CD
1.862 aprobate

denitsoc@gmail.com
216.131.74.182

 

 

INDIA – BRICS 2026
De CD

India a preluat oficial președinția BRICS la 1 ianuarie 2026, iar aceasta marchează a patra oară când țara conduce organizația. India deținuse anterior acest rol în 2012, 2016 și 2021, stabilind diverse priorități politice majore. Tema președinției Indiei se concentrează pe „Construirea pentru reziliență, inovare, cooperare și sustenabilitate” – piloni cheie ai succesului unei organizatii multilaterale si multipolare.

India va găzdui cel de-al 18-lea Summit BRICS la sfârșitul acestui an și se așteaptă să finalizeze deciziile cu privire la țările care doresc să se alăture BRICS ca membri cu drepturi depline prin multiple deliberări esențiale. Oficialii descriu abordarea Indiei ca o „poziție calibrată” cu privire la extinderea ulterioară și, de asemenea, țara prioritizează unitatea în cadrul blocului permanent format acum din 11 membri.

Ministrul sud-african de finanțe, Enoch Godongwana, a indicat că BRICS va admite țări suplimentare:„Există un al doilea grup de țări care vor fi adăugate la BRICS.”
Procesul de extindere BRICS în 2026 echilibrează creșterea cu eficiența organizațională în numeroase domenii de politică semnificative.

Cadrul țărilor partenere oferă o cale pentru națiunile interesate de bloc, permițând în același timp membrilor existenți să evalueze modul în care noile aderări vor contribui prin diverse mecanisme majore. Deoarece noii membri doresc să se alăture BRICS atât prin nivelul de parteneriat, cât și prin calitatea de membru cu drepturi depline, organizația lucrează pentru a menține un proces decizional bazat pe consens și coerența strategică.

Influența economică a blocului a generat schimbări substanțiale în modelele comerțului global. Națiunile BRICS reprezintă acum aproximativ 40% din PIB-ul global prin paritatea puterii de cumpărare și reprezintă aproape jumătate din populația lumii pe mai multe piețe esențiale.
Noua Bancă de Dezvoltare, înființată de BRICS în 2014, a alocat peste 32 de miliarde de dolari în nouăzeci și șase de proiecte din 2016, prin diverse inițiative majore de finanțare.

Multe națiuni candidate caută Alternative la instituțiile dominate de Occident, precum FMI și Banca Mondială, în mai multe domenii economice cheie.
BRICS continuă să atragă interesul națiunilor din Africa, Asia și America Latină, iar această tendință s-a accelerat recent.

Nivelul țărilor partenere BRICS+ servește drept teren de testare pentru potențialii membri cu drepturi depline, în funcție de numeroase criterii de evaluare semnificative. BRICS a implementat această abordare pentru a răspunde preocupărilor legate de faptul că expansiunea rapidă ar putea dilua influența membrilor existenți sau ar putea îngreuna obținerea consensului prin diverse provocări organizaționale majore. Până când noii membri se vor alătura BRICS ca participanți cu drepturi depline, aceștia vor fi stabilit deja relații de lucru cu blocul și vor fi demonstrat angajament.

Se așteaptă ca noii participanți să devină membri BRICS în 2026, pe măsură ce blocul economic își accelerează creșterea cu ceea ce este denumit un sistem de țări partenere, iar în prezent, peste 50 de țări și-au manifestat deja interesul.
Peste 20 de cereri oficiale sunt deja depuse pentru evaluare de către diferite piețe emergente mari.

Problema includerii națiunilor care doresc să facă parte din BRICS a stârnit mult entuziasm în rândul investitorilor și analiștilor care urmăresc cooperarea economică din lume, precum și tendințele de realiniere comercială multilaterală.

Organizatia care și-a început inițial operațiunile cu patru națiuni încă din 2006 a reușit să proiecteze o expansiune masivă în mai multe faze. Acum blocul include unsprezece membri cu drepturi depline și zece națiuni partenere care lucrează în mai multe domenii esențiale de cooperare. Această creștere reflectă modelele mai ample în ceea ce privește cooperarea economiilor emergente dincolo de vechile instituții dominate de Occident și crearea de noi structuri.

