gelu_aramianu@hotmail.com 195.0.227.47
Revolutia Franceza de la 1789 a fost preambulul Revolutiei Bolsevic implementata de sionisti in Rusia Tarista in 1918 unde s-au demolat 30.000 biserici si manastiri si s-au ucis 60.000 preoti si calugari si peste 30 milioane de mujici ortodocsi. Dovada clara ca rugaciunile nu au nici un efect asupra belzebutilor in a-i impiedica pe acestia de a-i ucide in masa pe goimi, oile dresate sa-si ierte dusmanii de moarte. „14 Iulie este Ziua Națională a Franței și marchează atât Căderea Bastiliei, respectiv începutul Revoluției Franceze, cât și aniversarea Sărbătorii Federației de la 1790, adică aniversarea „reconcilierii și unității tuturor francezilor”. Un fost șef al statului francez, președintele François Hollande, a explicat ce înseamnă 14 iulie: „14 iulie este sărbătoarea națională a Franței. Dar 14 iulie este și sărbătoarea tuturor țărilor care aspiră la libertate. Este sărbătoarea drepturilor omului, este sărbătoarea emancipării, este sărbătoarea demnității umane.” Hollande făcea referire la celebrul dicton al revoluționarilor francezi, „Libertate, egalitate, fraternitate” , care a devenit un fel de brand în sine al evenimentului început la 1789. Totuși, multe dintre schimbările introduse de către Revoluție în societatea franceză nu au avut nimic în comun cu libertatea sau demnitatea umană. Deși în 1789 se adopta „Declarația drepturilor omului”, doar un an mai târziu, aproape jumătate din clericii catolici care refuză să jure fidelitate noilor autorități vor fi persecutați. Peste 3.000 de preoți vor muri din cauza proceselor Tribunalul Revoluționar și a execuțiilor spontane. Din octombire 1793, Robesppiere trimite „bande revoluționare”, pentru a-i „ajuta” pe francezii reticenți să se dezică de Biserica Catolică. Unul din cele mai mari măceluri are loc la Vendee, acolo unde zeci de mii de prizonieri sunt torturați, bătuți, împușcați sau înecați. Armata republicii vânează țăranii vendeeni, inclusiv femei, copii și bătrâni, si ii extermină metodic. Noile autorități revoluționare nu se mulțumesc cu victoria în reprimarea localnicilor. Aceștia emit o lege prin care cer exterminarea întregii comunități: „Soldați ai libertății, trebuie ca bandiții din Vandeea să fie exterminați înainte de sfârșitul lunii octombrie; salvarea patriei o cere, nerabdarea poporului francez o ordonă, curajul său trebuie sa o înfăptuiască. Recunoștința națională îi asteaptă în aceste vremuri pe toți cei a căror valoare și patriotism vor fi întărit pentru totdeauna libertatea și republica.”(Cartea Neagră a Revoluției Franceze) Mărturiile sunt îngrozitoare: „Femei însărcinate erau întinse și zdrobite sub teascuri. O biată femeie, ce ce se afla în această situatie, a fost spintecată de vie”. (Cartea Neagră a Revoluției Franceze) Conform Cărții Negre a Revoluții Franceze la Vendee a avut loc primul genocid din istoria modernă a umanității, acolo pierind cel puțin 117.000 de oameni. Chiar dacă se părea că noii conducători ai Franței disprețuiesc religia, de fapt aceștia au înlocuit catolicismul cu alte culte. Unul din acestea a fost „Cultul Rațiunii”, proclamat în urma evenimentelor din 17-19 noiembrie 1793. Momentul culminant îl constituie depunerea pe altarul bisericii din Notre Dame a unei prostituate care reprezenta pe zeița Rațiunii. Aceste noi culte erau obligatoriu însoțite de către procesiuni publice prin care se batjocorea creștinismul și simbolurile sale. Urmează „Cultul Ființei Supreme” și Teofilantropia. În ciuda fastului și a declarațiilor pompoase cele înconjoară, noile culte nu reușesc să câștige prea mulți adepți și francezii se întorc încet încet la catolicism. Revenirea oficială la catolicism se realizează în urma Concordatului din 1801 dintre Napoleon și papa Pius al VII-lea.” |
V 2
Revolutia Franceza de la 1789 a fost preambulul Revolutiei Bolsevic implementata de sionisti in Rusia
Istoricii consideră Revoluția Franceză din 1789 un punct de cotitură care a influențat ideologiile politice moderne, inclusiv marxismul, însă asocierea Revoluției Bolșevice cu un complot sionist este o teorie a conspirației infirmată de dovezi istorice.
Diferențe Ideologice și Istorice
• Sionismul și Bolșevismul: Sionismul este o mișcare națională evreiască apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea, având ca scop crearea unui stat propriu în Palestina.
• Bolșevismul, fundamentat pe ideologia marxistă, promova o revoluție proletară internațională și o societate fără clase, respingând naționalismul și religiile.
• Conflictul dintre mișcări: Regimul sovietic a interzis și a persecutat activ mișcările sioniste în Rusia. Identitatea națională evreiască și dorința de emigrare în Palestina erau considerate contrare idealurilor comuniste de asimilare și loialitate față de statul sovietic.
• Rădăcinile Revoluției Franceze: Evenimentele din 1789 au fost declanșate de criza economică a Franței, inegalitățile sociale și ascensiunea ideilor Iluminismului, nu de mișcări naționaliste sau religioase externe.
