 Radu122 aprobate r.gogu@gmail.com 108.231.169.110
CINE ÎL FINANȚEAZĂ PE CRISTIAN MUNGIU?! Cât a costat ultimul film al lui Cristian Mungiu, „Fjord”?! Nu știm! Faptul că majoritatea filmelor lui Mungiu au fost departe de sumele investite în ele este, normal, irelevant! Că „întâmplat” să fie neomarxiste e, normal, o „coincideță”! Oricum, iar am ratat ocazia să-mi arăt patriotismul, aclamând premiul primit de către Cristian Mungiu, fratele ONG-istei progresiste Alina Mungiu-Pippidi, fiul lui Ostin Mungiu, șeful PCR la UMF Iași în vremea lui Ceaușescu. Care în 1971 a plecat în America, unde a lucrat timp de un an la un institut de cercetare a cancerului. Și s-a întors, dom’le! Cu semne de întrebare privind colaborari cu Secu ori KGB? Zvonuri. Oameni răi și invidioși! … Ce să fac, sunt foarte circumspectă când un festival progresist de film oferă premiul cel mare pentru un film care pare anti-progresist. Pentru mine activitatea lui Cristian Mungiu spune mai multe decât un milion de cuvinte. 1. FIlmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) PRO-AVORT! Tematica „trupul meu alegerea mea”. Progresism pur. 2. „După dealuri”. Film LGBTQIA+! Un film care combate „obscurantismul dogmei religioase”: ortodocșii sunt niște nenorocit de fundamentalisti religios, izolationisti, lipsiti de educație care distrug vieți omenești! Mungiu condamna proletar abuzurile clericilor și a subjugarea femeilor în biserică (Cazul Tanacu). 3. Filmul „Bacalaureat” din 2016. Ce sa vezi, este despre cât de coruptă e România. O critică pe față a valorilor tradiționale românești și o preamarire valorilor occidentale. 4. „R.M.N.” FIlmul din 2022. Românii sunt prezentati ca rasiști, xenofobi. Mungiu ne arată cum transilvănenii sunt dușmani ai imigranțor. Dacă atacul la populația majoritară acuzată ca e intolerantă nu e progresism pe față, să ma ierte Dumnezeu! Și suntem siguri că „Fjord” pune sub semnul întrebării valorile occidentale? Eu am dubii! Plus ce s-a întâmplat la gala. Tilda Swinton i-a sarutat mana lui Mungiu, ca răspuns la sărutul lui de mână. Tilda este o mare susținătoare a LGBTIAQ+. Se declară queer. Si întrebarea care apare pe cale de consecință logică este de ce o actriță care e un „LGBTQIA icon” e așa mare admiratoare a lui Mungiu, care nu, e, totuși unul dintre cei mai mari regizori ai lumii. Totuși, Tilda nu e o actriță oarecare care să se milogeasca pentru roluri. Iar Mungiu nu e Coppola. Și atunci?! Așa ca pe mine să mă scuzați. Felul ăsta nu îl accept și nu îl servesc nici altora. Așa cum nu am aplaudat o puștoaică care cântă rock despre consumul de pastile, despre aruncat de la etaj când te-ai saturat de viață, despre sex oral deep-throat, despre asfixie erotică și satanism deghizat în „simplu goth” „pentru că e româncă”. Statul Român a finanțat filmele lui Cristian Mungiu cu peste 4 milioane de euro. Nu a recuperat nici a zecea parte din bani! (I-am rugat pe distinșii progresiști să mă lase în pace. De nenumărate ori. I-am avertizat că dacă mă supără, caut până în pânzele albe și nu le va plăcea ce voi arăta public. Tot nu vor să înțeleagă! Acesta este rezultatul atacului la persoana pe care l-au întreprins ieri, prin asmutirea a peste 300 de conturi asupra mea!) Iubitorilor de progres le place transparența când vine vorba despre bani publici dați unor firme private! Și mie îmi place transparența, de aceea am început să caut sumele investite de statul român în filmele marelui regizor Cristian Mungiu! În fond sunt bani de la buget, nu?! Și tuturor ne place transparența! Centrul Național al Cinematografiei (CNC) este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii. Totuși, un stat condus de către guverne responsabile, de buni manageri, încearcă să se asigure că investițiile măcar se amortizează și împrumuturile din banii statului revin în buget. Adică, dacă statul nu câștigă nimic, măcar să nu piardă! E adevărat că pentru cultură, profitul nu este o condiție, dar măcar să se recupereze banii ar fi un pas înainte. O dovada de respect pentru contribuabil. Acest lucru nu s-a întâmplat in cazul regizorului Cristian Mungiu! Totalul banilor primiți de către Cristian Mungiu de la statul român (prin CNC) pentru extraordinarele filme ale Cristian Mungiu din anul 2005 până în prezent este de circa 3.800.000 – 4.200.000 euro – sumele variază în funcție de cursul valutar. Pe baza datelor publice disponibile în prezent, defalcarea aproximativă arată așa! – Pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” din 2007, Cristian Mungiu a primit de la stat in jur de 350.000 de euro. – Filmul „Amintiri din Epoca de Aur” din 2009, Mungiu a primit din bugetul țării între 300.000 – 500.000 euro (estimativ, fiind un proiect colectiv) – Pentru filmul din 2012, „După dealuri”, Mungiu a primit între 600.000 – 700.000 euro (echivalent a cca 2,8 mil. lei) din banii contribuabililor. – În filmul „Bacalaureat” din 2016 a băgat cca 400.000 euro (1,91 milioane lei) din banii poporului în firma lui Mungiu. – Filmul R.M.N. din 2022 a costat statul român cca 1.000.000 euro (4,455 milioane lei). – Filmul Fjord, din 2026 I-a costat pe români cca 700.000 euro. Notă bene: Acestea sunt sume alocate direct de CNC (credite nerambursabile parțiale/împrumuturi). Cifrele exacte NU SUNT toate publice în detaliu; totalul este o estimare bazată pe surse de presă de încredere și rapoarte CNC. Detalii: Banii de la CNC nu merg direct în buzunarul personal al lui Cristian Mungiu. Statul dă banii producătorului (companiei de producție), nu regizorului personal. Pentru filmele lui Mungiu, producătorul principal este de obicei Mobra Film (casa lui de producție). Mungiu este adesea și regizor, și producător (sau co-producător), deci el controlează indirect banii prin firma lui. Bine-nteles, banii sunt destinați producției filmului, adică salariile echipei, actori, locații, tehnică, post-producție șamd. Bref! CNC semnează contractul cu compania de producție (firma lui Mungiu, Mobra Film, pentru Fjord). Suma intră în bugetul de producție al filmului. Din acest buget, Mungiu primește un onorariu de regizor și un eventual profit deoarece este producător dacă filmul face bani. Finanțarea este de obicei nerambursabilă parțial sau sub formă de credit care trebuie returnat parțial din încasări. Despre cine mai finanțează filmele lui Cristian Mungiu într-un material viitor. * NR – Nu contează cine și cu cât îl finanțează. Contează rezultatul! |
Distribuie!
5 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
CRISTIAN MUNGIU, SPONSORIZAT DE CONSILIUL EUROPEI
– și cele mai progresiste țări UE. Cum contribuie Mungiu la combaterea ”extremismului”, ”obscurantismului”, ”fundamentalismului religios”, la promovarea libertăților și incluziunea LGBTQ
De Diana-Maria Brăgaru Publicat: Miercuri, 27 mai 2026 – https://www.activenews.ro/opinii/Diana-Maria-Bragaru-Cristian-Mungiu-sponsorizat-de-Consiliul-Europei-si-cele-mai-progresiste-tari-UE.-Cum-contribuie-Mungiu-la-combaterea-extremismului-obscurantismului-fundamentalismului-religios-la-promovarea-libertatilor-si-incluziunea-LGBTQ-205415
Notă: când un film este premiat, vânzarea biletelor EXPLODEAZĂ !
