 CD1.866 aprobate denitsoc@gmail.com 207.204.228.84
IRANUL ADUCE UN NOU PLOT IN CIMITIRUL IMPERIILOR Edward Gibbon a aratat că imperiile rareori se prăbușesc brusc. Declinul lor este de obicei gradual, modelat de schimbări structurale pe termen lung provenite din interiorul sistemului incapabil a se mai sustine. dar răzbunator si periculos in căderea lui istorică. Hegemonia americană se destramă acum în timp real, pe măsură ce Iranul atacă statele din Golf, iar Garanțiile de Securitate ale SUA se dovedesc a fi goale. Atacul comun americano-israelian împotriva Iranului din februarie 2026 a declanșat o dezbatere intensă în rândul cercetătorilor și observatorilor politici. Conflictele militare din Asia de Vest nu sunt neobișnuite, dar acest episod particular poate avea consecințe mult dincolo de câmpul de luptă zonal. Unii analiști au tras paralele cu criza Suez din 1956, când Marea Britanie și Franța au încercat să acapareze Canalul Suez după ce Egiptul l-a naționalizat. Dupa mai bine de 20 de ani de ocupatie SUA a trebuit să părăsească subit si las Afganistanul, cunoscut deja ca Cimitir al Imperiilor repetand evacuarea din Saigon. Acum actiunea s-a mutat in Iran, adaugand un alt plot la Cimitirului Imperiilor. Astăzi, atacul Iranului ar putea reprezenta un punct de inflexiune geopolitică comparabil. Timp de mai bine de șapte decenii, SUA au ancorat ordinea globală, nu numai prin puterea militară, ci și prin instituții, reguli și aranjamente economice care au structurat sistemul internațional postbelic. Multe țări, inclusiv puterile emergente, s-au extins economic în acest cadru. Legitimitatea conducerii SUA s-a bazat nu doar pe forță, ci și pe percepția că sistemul pe care l-a creat ar produce stabilitate și ar împărtăși beneficii economice. Nicăieri acest aranjament nu a fost mai important din punct de vedere strategic decât în Asia de Vest si Orientul Mijlociu. Asia de Vest a fost mult timp una dintre cele mai volatile regiuni din politica globală. De la crearea Israelului în 1948, conflictele recurente dintre Israel și statele arabe, împreună cu rivalitățile sectare și războaiele civile, au produs o instabilitate persistentă. Regiunea posedand și vaste rezerve de petrol face ca stabilitatea sa politică să fie esențială pentru funcționarea economiei globale. Pentru a gestiona acest mediu strategic, SUA au dezvoltat un cadru de securitate și energie care a devenit esențial pentru influența sa globală. Începând cu anii 1970, Washingtonul a oferit Garanții de Securitate monarhiilor din Golf, create de elita financiară internatională din randul celor mai supuse dar influente familii din zonă, cum ar fi Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. În schimb, aceste state au trebuit să stabilească prețul și să tranzacționeze petrolul în dolari americani. Acest aranjament, al sistemului petrodolarilor, a consolidat rolul central al dolarului american în finanțele globale, asigurând în același timp aprovizionarea cu energie fiabilă. Relația a funcționat ca o înțelegere strategică. Statele din Golf au primit protecție si securitate într-o regiune marcată de rivalitate geopolitică, creată inadins de Israel în timp ce Statele Unite se făceau că asigură atât stabilitatea politică zonală dar mai ales cea energetică, cât și influența financiară. Iranul, însă, a fost mult timp în afara acestui sistem. După Revoluția Islamică din 1979, relațiile dintre Teheran și Washington s-au deteriorat brusc. Iranul s-a poziționat ca un contestatar al influenței SUA și a dezvoltat rețele de alianțe regionale cu actori precum Hezbollah, Hamas și Houthi. Aceste relații au adâncit tensiunile în regiune și au întărit dependența monarhiilor din Golf de Garanțiile de Securitate ale SUA. Timp de decenii, strategia americană în Asia de Vest s-a bazat pe trei piloni: Sistemul insă slăbea, Iranul isi crease relatii comerciale si de influentă militară zonală in ciuda interdictiilor si sanctiunilor crunte ce i s-au aplicat. Din aceste motive SUA au decis să dea o lectie Iranului si să ii limiteze influenta si puterea economic. Insă ultima lectie, atacul din februarie 2026 asupra Iranului a ridicat semne de întrebare serioase atât cu privire la credibilitatea, cât și la sustenabilitatea conducerii SUA în regiune. Lansarea unui atac militar în timpul angajamentului diplomatic, in stilul classic al “diplomatiei americane” a subminat încrederea în procesele de negociere in general conduse de SUA. În diplomația internațională, credibilitatea, bona fide rămâne o resursă crucială, chiar și în rândul rivalilor strategici. Atacul nu a beneficiat de autorizație formală din partea Congresului SUA și nu a primit aprobarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. fiind lipsit de orice Legitimitate. Aceasta a fost un motiv sufficient ca eventualii aliati sa nu se alinieze atacului. Acțiunile care ocolesc mecanismele internaționale stabilite ridică inevitabil întrebări cu privire la regulile care guvernează utilizarea forței și la coerența ordinii internaționale. Deja consecințele immediate regionale au evidențiat vulnerabilități tot mai mari. Acțiunile de represalii ale Iranului au vizat infrastructura și locațiile strategice asociate cu statele din Golf. Pentru aceste guverne, episodul ridică o întrebare fundamentală: dacă SUA nu le poate proteja de escaladarea regională, mai poate servi drept un garant de securitate fiabil? De aceea in ultimii ani, statele din Golf și-au diversificat din ce în ce mai mult relațiile strategice. Prezența economică în expansiune a Chinei în regiune a creat parteneriate alternative care anterior erau limitate. Prin investiții la scară largă, proiecte de infrastructură și cooperare energetică, Beijingul și-a consolidat constant poziția de actor economic major în Asia de Vest. China a început, de asemenea, să joace un important rol diplomatic. Acordul din 2023 de restabilire a relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran, facilitat de Beijing, a demonstrat că apar actori diplomatici alternativi într-o regiune dominată istoric de hegemonia americană. Diversificarea relatiilor strategice a făcut ca Arabia Saudită să incheie un acord de securitate cu Pakistanul, ajungand să fie luată sub umbrela de protectie nucleară a acestuia, reducand considerabil pericolul si amenintarea prezentată de arma nucleară a Israelului. Consecințele