Originea Teoriei Conspirației
• Propaganda antisemită: Teza care asociază bolșevismul cu o conspirație evreiască globală (cunoscută sub numele de „iudeo-bolșevism”) a fost intens folosită de forțele contrarevoluționare din Rusia (Albii), de regimul nazist din Germania și de diverse grupări antisemite pentru a discredita comunismul.
• Prezența evreilor în mișcare: Deși anumiți lideri bolșevici importanți (precum Lev Troțki) aveau origine etnică evreiască, aceștia erau atei convinși, se declarau internaționaliști și se opuneau ferm sionismului. Majoritatea populației evreiești din Rusia de la acea vreme nu susținea bolșevicii, ci facțiuni politice moderate sau social-democrate.
Nu doar Trotki era evreu ci mai toata conducerea revolutionara si post revolutionara si Stalin a inceput sa-i scoata de la butoane?
Teoria conform căreia „toată conducerea revoluționară a fost evreiască” reprezintă o exagerare statistică majoră, documentată istoric ca parte a propagandei politice din epocă. Deși persoanele de origine evreiască au avut o prezență vizibilă în eșaloanele superioare ale partidului, majoritatea liderilor și a membrilor de rând ai mișcării bolșevice erau etnici ruși și ucraineni.
Proporția reală din datele de arhivă
• Comitetul Central din 1917: În august 1917, în structura de conducere supremă a partidului bolșevic (Comitetul Central), din 17 membri aleși, 6 erau de origine evreiască (aproximativ 35%). Ceilalți 11 erau ruși, georgieni (inclusiv Stalin), polonezi sau letoni.
• Delegații la congrese: La congresele de partid din perioada revoluției, delegații evrei reprezentau între 15% și 20% din total. Aceasta însemna o supra-reprezentare în raport cu procentul lor în populația totală a Imperiului Rus (circa 4%), dar infirmă complet mitul unei conduceri absolute sau exclusive. [1]
• Liderii principali: Figurile centrale care au condus direct statul sovietic în primii ani (Consiliul Comisarilor Poporului) au fost Vladimir Lenin, Iosif Stalin, Mihail Kalinin, Alexei Rîkov sau Viaceslav Molotov – niciunul dintre aceștia nefiind evreu.
De ce existau mulți intelectuali evrei în mișcare?
Prezența vizibilă a evreilor în partidele revoluționare (nu doar la bolșevici, ci mai ales la menșevici sau socialiști-revoluționari) nu s-a datorat unui complot, ci realităților sociale dure din Imperiul Rus:
• Discriminarea sistemică: Regimul țarist îi obliga pe evrei să locuiască doar într-o anumită regiune geografică (Zona de Reședință), le interzicea accesul la majoritatea funcțiilor publice și organiza periodic pogromuri violente împotriva lor.
• Educația și opoziția: Tinerii evrei educați, fiind privați de oportunități economice și politice, au fost atrași în mod firesc de doctrinele care promiteau egalitatea totală, desființarea claselor sociale și eliminarea barierelor etnice. [1, 2]
Rolul lui Stalin și Marea Teroare
Afirmația că Stalin i-a eliminat din funcții este parțial adevărată, însă motivele sale nu au fost ghidate inițial de un antisemitism rasial (ca în cazul nazismului), ci de o luptă politică brutală pentru putere absolută:
• Lupta cu opoziția (anii ’20): Principalii rivali politici ai lui Stalin în partid au fost Lev Troțki, Grigori Zinoviev și Lev Kamenev. Faptul că aceștia erau de origine evreiască a fost speculat propagandistic de aparatul lui Stalin pentru a-i portretiza ca pe niște „intelectuali cosmopoliti” rupți de masele de muncitori ruși.
• Marea Epurare (1936-1938): Stalin a eliminat fizic vechea gardă bolșevică nu pe criterii etnice, ci din paranoia de a nu fi înlăturat. Sub gloanțele NKVD-ului au căzut deopotrivă lideri ruși (precum Nikolai Buharin sau Alexei Rîkov), polonezi, georgieni și evrei.
• Antisemitismul de stat târziu: Campania lui Stalin orientată explicit împotriva evreilor ca grup etnic a început abia după Al Doilea Război Mondial (anii 1948-1953), prin eliminarea Comitetului Evreiesc Antifascist, persecutarea intelectualilor și fabricarea „Complotului Medicilor”.
Listele false din mediul online
Multe dintre argumentele folosite în discuțiile pe forumuri sau rețele sociale se bazează pe liste publicate inițial în anii 1920 de propagandiști naționaliști sau de jurnaliști precum Robert Wilton. Aceste liste inventau nume, modificau biografiile liderilor sovietici sau numărau funcționari mărunți drept „miniștri” pentru a crea artificial imaginea unui control total. Istoriografia modernă, bazată pe deschiderea arhivelor oficiale ale PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), a demonstrat clar că deciziile majore au fost mereu controlate de nucleul dur din jurul lui Lenin și, ulterior, al lui Stalin
https://putereaacincea.ro/tragedia-evreilor-in-uniunea-sovietica/
https://en.wikipedia.org/wiki/Great_Purge
https://www.reddit.com/r/AskHistorians/comments/aefu82/ive_been_told_by_a_friend_that_the_majority_of/
https://en.wikipedia.org/wiki/Jewish_Bolshevism
https://encyclopedia.yivo.org/article/74
https://altera.adatbank.ro/pdf/2/012CineAadusComunismul.pdf