțiilor de guvernanță globală, consolidarea multilateralismului și acordarea unei voci mai puternice țărilor emergente și în curs de dezvoltare în cadrul instituțiilor care au fost în mare parte concepute într-o altă eră geopolitică.

Ecourile acestoe apeluri incă mai bantuie discret holurile ONU si capătă o rezonantă comună: abolirea veto-ului din ONU.
Se asteaptă o schimbare radicală chiar in limitele Cartei ONU aplicate correct si orientate in afara hegemoniei.

Această transformare nu ar însemna neapărat înlocuirea unui hegemon cu altul. Ar putea marca, în schimb, o tranziție treptată de la un sistem predominant unipolar către o lume mai autentic multipolară, în care puterile emergente cer un rol mai important în modelarea instituțiilor globale, a finanțelor internaționale, a comerțului, a securității și a dezvoltării.

Ascensiunea Sudului Global nu este, prin urmare, doar o poveste despre creșterea importanței economice a țărilor în curs de dezvoltare. Face parte dintr-o competiție mult mai amplă privind cine va defini regulile sistemului internațional în deceniile următoare.

Atlanta 05/09/2026