economice ale escaladării conflictului se extind mult dincolo de Orientul Mijlociu. Orice perturbare a Strâmtorii Hormuz, îngustul pasaj maritim prin care trece o parte semnificativă din transporturile globale de petrol, cca 20%, ar împinge prețurile la energie în sus. Prețurile petrolului care depășesc 100 USD pe baril generează presiuni inflaționiste în întreaga economie globală, afectând atât piețele dezvoltate, cât și pe cele emergente. Europa lipsită de petrolul si gazele rusesti este cel mai mult expusă crizei energetice. Dar acum SUA nu mai poate să se gandească si să aibe si grija aliatilor, acum cand incearcă cu disperare si teamă terminală să-si salveze pozitia chiar compromisă de Number One. SUA isi subminează chiar sistemul care i-a susținut odată poziția de lider. Ordinea postbelică a impus legitimitate deoarece părea să promoveze stabilitatea, regulile previzibile și creșterea economică. Dacă Washingtonul este perceput din ce în ce mai mult ca o forță destabilizatoare, mai degrabă decât stabilizatoare, credibilitatea acestei poziții de lider se erodează irecuperabil. Această dinamică este deja vizibilă în interesul tot mai mare al multor țări pentru diversificarea sistemelor economice și financiare. Inițiativele din cadrul grupării BRICS care vizează reducerea dependenței de instituțiile financiare dominate de dolarul Rezevei Federale din SUA reflectă o căutare mai amplă de alternative la ordinea existentă. SUA incă se mai crede cel mai puternic actor militar din lume și continuă să ocupe o poziție centrală în finanțele și tehnologia globală. Cu toate acestea, sistemele hegemonice totusi se prăbușesc. Cel mai adesea, acestea slăbesc treptat pe măsură ce încrederea în puterea dominantă scade. Dezbaterea din jurul atacului din februarie 2026 asupra Iranului reflectă tocmai această problemă a valabilitătii sistemului hegemonic. Cand credibilitatea garanțiilor de securitate ale SUA se erodează în regiunile care odinioară i-au ancorat influența, regiunea s-ar putea îndrepta treptat către o structură multipolară. Puterile emergente, actorii regionali și noile coaliții economice vor modela in mod independent si suveran din ce în ce mai mult politica internațională. Rămâne incert dacă evenimentele din 2026 se vor dovedi a fi un punct de cotitură. Dar istoria sugerează că momentele de depășire strategică pot accelera transformări mai profunde. Pentru SUA, provocarea va fi dacă își poate adapta conducerea la o lume în schimbare, sau riscă să fie martorii eroziunii lente și a dispariției ordinii pe care a construit-o odinioară. Atlanta 14/03/2026 |
Distribuie!
5 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
ECONOMIA POLITICĂ
De CD
Pentru cei ce nu au iubit si urmărit orele si cursurile de economie politică si socialism stiintific aceste stiinte acum nu ii poate ajuta să navigheze eficient in oceanul ideologico-economic ce se zbate in jurul nostru.
Ambele discipline le-am considerat si pe buna dreptate, că sunt de fapt originea societătii socialistae in care trăiam si le-am respins de plano, dincolo de orice argument.
Dar dacă tot erau originile răului si inconvenientului totusi meritau mai multă consideratie, căci conform zicalei “iti tii dusmanul mai aproape decat prietenul, ca să-l cunosti si să te poti apăra imparabil”.
Publicul larg isi poate aminti doar de doi mari economisti, Adan Smith si Karl Marx, tatăl capitalismului de piată liberă si fondatorul comunismului. Cei care au vrut insă să-si pastreze o medie bună pentru repartitie s-ar putea să adauge si pe John Maynard Keynes și Friedrich Hayek.
Luna aceasta marchează 250 de ani de la apariția celei mai celebre lucrări a lui Adam Smith, “Avuția națiunilor”, care a fost publicată pentru prima dată pe 9 martie 1776.
În același timp, putem observa cu grijă că sistemul capitalist se afundă din ce în ce mai adânc într-o criză insolubilă, cu bule bursiere, datorii și război care fac ravagii în economia mondială.
Karl Marx și Friedrich Engels și-au dezvoltat ideile – ideile socialismului științific – sintetizand cele mai avansate idei ale timpului lor, de la mijlocul secolului al XIX-lea. Aceasta a inclus nucleul revoluționar conținut în filosofia dialectică a lui Hegel; viziunile îndrăznețe ale socialiștilor francezi; și abordarea științifică a economiștilor „clasici” – inclusiv, în primul rând, figuri precum Adam Smith și David Ricardo în Marea Britanie.
Scoțianul Adam Smith (1723-1790), un copil al Iluminismului, a reprezentat apogeul acestei tradiții în vremea sa. A fost primul care a formulat un „sistem de economie politică” coerent și cuprinzător.
După cum sugerează și titlul, magnum opus-ul lui Smith s-a ocupat de investigarea factorilor care au îmbogățit țările capitaliste și locuitorii acestora – în special burghezia.
Smith începe „Avuția națiunilor” discutând conceptul de “diviziune a muncii”: cum combinația dintre specializare și cooperare crește eficiența și productivitatea unei forțe de muncă.
Această diviziune a muncii unde fiecare muncitor îndeplinind o sarcină specializată, înseamnă că se poate produce mai mult cu mai puțină muncă. Acest lucru le permite proprietarilor să își reducă costurile, angajând mai puțini lucrători, să obțină o cotă mai mare de piață și să-și sporească profiturile.
Ceea ce este adevărat pentru fabrica individuală, a subliniat Smith, este adevărat pentru societate în ansamblu. Așa cum o firmă sau alta poate deveni mai productivă prin împărțirea sarcinilor, formarea specialiștilor calificați și coordonarea producției, tot așa o economie natională devine mai productivă – și o națiune mai bogată – prin împărțirea producției în diferite ramuri industriale.
Această perspectivă a ghidat și sprijinul lui Smith pentru liberul schimb (împotriva mercantilismului și protecționismului).”.
În loc să caute autosuficiența economică și autarhia, ca parte a unui joc cu sumă nulă(zero), societatea ar fi mai bogată în ansamblu – au sugerat acești economiști liberali – dacă fiecare națiune s-ar specializa și ar comercializa liber.
În special, patria lui Smith și Ricardo, Marea Britanie, ca putere capitalistă cea mai productivă din punct de vedere economic și competitivă, ar fi beneficiat cel mai mult de o politică de liber schimb. Mai precis, industriașii britanici au avut cel mai mult de câștigat de pe urma liberalismului economic.