Cum a finanțat Consiliul Europei filmele lui Cristian Mungiu: coproducții internaționale și angajament social progresist, pentru binele tuturor și eliminarea discriminarii
Întreaga carieră a lui Cristian Mungiu, dublu laureat al Palme d’Or (în 2007 și în 2026), este o luptă continuă pentru promovarea valorilor europene. De fapt, este construită pe un tipar, fiind modelul european de susținere financiară și socială a cinematografiei de autor prin filme care prezintă tarele societăților naționale conservatoare și refuză incluziunea socială.
Tematica filmelor lui Cristian Mungiu este concentrată pe adevăratele valori europene promovate de Consiliul UE prin președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen. Filmele lui Cristian Mungiu expun extremismul și înapoierea societății patriarhale, dominate de fundamentalismul creștin, precum și marginalizarea identităților excluse de societati retrograde,, inclusiv prezentarea relațiilor feminine queer.
Prin munca sa, talentatul Cristian Mungiu aduce o critică susținută a normelor rigide care asupresc societatea civilă prin religie și norme morale de Ev Mediu.
Bine-nteles, o asemenea activitate nu putea fi trecută cu vederea de UE. Finanțarea de la Consiliul Europei prin Eurimages, fondul de coproducție al Consiliului Europei, a venit imediat să îi acorde lui Mungiu un sprijin financiar consistent.
Filmul „După dealuri” (2012) a primit de la Consiliul Europei 400.000 euro.
Pentru „R.M.N.” (2022), Consiliul Europei a acordat suma de 420.000 euro.
Peliculei Fjord (2026) I-au acordat 500.000 euro.
Consiliul Europei, condus din umbră de înțeleapta doamnă Von der Leyen, a mai sponsorizat și filme ca Bacalaureat (2016), dar și alte proiecte.
Estimările arată ca doamna Ursula l-a ajutat pe Cristian Mungiu cu sume între 300.000–500.000 pentru fiecare film făcut.
Colaborări europene cu parteneri din cele mai progresiste, mai pro-europene țări
Genialul regizor Cristian Mungiu lucrează constant și cu un nucleu bine închegat de parteneri europeni precum:
– Why Not Productions” (Franța, Pascal Caucheteux & Grégoire Sorlat) a fost coproducător principal pentru majoritatea filmelor marelui regizor Cristian Mungiu.
– Les Films du Fleuve” (din Belgia, aparținând fraților Jean-Pierre & Luc Dardenne).
– Eye Eye Pictures (Norvegia)
– Snowglobe (Danemarca)
– Filmgate Films (Suedia)
Fonduri naționale norvegiene și suedeze.
Alți parteneri importanti ai fublului laureat de la Cannes sunt Centre national du cinéma (Franța), dar și distribuitori internaționali ca Wild Bunch/Goodfellas.
Recunoaștere europeană la Cannes pentru combaterea mentalitaților învechite!
„După dealuri” a fost catalogat de critici drept unul dintre cele mai puternice filme queer ale deceniului, prin expunerea relației intense dintre cele două protagoniste feminine și critica dură a fundamentalismului religios ortodox, a exorcizarilor și a suprimării identități lor de gen nonconformiste.
R.M.N. A abordat xenofobia, rasismul și respingerea unui sat înapoiat a muncitorilor străini.
Fjord (2026), laureat cu Palme d’Or expune extremismul religios și luptă împotriva dogmelor.
Alte filme, precum „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” și „Bacalaureat” critică ipocrizia socială din România, care refuză sa se alinieze valorilor europene și condamnă controlul asupra corpului femeii, fiind indirect un manifest pentru dreptul femeilor la avort.
Consiliul Europei, UE, Franța, Belgia și țările nordice susțin un cinema care promovează cultura incluziunii, vizibilitatea identităților LGBTIQ+ (prin lecturi și teme queer), combaterea obscurantismului religios și apărarea valorilor umaniste deschise.
Acest sprijin consistent acordat marelui regizor Cristian Mungiu reflectă prioritățile europene contemporane: diversitate, incluziunea LGBTQIA+, critica tradițiilor conservatoare.
Premiile câștigate de Cristian Mungiu înseamă însă și câștiguri financiare. Investitorii își recuperează întotdeauna banii băgați în filme premiate!