Răspunzând la întrebarea pusă în titlul cărții sale, Smith spune că, mai presus de toate, „puterile productive ale muncii” – nu comerțul comerciantului, nici munții de metale prețioase, nici bogăția lăsată moștenire de natură – sunt cele care îmbogățesc o națiune.
Mai mult, aceste puteri productive pot fi sporite: prin știință și specializare; prin tehnologie și tehnică; prin centralizarea și coordonarea producției.
Smith și clasiciștii au văzut corect capitalismul ca un sistem bazat pe producția și schimbul de mărfuri: bunuri și servicii produse nu doar pentru consum sau uz personal, ci pentru comerț; pentru schimb pe piață.
Smith a ajuns la o idee profundă: că valoarea unei anumite mărfi este determinată de cantitatea de muncă încorporată în ea. Cu alte cuvinte, mărfurile sunt schimbate proporțional cu timpul necesar pentru producerea lor.
„Munca… este singura măsură universală, precum și singura măsură precisă a valorii sau singurul standard prin care putem compara valorile diferitelor mărfuri în orice moment și în orice loc.”
„Numai munca este standardul ultim și real prin care valoarea tuturor mărfurilor poate fi estimată și comparată în orice moment și loc. Este prețul lor real; banii sunt doar prețul lor nominal.” afirmă Smith în “Avuția națiunilor”, într-un capitol care discută „prețul real și nominal al mărfurilor”.
Capitalistul, spune Smith, „nici nu intenționează să promoveze interesul public, nici nu știe cât de mult îl promovează”. În schimb, „el își intenționează doar propria securitate; și prin direcționarea acelei industrii în așa fel încât produsele sale să aibă cea mai mare valoare, el își intenționează doar propriul câștig… condus de o mână invizibilă pentru a promova un scop care nu făcea parte din intenția sa”.
Mâna invizibilă apare ca o scuză penibilă in teoriile lui Smith.
Nici Karl Marx si nici Adam Smith nu au inventat teoria valorii-muncă, al cărei embrion poate fi urmărit până în timpurile străvechi, apărând în scrierile lui Aristotel, de exemplu. Smith a fost însă primul care a afirmat acest concept într-un mod atât de definitiv și care a construit un cadru teoretic pe această fundație.
Economia de piată actuală, ultra liberală a depăsit de mult limitele prevăzute de Smith si de aici avem situatia catastrofală in care ne găsim.
Ideile lui Smith despre teoria valorii-muncă – și despre economia politică în general – erau departe de a fi produsul finit, ele au reprezentat doar o schimbare de paradigmă în gândirea economică, punând bazele pentru investigații ulterioare.
Printre economiștii clasici ulteriori, englezul David Ricardo (1772-1823) a fost cel care a dezvoltat cel mai departe teoriile lui Smith – ducându-le cât de departe au putut merge în limitele gândirii burgheze.
Ricardo a dat economiei politice clasice forma sa finală după ce a formulat și elaborat cu cea mai mare claritate legea determinării valorii de schimb prin timpul de muncă.
Ricardo a depășit unele dintre contradicțiile ideilor lui Smith, aplicând o abordare științifică și teoria valorii-muncă cu mai multă consecvență, astfel economia politică classică a atins apogeul odată cu el.
Capitalismul se extinsese și evoluase în continuare de pe vremea lui Smith și începea să experimenteze crize acute, periodice.
Ricardo și alți economiști după el au afirmat că astfel de crize erau posibile. Sau, mai degrabă, au afirmat că aceste crize se datorau diverselor „accidente”, care nu erau inerente sistemului capitalist; nu erau implicite în legile valorii și profitului. Pentru ei, ca liberali, piața nu putea greși cu nimic.
Dar ceea ce econiomistii capitalisti cat si ceilalti socialisti sau comunisti nu au vrut să spună că crizele sunt provocate. Crizele sunt provocate pentru că ele aduc foloase enorme băncilor, respectiv bancherilor. In aceste crize s-au pierdut valori imense si tezaure intregi, dar Lavoisier ne spune că totusi nimic nu se pierde ci totul se transformă/transferă. In cazul de fată s-au transferat in voltele proprietarilor bancilor.
Să nu uităm ca Marx in impărtirea societătii dihotomic, in sclavi si exploatatori uită să ii pună si pe bancheri in clasa exploatatorilor.
Bancherii au fost slăbiciunea lui Marx cat si a altor economisti.
Karl Marx (1818-1883) a crezut, s-au asa i s-a spus de către bancheri, că are sarcina de a duce știința economiei mai departe: de a prelua ideile și presupunerile lui Smith, Ricardo și ale celorlalți economiști clasici; de a trage concluziile logice și de a remarca contradicțiile care minau teoriile precedente.
Bazându-se pe teoria valorii-muncă și pe metoda filosofică a materialismului dialectic, Marx a reușit să dezvăluie și să expună in felul său legile care guvernează mișcarea sistemului capitalist.
În special, a reușit să rezolve o enigmă care i-a “derutat” pe economiștii clasici: Enigma Profitului.
Smith și clasiciștii vedeau capitalismul – „societatea comercială” – ca fiind bazat pe schimbul de mărfuri; Mai mult, pe baza unui schimb corect și egal între indivizi, nu pe baza înșelăciunii sau jafului.
Și totuși, cumva, din acest schimb egal a apărut inegalitatea.
În special, în schimbul dintre capitaliști și muncitori, primii ajung evident să obțină mai mult decât aveau la început. Cu alte cuvinte, relația dintre capital și munca salariată dă naștere, evident, unui profit, însușit de clasa capitalistă.
Dar cum?
Smith a recunoscut că profiturile capitaliștilor au fost derivate din păltile făcute. „Valoarea pe care o adaugă muncitorii”, afirmă el în “Avuția națiunilor”, de exemplu, „se rezolvă… în două părți, dintre care una plătește salariile lor, cealaltă profiturile angajatorului lor”.
Saltul teoretic al lui Marx a fost acela de a explica diferența dintre muncă și forța de muncă. În aceasta se afla secretul înțelegerii profitului și, la rândul său, cheia deblocării tuturor celorlalte mistere ale modului de producție capitalist.
În schimbul plății salariilor lucrătorilor, cu alte cuvinte, capitalistul cumpără capacitatea unei forțe de muncă de a munci pentru o anumită perioadă de timp: o lună, o zi sau chiar o oră. La rândul său, capitalistul își însușește toată valoarea produsă în această perioadă de lucru.
Profiturile capitaliștilor provin din faptul că lucrătorii, în acest timp, pot produce mărfuri care conțin o valoare mai mare decât valoarea echivalentă pe care o pot cumpăra salariile lor.
Pe scurt, profiturile provin din exploatarea forței lor de muncă: din munca neplătită a clasei muncitoare.
Marx a mai marcat un puct valoros subliniind că “confuziile” lui Smith proveneau din evitarea sistematică de a explica clar diferența dintre valoare și preț.
O caracteristică a populatiei americane care izbeste pe toti ceilalti, acum in secolul XXI este ignoranta crasă in ce priveste diferenta dintre valoare si pret, americanul le consideră intotdeauna aceleasi.
În cele trei volume ale sale din “Capital”, Marx a arătat cum legea valorii este regulatorul fundamental al sistemului capitalist, ducând la toate celelalte dinamici și tendințe economice pe care le vedem în capitalism.
În acest sens, teoria valorii-muncă explică de unde provine profitul; cum sunt distribuite capitalul și munca în economie; care sunt cauzele reale ale inflației; de ce șefii îi împing pe muncitori să muncească mai mult și mai mult; de ce capitaliștii investesc în tehnologie și utilaje; de ce exploatarea și inegalitatea sunt intrinseci capitalismului; și de ce sistemul este fundamental predispus la crize – crize de supraproducție.
Pe această bază, Marx a putut demonstra, irefutabil, de ce capitalismul nu poate fi cârpit și reformat, ci de ce trebuie răsturnat; de ce legile valorii, proprietății private și pieței trebuie înlocuite cu noi legi economice, bazate pe planificarea socialistă conștientă, proprietatea comună și controlul muncitorilor – cu producție pentru nevoie, nu pentru profit.
Directiile sunt clare si inăltătoare, dar protocolul de executie este eluziv, pentru că nu vrea să arate că sistemul capitalist lucrează pentru bancheri si a-i răsturna presupune si răsturnarea celor din capul mesei, bancherii.
Ar fi nedrept să nu amintim si de un inger decăzut al comunismului international, unul care nu era in programa scolară, Leon Troțki:
„Economia politică clasică – Adam Smith, David Ricardo – a atins deplina sa înflorire înainte ca capitalismul să fi îmbătrânit, înainte ca acesta să înceapă să se teamă de ziua de mâine. Marx le-a adus ambilor mari clasici tributul perfect al unei profunde recunoștințe. Cu toate acestea, eroarea fundamentală a economiei clasice a fost viziunea sa asupra capitalismului ca existență normală a umanității pentru totdeauna, în loc de o simplă etapă istorică în dezvoltarea societății.
Doctrina economică care este predată astăzi în instituțiile oficiale de învățământ și predicată în presa burgheză nu duce lipsă de material factual important, totuși este complet incapabilă să cuprindă procesul economic în ansamblu și să descopere legile și perspectivele sale, și nici nu are dorința de a face acest lucru.”
Da, si marele renegat a putut prevedea efemeritatea capitalismului si ideologizarea invătămantului.
Interesant este că fiecare tabără ideologică vede sfarsitul celeilalte, dar nu poate
să-l vadă pe al lor. Nu vor să pună la vedere conditiile valabile care ar duce la permanentizarea unui sistem, conditii pe care filozofia antică le-a enumerat clar, dar societatea umană nu a avut ocazia să le aplice de-a lungul istoriei, pe toate simultan in integralitatea lor.
Să sperăm că aceste conditii de a crea o societate dedicată unei fericiri comune depline se vor aplica in incercările viitoare a statelor suverane de a-si găsi si contura matca intr-un univers multipolar si multilateral.
Atlanta 15/03/2026
Despre distributism ce părere aveți? Credeți că ar putea fi o alternativă la capitalism?
,,Israelul folosește războiul cu Iranul ca pretext pentru a tortura mii de prizonieri.
Surse locale au raportat că mii de prizonieri palestinieni deținuți de Israel au fost scoși din celule și torturați în această săptămână, sub pretextul războiului dintre Israel și SUA împotriva Iranului.
Prizonierii palestinieni sunt cei mai vulnerabili, întrucât sunt deținuți fără drepturi și fără acces la avocați, iar peste 40 dintre ei au fost torturați până la moarte de gardienii israelieni în ultimii doi ani și jumătate, fără ca acest lucru să aibă vreo consecință.
Atacurile coordonate desfășurate de forțele represive din închisorile ocupației israeliene împotriva deținuților în ultimele două săptămâni au inclus izolarea și utilizarea bombelor sonore, a gazului cu piper și a bastoanelor împotriva deținuților. Acestea se adaugă la istoricul încălcărilor continue împotriva ostaticilor captivi și constituie o încălcare a dreptului internațional umanitar.
Aceste atacuri, care au avut loc în special în închisoarea Sde Teiman din deșertul Negev și în închisoarea Gilbwa, au dus la rănirea unui număr de deținuți și la transferul acestora la spitale ca urmare a bătăilor severe. Acest lucru relevă amploarea brutalității practicate de administrația închisorii și confirmă faptul că viețile deținuților sunt în pericol real, având în vedere politica continuă de represiune și neglijare medicală.
Mișcarea a făcut apel la poporul palestinian și la oamenii liberi din întreaga lume să intensifice acțiunile de solidaritate cu deținuții și să le fie alături în fața politicilor de represiune. Aceasta a solicitat instituțiilor internaționale pentru drepturile omului și celor umanitare să-și asume responsabilitățile și să ia măsuri urgente pentru a pune capăt acestor crime.
Autoritățile israeliene au intensificat utilizarea detenției administrative arbitrare împotriva palestinienilor, ca parte a unei campanii tot mai ample de arestări în masă, potrivit Comisiei pentru Afacerile Deținuților și Foștilor Deținuți Palestinieni și Clubului Deținuților Palestinieni.
La începutul lunii martie, numărul total al deținuților administrativi din închisorile israeliene a ajuns la 3.442, inclusiv 20 de femei și zeci de copii, reprezentând peste 36% din totalul deținuților palestinieni.
Autoritățile penitenciare israeliene dețineau 9.500 de prizonieri și deținuți la începutul lunii martie, ceea ce indică o creștere de 2,15% față de februarie, potrivit rapoartelor organizațiilor palestiniene pentru prizonieri.
În prezent, există 73 de femei deținute și 350 de persoane cu vârsta sub 18 ani în închisorile notorii din Megiddo și Ofer.
Numărul deținuților administrativi este de 3.442, reprezentând cel mai mare procent dintre cei condamnați, arestați sau clasificați drept „combatanți ilegali”. Aceștia reprezintă 36% din totalul palestinienilor aflați în închisorile israeliene, unde persoanele pot fi reținute pe termen nelimitat fără a li se aduce acuzații, în centrele de detenție militare.