Orice premiu câștigat de Cristian Mungiu aduce o promovare gratuită masivă a filmelor care luptă pentru valorile progresiste, asigurând banii necesari pentru viitoare filme care sa promoveze cultura queer, incluziunea, sa elimine bariera religioasă, care este un impediment major în instaurarea societății progresiste, multilateral dezvoltate.
Slava!
CHIAR ASA?
Sa recapitulam ce spune autoarea:
“… Ce să fac, sunt foarte circumspectă când un festival progresist de film oferă premiul cel mare pentru un film CARE PARE anti-progresist.”
Pentru mine activitatea lui Cristian Mungiu spune mai multe decât un milion de cuvinte.
1. Filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007)
PRO-AVORT! Tematica „trupul meu alegerea mea”. Progresism pur.
2. „După dealuri”. Film LGBTQIA+!
3. Filmul „Bacalaureat” din 2016.
Ce sa vezi, este despre cât de coruptă e România. O critică pe față a valorilor tradiționale românești și o preamarire valorilor occidentale.
4. „R.M.N.” FIlmul din 2022. Românii sunt prezentati ca rasiști, xenofobi. Mungiu ne arată cum transilvănenii sunt dușmani ai imigranțor. Dacă atacul la populația majoritară acuzată ca e intolerantă nu e progresism pe față, să ma ierte Dumnezeu!
5. Și suntem siguri că „Fjord” pune sub semnul întrebării valorile occidentale?
Eu am dubii!”
Da Stimata Redactie ai dreptate in general: “ Nu contează cine și cu cât îl finanțează. Contează rezultatul!”
Dar care este rezultatul?
Filme progresiste la maximum, iar noi orbiti de Palmele peste ochi de la Canes nu mai putem vedea adevarul?
Chiar atat de vanitosi am ajuns?
Redactia isi jigneste citiorii cand le propune o asemenea pozitionare vanitoasa.
Inca nu va injurat nimeni sau injuraturile nu le publicati?
Se pare ca nici Redactia nu a vazut vre-un film de a lui Muiengiu dar scoate praf pe nas.
Filmul Fjord al lui MUngiu
Din câte am citit, filmul Fjord al lui Mungiu se inspiră din tragedia familiei Bodnariu, cea căreia statul norvegian i-a luat cei cinci copii pe motiv că le-o fi dat câte o pălmuţă la funduleţ. Articolul din care m-am informat pretindea că mesajul filmului ar fi acela că părinţii au dreptul să-şi crească copiii cum cred ei mai bine şi doar în cazuri extreme şi bine documentate, copiii pot fi preluaţi de stat. Statul trebuie să ştie că nu va fi în stare niciodată, să ofere copiilor dragostea părintească pe care o au în familie. Nu condiţiile materiale contează cel mai mult.
Din articolul pe care l-am citit, filmul lui Mungiu ar fi fost selecţionat deja pentru premiere, la un festival important. Nu ţin minte numele festivalului, fiindcă articolul l-am citit doar pentru mine. Dar faptul că Mungiu a tratat acest film ca apărător al familiei tradiţionale, e un gest îmbucurător, care susţine ideea că omul este în general, perfectibil. Iar dacă filmul mai primeşte şi un premiu prestigios, filmul va aduce banii cheltuiţi pe el îndoit înapoi. Va fi o acţiune cu valoare morală, dar însoţită şi de succes financiar. Mai mult, nu-şi poate dori nimeni de la un film.
Domnule cu Desaga te apuci sa faci comentarii despre un film pe care nu l-ai vazut, bazat pe cronicile din mas media. Ce poate fi mai absurd?
Daca taceai – nu scriai – filozof ramaneai!
Nea Desaga ai talentul nefericit de a pe p.une impotriva vantului ca un tipic Gica Kontra.
Est cel care il admira pe Einstein si pe Elon Musk – https://ioncoja.ro/in-apararea-domnului-musk.
Deci orientarea matale este mai mult decat dubioasa, Mai ales cand il compari pe spurcatul de Musk cu Eminescu.
Pai nimeni nu il stie pe Eminescu ca un CEO plin de bani si ahtiat psihopat dupa faima si popularitate. Nu iti este rusine sa faci asemenea comparatii?
Drept cine ne iei cand vii si ne propui asemenea lecturi?