Există, de asemenea, 1.249 de „combatanți ilegali” reținuți din interiorul Fâșiei Gaza după 7 octombrie 2023, precum și cei care au fost reținuți din Liban și Siria.
Săptămâna aceasta, vicepreședinta Knessetului israelian, Limor Son Har-Melech, a apărut într-un costum cu tema „Pedeapsa cu moartea pentru teroriști”.
Ea purta o uniformă asemănătoare cu cea a Serviciului Penitenciar Israelian, împreună cu insigne care înfățișau un ștreang și „Al Treilea Templu”.
În mâini, ea ținea un ștreang și o seringă, ca parte a costumului.
Costumul soțului ei reprezenta temele „Ocupație, Expulzare, Colonizare”. El purta o armă de recuzită cu inscripția „Ocupație”, un mic model de avion marcat cu „Expulzare” și o casă în miniatură cu inscripția „Colonizare”.
FOTO: Shobolani TERORISTI Satanisti Nazisti inainte de DERATIZAREA pe care o va face Iranul!
https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2026/03/photo_2026-03-12_20-10-23.jpg
https://www.incorectpolitic.com/israelul-foloseste-razboiul-cu-iranul-ca-pretext-pentru-a-tortura-mii-de-prizonieri/
,, SCENE ȘOCANTE – Militar american agresat pentru că a afirmat “Nimeni nu vrea să moară pentru Israel!” ‘’ VIDEO: https://domozina.ro/video/Senator_Marine.mp4?_=1
https://www.incorectpolitic.com/scene-socante-militar-american-agresat-pentru-ca-a-afirmat-nimeni-nu-vrea-sa-moara-pentru-israel/
Pasaportul evreului Poponar Pedofil Drogat Zelenski https://benjaminfulford.net/wp-content/uploads/2026/01/photo_2026-01-12_18-47-48.jpg
MINCIUNA Auschwitz 1 https://vk.com/video629036819_456239203
Auschwitz 2 https://vk.com/video629036819_456239204
,,Comisia de anchetă a ONU: Israelul a comis genocid în Gaza. 16 sept. 2025
O comisie de anchetă a Națiunilor Unite afirmă că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor din Gaza, transmite BBC…’’ https://www.cotidianul.ro/comisia-de-ancheta-a-onu-israelul-a-comis-genocid-in-gaza/
,,Comitet ONU acuză Israelul. ”Moartea acestor copii e aproape unică în plan istoric” 19 sept. 2024
Un comitet al ONU a acuzat joi Israelul de încălcarea ”severă” a tratatului global de apărare a drepturilor copiilor, afirmând că acţiunile militare israeliene din Gaza au avut un impact „catastrofal” asupra lor şi constituie unele din cele mai grave abuzuri din istoria recentă, relatează Reuters. Peste 41.000 de oameni au fost ucişi în Gaza de la lansarea de către Israel a campaniei sale militare drept răspuns la atacurile Hamas din 7 octombrie, soldate cu 1.200 de morţi şi 250 de ostatici. Autorităţile palestiniene din sectorul sănătăţii au indicat mai devreme săptămâna aceasta că 11.355 dintre cei ucişi în Gaza sunt copii, luând în calcul doar decesele complet documentate…’’ https://www.cotidianul.ro/comitet-onu-acuza-israelul-moartea-revoltatoare-a-acestor-copii-e-aproape-unica-in-plan-istoric/
,,”Nu am văzut niciodată așa ceva”. Mărturia unor chirurgi care au lucrat în Gaza: COPIII SUNT ÎMPUȘCAȚI ÎN MOD INTENȚIONAT DE LUNETIȘTII ISRAELIENI –
VIDEO https://twitter.com/i/status/1856651106782527668
,,Copii uciși într-un atac israelian, la un punct de distribuție a apei.
Cel puțin opt palestinieni, majoritatea lor copii, au fost uciși și mai mult de 15 au fost răniți duminică în centrul Fâșiei Gaza, au anunțat oficiali locali, de o rachetă israeliană despre care armata a spus că și-a ratat ținta vizată, transmite Reuters. Racheta a lovit un punct de distribuție a apei potabile în tabăra de refugiați Nuseirat, omorând șase copii și rănind alți 17, a declarat Ahmed Abu Saifan, medic de urgență la spitalul Al-Awda…’’ FOTO https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2024/03/06/Gaza-1000×600.jpg https://www.cotidianul.ro/copii-ucisi-intr-un-atac-israelian-la-un-punct-de-distributie-a-apei/
“Înainte de a fi occidentali și “israelieni”, suntem jidani” . .” https://www.incorectpolitic.com/rabinul-david-stav-inainte-de-a-fi-occidentali-si-israelieni-suntem-jidani/
,,Cum arată Aeroportul Bacău în urma shobolanilor paduchiosi invadatori: Joi, 10 octombrie 2024 https://www.activenews.ro/stiri/Cum-arata-Aeroportul-Bacau-in-urma-pelerinilor-care-s-au-intors-din-Uman-Ucraina-in-Israel.-Filmarea-Zilei-192495
https://www.incorectpolitic.com/filmarea-zilei-mizeria-lasata-de-jidani-pe-aeroportul-din-bacau/
Filmarea Zilei: https://www.facebook.com/2732b9dc-b087-43cd-a61d-78b651fc4175
Exista un obelisc reptilian in piata Vaticaului: Foto https://benjaminfulford.net/wp-content/uploads/2024/10/The-Egyptian-Obelisk-2.jpg VIDEO https://benjaminfulford.net/wp-content/uploads/2024/10/7320937114968332743.mp4?_=6
Intr-un ceas shobolanimea e ca pleava vanturata !
,,Gardienii Revoluției din Iran au promis că-l vor „vâna și ucide” pe Netanyahu.
„Dacă acest criminal care a ucis copii este încă în viaţă, vom continua să-l vânăm şi să-l ucidem cu toată puterea noastră”, au scris gardienii pe site-ul lor. 15 martie 2026
…Șeful diplomației turce: Cât Netanyahu e acolo, Israelul va găsi mereu un inamic
„Atât timp cât Netanyahu este acolo, (Israelul) va identifica mereu pe cineva drept inamic”, a spus ministrul turc de Externe, Hakan Fidan. „Pentru că au nevoie de asta pentru a-şi promova propria agendă. Dacă nu ar fi Turcia, ar alege o altă ţară din regiune”, a adăugat şeful diplomaţiei turce.
Ministrul e de părere că politica israeliană nu este una a păcii. Fidan consideră că Israelul urmăreşte „nu securitate, ci mai mult teritoriu”. Totodată, oficialul avertizează că pacea în Orientul Mijlociu poate fi atinsă doar prin schimbarea mentalității israeliană.’’
https://www.cotidianul.ro/gardienii-revolutiei-din-iran-au-promis-ca-l-vor-vana-si-ucide-pe-netanyahu/
Se pare ca Gardienii Revolutiei sunt scutiti de cautare si de efortul de a DERATIZA planeta de un Shobolan Paduchios Ucigash de copii semiti in Gaza si Iran, un Pedofil Mascat ca Satanyahu, pentru ca acum Mascariciul a fost lichidat chiar de shobolanii lui Nazisti Satanisti. Asteptam sa puna un alt mascarici, acum ca lumea s-a prins de teatrul lor grotesc shobolanesc, dar daca va aparea al Mascarici, iranienii vor avea grija sa-l prajeasca temeinic !
Oricum, acest Mascarici nu era originalul, pentru ca adevaratul Satanyahu a fost ucis de iranieni, cand au lovit avionul in care se afla shobolanul la intoarcerea din SUA Vacareasca Nazista Satanista, cand a fost razboiul de 12 zile.
,,Biroul premierului israelian contesta că Netanyahu este mort după ce acesta n-a mai fost văzut decât în filmări AI cu 6 degete – VIDEO: https://www.facebook.com/8567f2ee-9ea3-4833-9b3b-f2ac1d97738a
FOTO: https://www.activenews.ro/thumb-888?/articole/203651.jpg
Biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a respins zvonurile care circulă pe rețelele de socializare, potrivit cărora acesta ar fi fost ucis în urma replicilor Iranului la atacurile comune ale Israelului și Statelor Unite.
Agenția de știri de stat turcă Anadolu a relatat că a contactat biroul prim-ministrului pentru a obține un comentariu, pe măsură ce pe internet au început să se răspândească zvonuri conform cărora „Netanyahu a fost asasinat”.
Răspunzând la întrebare, biroul a respins aceste informații. „Sunt știri false; prim-ministrul este teafăr”, a declarat acesta.
Iranul a șocat comunitatea internațională afirmând că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a murit.
Oficialii de la Teheran au susținut că Israelul folosește în prezent tehnologii sofisticate de inteligență artificială și deepfake pentru a-l „manipula” în videoclipurile publice, cu scopul de a menține moralul populației și de a masca o criză de conducere.
Pe internet circulă zvonuri conform cărora prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu ar fi decedat în urma lovirii reședinței sale de către o rachetă hipersonică.
Cu toate acestea, în ciuda răspunsului oficial că acesta trăiește, oamenii rămân în continuare sceptici, afirmând că Netanyahu nu a mai fost văzut de la începutul războiului contraIranului. El a lipsit de la ședințele de informare privind securitatea din 11 martie și din nou ieri – ședințe pe care le-a condus întotdeauna personal.
Pe deasupra, Israelul a publicat cu o seară în urmă o filmare cu el care ar putea fi generată de inteligența artificială. În anumite momente ale videoclipului, acesta pare că are 6 degete la mâini – VIDEO mai sus.
Jurnalistul „conspiraționist” american Alex Jones emite ipoteza ca Netanyahu să fi fost asasinat chiar de către ai lui pentru a se da vina apoi pe Iran – VIDEO în bază.
Un asemenea scenariu ar putea activa din partea Israelului Opțiunea Nucleară contra Iranului.
De asemenea, recent a devenit viral un videoclip în care secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, este chemat în mijlocul unui interviu cu SkyNews după ce a primit un mesaj de la Camera de criză a Casei Albe: „Președintele te vrea imediat.” Câteva minute mai târziu, el se întoarce vizibil tulburat, abia putând să vorbească. VIDEO: https://www.facebook.com/08387a1b-2fef-4609-9bf3-dcbe42403654
VIDEO CU ALEX JONES: ,, A fost Benjamin Netanyahu ucis de un atac cu rachete balistice iraniane?’’
V: https://twitter.com/i/status/2032957882317091033
,, În raportul de mai jos, analizez FAPTELE și examinez „Fortăreața Sionului”, precum și rapoartele conform cărora cel mai recent videoclip al lui Netanyahu este realizat de inteligența artificială. Baza subterană de comandă militară israeliană situată sub…’’
V: https://pbs.twimg.com/amplify_video_thumb/2032949925604896768/img/iT40BHFqY3ENI48q.jpg
https://www.activenews.ro/stiri/Biroul-premierului-israelian-contesta-ca-Netanyahu-este-mort-dupa-ce-acesta-n-a-mai-fost-vazut-decat-in-filmari-AI-cu-6-degete-VIDEO-203651
,,… Într-o schimbare notabilă de retorică, liderul grupării Houthi din Yemen, Abdul Malik al-Houthi, a dat de înțeles joi că gruparea s-ar putea alătura conflictului dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte, afirmând că luptătorii săi au „degetul pe trăgaci” și vor interveni „în orice moment, dacă evoluția situației o va impune”.
Vorbind în timpul prelegerilor sale zilnice din timpul Ramadanului, al-Houthi și-a declarat sprijinul pentru Iran și a spus că grupul este pregătit să escaladeze conflictul militar, dacă va fi necesar.
El a susținut că confruntarea în curs este „o bătălie pentru întreaga națiune musulmană”…
Centrele de cercetare militară estimează că grupul deține un arsenal diversificat de rachete balistice și de croazieră; unele dezvoltate local pe baza modelelor iraniene, cu ajutorul experților iranieni și al grupării libaneze Hezbollah.
Acestea includ rachete cu rază lungă de acțiune, precum „Toufan”, cu o rază estimată între 1.350 și 1.950 km, precum și diverse versiuni ale rachetelor de croazieră „Palestine”, a căror rază poate ajunge la aproximativ 2.000 km.
Sistemele cu rază medie și scurtă de acțiune includ rachetele „Burkan”, derivate din familiile iraniene Shahab și Qiam, cu raze de acțiune de până la 1.200 km, precum și rachetele cu rază scurtă de acțiune „Badr”. Houthi au dezvoltat, de asemenea, rachete antinavale, precum „Asef” și „Tankil”, versiuni modificate ale rachetelor iraniene echipate cu focoase grele, oferind grupului capacitatea de a viza nave în Marea Roșie și Golful Aden în timpul implicării sale în războiul din Gaza.
Vehiculele aeriene fără pilot constituie o piatră de temelie a strategiei militare a Houthi, în mare parte deoarece sunt mai ieftine decât rachetele balistice și pot provoca un impact economic și psihologic semnificativ.
Printre cele mai proeminente sisteme se numără dronele „Samad” în mai multe variante, în special drona de tip loitering Samad-3, cu o rază de acțiune estimată între 1.500 și 1.800 km. Unele versiuni modernizate pot parcurge distanțe și mai mari. Modelele mai noi, precum Samad-4, sunt capabile să transporte muniție ghidată. Grupul operează, de asemenea, drone de tip „Waed”, care seamănă foarte mult cu modelul iranian Shahed-136 și au o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 km. Dronele de rază scurtă „Qasef-2K” sunt utilizate pe scară largă în operațiunile tactice.
Experții militari afirmă că eficacitatea acestor drone rezidă nu numai în puterea lor distructivă, ci și în capacitatea lor de a copleși apărarea aeriană și de a provoca daune economice prin atacarea navelor sau a infrastructurii vitale la un cost relativ redus.
Capacitățile navale ale grupării Houthi s-au extins semnificativ în ultimii doi ani, gruparea introducând noi tehnologii, inclusiv ambarcațiuni fără pilot și mine navale avansate, cu sprijinul experților iranieni.
Aceste capacități includ ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozivi, precum nava „Toufan”, o ambarcațiune de mare viteză controlată de la distanță, concepută pentru a lovi nave.
Grupul a dezvoltat, de asemenea, vehicule submersibile fără pilot capabile să atace navele de dedesubt pentru a evita sistemele de detectare de la suprafață.
Houthi dețin mai multe tipuri de mine navale amplasate pe rutele maritime, reprezentând o amenințare persistentă pentru comerțul internațional în Marea Roșie.
Conform estimărilor militare, grupul se bazează pe platforme mobile de lansare ascunse într-o rețea extinsă de tuneluri și peșteri din nordul și vestul Yemenului.
În plus, Houthi dețin un stoc mare de arme convenționale destinate utilizării interne, având peste 300.000 de recruți în rândurile lor, alături de luptători tribali înarmați loiali grupului.
Multe dintre resursele din zonele aflate sub controlul lor au fost dedicate recrutării și mobilizării în ultimii ani. Președintele Consiliului Prezidențial de Conducere al Yemenului, Rashad al-Alimi, a descris grupul ca fiind „înarmat până în dinți” cu arme iraniene interzise la nivel internațional, afirmând că acesta s-a transformat dintr-o insurgență locală într-o „organizație teroristă transfrontalieră” cu un arsenal avansat.
Observatorii spun că orice decizie a Houthi de a se alătura direct războiului regional ar putea deschide un nou front în Marea Roșie, complicând și mai mult peisajul de securitate de-a lungul unuia dintre cele mai vitale coridoare maritime din lume.’’
https://www.ziuanews.ro/stiri/situa-ia-devine-exploziva-liderul-houthi-anun-a-ca-gruparea-se-pregate-te-sa-intre-in-razboi-alaturi-de-iran-1593169
”ȚINTE LEGITIME” PENTRU REPRESALII – Iranul amenință Ucraina și alte state europene care ajută SUA și Israelul cu drone și baze.
„Prin sprijinirea cu drone a regimului israelian, Ucraina aflată în colaps s-a implicat efectiv în război. Conform Articolului 51 al Cartei ONU, și-a transformat întregul teritoriu într-o țintă legitimă pentru atacurile iraniene.”, a declarat azi Ebrahim Azizi, șeful Comitetului pentru Securitate Națională al Parlamentului iranian, citat și de Nexta, după ce Volodîmîr Zelenski a anunțat că sprijină cu tehnologia dronelor SUA și Israelul în războiul lor din Iran…
Bucureștiul se angajează să producă drone pentru Kiev. De asemenea, Coaliția la putere în România a votat în Parlament un document secret prin care forțele americane vor folosi bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii pentru războiul din Orientul Mijlociu…
Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, a avertizat încă de la finele lui februarie că dacă Iranul se confruntă cu o agresiune militară din partea SUA sau a Israelului, toate bazele, facilitățile și activele americane din regiune vor fi considerate „ținte legitime” pentru represalii. Amenințarea lui Ebrahim Azizi extinde acest avertisment și la Europa.
„Ca răspuns la agresiune, Republica Islamică continuă să-și exercite dreptul inerent și legitim la autoapărare în temeiul articolului 51 din Carta ONU.”
… Iranul a declarat că își va exercita dreptul la autoapărare în temeiul Articolului 51 din Carta ONU.
Ce spune Articolul 51: „Nimic din carta actuală nu va afecta dreptul inerent de autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Organizației Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate nu va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale. Măsurile luate de deputați în exercitarea acestui drept de autoapărare vor fi raportate imediat Consiliului de Securitate și nu afectează în niciun fel autoritatea și responsabilitatea Consiliului de Securitate în temeiul prezentei Carte de a lua în orice moment astfel de măsuri pe care le consideră necesare pentru a menține sau restabili pacea și securitatea internațională.”
…Cea mai avansată rachetă iraniană cu rază lungă de acțiune , utilizând combustibil solid în două trepte. Are o rază de acțiune de 2.000 – 2.500 km. Avantajul combustibilului solid este timpul scurt de pregătire pentru lansare, ceea ce o face greu de detectat înainte de atac.
Khorramshahr-4 (Kheibar):
O rachetă cu combustibil lichid, capabilă să transporte o încărcătură de 1.500 kg pe o distanță de 2.000 km. Unele variante pot atinge un prag mai înalt dacă greutatea ogivei este redusă.
Emad:
Prima rachetă iraniană cu un vehicul de reintrare manevrabil (MaRV), ceea ce îi îmbunătățește precizia. Are o rază de aproximativ 1.700 – 1.800 km.
Ghadr-110:
O variantă îmbunătățită a modelului Shahab-3, cu o rază de acțiune de până la 2.000 km.
Shahab-3:
Pilonul central al arsenalului mai vechi, cu o rază operațională de aproximativ 1.300 km.
Iranul a anunțat recent dezvoltarea unor tehnologii menite să străpungă sistemele moderne de apărare antiaeriană: Fattah-1 & Fattah-2: Prezentate ca rachete hipersonice cu o rază de 1.400 – 1.500 km, capabile să atingă viteze de Mach 13–15 și să execute manevre complexe în afara și în interiorul atmosferei.
Kheibar Shekan:
O rachetă pe combustibil solid cu o rază de 1.450 km, concepută pentru a fi foarte mobilă și precisă.
VIDEO: https://twitter.com/i/status/1837417329723937252
,,Iranul a dezvăluit cele mai recente rachete balistice ale sale, „Jihad” și „Shahed 136 B”, în timpul unei parade cu ocazia Săptămânii Apărării Sacre.
Jihad este cea mai recentă rachetă balistică cu combustibil lichid a Forței Aerospațiale IRGC, cu un focos detașabil cu exploziv puternic și o rază de acțiune de 1000 km.’’
https://www.activenews.ro/stiri/TINTE-LEGITIME-PENTRU-REPRESALII-Iranul-ameninta-Ucraina-si-alte-state-europene-care-ajuta-SUA-si-Israelul-cu-drone-si-baze-203640
,, Cine a câștigat deja războaiele din Ucraina și Iran ?
Shaheen II, rachetă balistică sol-sol capabilă să transporte arme convenţionale şi nucleare la o distanţă de 1.500 km, fotografiată în timpul unui test din Pakistan, la 23 mai 2019.
Foto: https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2019/06/20/d1.png
… Costul primelor șase zile de război în Iran a fost de circa 11,3 miliarde de dolari pentru Statele Unite, arată AP, NBC News și alte surse americane, care citează un briefing al Pentagonului prezentat Senatului SUA. Sunt costurile imediate cu carburanții, salariile personalului militar, muniția, îngrijirile medicale primite de răniți. 5,6 miliarde de dolari au ars în primele 48 de ore de război.
În primele 48 de ore au fost înregistrate cele mai mari cheltuieli – 5,6 miliarde de dolari doar pentru muniție… generalul Dan Caine, avertiza înainte de începerea atacurilor că stocurile americane nu ar fi suficiente pentru un război pe termen mediu și că rata consumării lor va fi mai mare decât cea a înlocuirii.
Rapoarte similare au circulat în Statele Unite si după primele zile ale războiului din Irak, în 2003. Cheltuielile de acum sunt de circa 2,5 ori mai mari decât cele din primele șapte zile ale războiului din Irak, ajustându-le la inflație. Bugetul Pentagonului pentru acest an a fost stabilit la 838 de miliarde de dolari, iar apoi au fost adăugate ale sume, pentru a ajunge la aproape o mie de miliarde de dolari. Asta înseamnă 40% din cheltuielile pentru apărare la nivel mondial.
Pe de altă parte, datoria publică a SUA este de 39 de mii de miliarde de dolari – 120% din PIB…
Statele Unite au început anul fiscal actual (la 1 octombrie 2025) cu deficit bugetar. Asta în ciuda creșterii veniturilor fiscale, potrivit Biroului Congresului pentru Buget. În aceste condiții, armele folosite împotriva Iranului sunt finanțate pe datorie. Ca și războaiele precedente din Afganistan și Irak, acest din urmă război este finanțat prin îndatorare, nu prin taxe mai mari impuse americanilor, ceea ce înseamnă că prețul va fi resimțit în viitor…
Există beneficiari direcți ai războiului din Iran. Armatorii care își asumă riscul traversării strâmtorii Hormuz câstigă de circa patru ori mai mult pe zi pentru transportul petrolului și al altor bunuri…
Prețul este de 440.000 de dolari pe zi… Armatorii greci dețin cea mai mare flotă de tancuri petroliere din lume, pe care le închiriază companiilor petroliere. Se câștigă mult în aceste zile și din închirierea petrolierelor pentru depozitarea off-shore a petrolului extras care nu mai poate părăsi acum Golful…
Însă cele mai mari profituri sunt obținute de industria militară. În prima zi a războiului din Golf, Lockheed Martin, Northrop Grumann și RTX au crescut cu 4-6% la bursa de pe Wall Street. În acea zi, acționarii acestor trei companii au câțștigat nu mai puțin de 25-30 de miliarde de dolari pe bursa. Tot atunci, pentru scurt timp, cea mai bine cotată companie israeliană pe bursă a fost una din domeniul apărării – Elbit Systems. Acțiunile acestei companii au crescut cu 45% începând din ianuarie. Același lucru s-a întâmplat și cu companiile europene producătoare de arme. În primele zile ale războiului au crescut acțiunile francezilor de la Thales, ale suedezilor de la Saab și britanicilor de la BAE Systems…
Patriot costă circa un miliard de dolari unitatea. Nu puține au fost scoase din luptă în Ucraina. O singură racheta interceptoare costă 4 milioane de dolari unitatea. Marea catedrala din București a costat cat un sfert de baterie Patriot… O rachetă Iskander produsă în Rusia costă circa un milion de dolari. Iar majoritatea atacurilor se realizează cu drone Geran și Gerbera (variantele rusești ale dronei iraniene Shahed), care nu depășesc 20.000 de dolari unitatea… Saudita este în negocieri cu Ucraina pentru zeci de mii de asemenea drone… Câștigă de pe urma războiului și Gardienii Revoluției Islamice din Iran. Au făcut-o și în cazul sancțiunilor impuse de Occident… Khatam al-Anbiya, o companie de construcții afiliată cu Gardienii Revoluției, a construit rafinării, căi ferate, un baraj, gazoducte și controlează aeroportul din Teheran.
Pe termen scurt, câștigă și președintele Donald Trump…
”Acționarii producătorului german de arme Rheinmetall vor primi anul acesta 500.000 milioane de euro în dividende. Este rodul creșterii cheltuielilor europene de apărare”…
Ultimele date publicate de Institutul pentru Cercetare a Păcii din Stockholm arată că Germania a depășit China în topul exportatorilor de arme și a trecut pe locul patru în lume. Topul este condus de SUA (42%), urmate de Franța (circa 10%), Rusia (6,8%)…
În UE există doar un interes pentru crearea unei adevărate uniuni a achizițiilor militare, pe care niște politicieni suveraniști și obtuzi precum președintele Poloniei încearcă să o submineze respingând programul de împrumuturi SAFE? Sau că în UE primează interesele naționale, profiturile campionilor industriali naționali, asigurarea de piețe captive – adică unele dintre argumentele aduse de președintele Poloniei pentru vetoul sau ? ‘’ https://www.cotidianul.ro/cine-a-castigat-deja-razboaiele-din-ucraina-si-iran/
„Daca tu habar nu ai ce faci, nici inamicii tai nu pot sti!” Don Tzu
https://64.media.tumblr.com/53e6271232b574dadfc7e4af2dd8bc6d/0d30b5d0a0fb88ea-30/s1280x1920/59b1e953de28f553c4efd6e7ddf19852ddd564c9.jpg