Summitul de la Kazan din 2024 din Rusia a introdus cadrul țărilor partenere BRICS, conducând un nou nivel de implicare. Summitul a recunoscut zece națiuni la acest nivel: Belarus, Bolivia, Cuba, Kazahstan, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam prin diverse canale diplomatice majore.
Brazilia a anunțat admiterea Vietnamului la începutul anului 2026, devenind a zecea țară parteneră care se alătură acestei inițiative strategice.

Acest statut de partener permite țărilor să se implice în inițiativele BRICS și să participe la summituri fără a deține încă calitatea de membru cu drepturi depline, cum ar fi participarea la reuniuni ale grupurilor de lucru.
Este, în esență, o modalitate prin care noii membri se pot alătura treptat BRICS, de-a lungul mai multor faze cheie de integrare, și abordează preocupările legate de menținerea eficienței pe măsură ce organizația crește și se extinde.

Prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat la cel de-al 17-lea Summit BRICS:
„India va da o nouă formă grupării BRICS în timpul președinției sale din 2026.”
Țările membre actuale și cele care doresc să intre pe Lista țărilor BRICS s-a extins semnificativ de la cele cinci națiuni fondatoare inițiale prin numeroase evoluții semnificative.

În prezent, blocul este format din unsprezece membri cu drepturi depline: Brazilia, China, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Iran, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite, care activează în mai multe sectoare esențiale. Indonezia a devenit membru cu drepturi depline pe 6 ianuarie 2025, fiind prima națiune din Asia de Sud-Est care s-a alăturat acestei alianțe economice.

Mai multe țări sunt evaluate pentru o potențială aderare cu drepturi depline în diverse cadre strategice majore. Lista noilor membri care doresc să se alăture BRICS include Algeria, Azerbaidjanul, Bahrainul, Bangladesh, Pakistanul, Serbia, Sri Lanka, Siria, Turcia, Venezuela și Zimbabwe prin intermediul mai multor procese cheie de aplicare. Aceste națiuni au depus cereri oficiale sau și-au exprimat în mod constant interesul de aderare și reprezintă profiluri economice diverse.

BRICS își propune să creeze o ordine mondială echitabiăl, nu are ca scop extinderea în sine. Scopul nu este de a duplica Adunarea Generală a ONU. Extinderea blocului comunitar nu se rezumă doar la creșterea numărului de locuitori pe numeroase piețe importante.

Guvernatorul Băncii Centrale a Indiei, Shaktikanta Das, a abordat motivațiile economice în decembrie 2024:
„Dedolarizarea pentru India a fost doar o parte a reducerii riscurilor comerciale cu India și a dependenței de o singură monedă, deoarece aceasta ar putea deveni problematică.”

De la justiția climatică la opunerea la sancțiunile unilaterale, agenda BRICS la New Delhi se ciocnește cu o conducere americană hotărâtă să transforme comerțul și instituțiile în arme.
India a avut eleganta diplomatică să ofere SUA o solutie de lucru privind aplicarea abuzivă a tarifelor, in asa fel incat Casa Albă să potat exagera in stilul ei pentru a părea incă puternică si decisă, iar media să propage victoria in negocierele lui Trump. Pana si unii cititori de pe acest website au crezut propaganda talmudică.

India la negocierile cu SUA a promis că nu v-a mai avea noi contracte de cumpărare de petrol din Rusia si nu că v-a renunta complet la cumpărarea de petrol rusesc. Dar si aici mai este o problema, prelungirea de contract nu inseamnă un nou, contract si nici cresterea cantitătii contractate nu inseamnă un nou contract.
Iar pe de altă parte guvernul nu poate afecta operatiile companiilor particulare.
SUA au ajuns să accepte solutii de compromis care le oferă aparenta de hegemonie.

Cooperarea selectivă și bazată pe interese incă mai există si acum in tranzactiile internationale, bazată pe rvechile eguli universale. Multilateralismul este incă considerat pe scară largă ca fiind doar emergent, desi s-a străduit să se adapteze la circumstanțele geopolitice în schimbare.
Prin urmare, este atât o provocare, cât și o oportunitate pentru India să conducă gruparea BRICS sub președinția sa din acest an.

India va continua să depună eforturi pentru reforma instituțiilor de guvernanță globală, în loc să le respingă, așa cum este cazul actualei conduceri americane.

Cea mai mare provocare pentru BRICS vine din partea administrației președintelui american Donald Trump din SUA, care consideră BRICS o amenințare la adresa intereselor Americii. Administrațiile americane anterioare, sub Obama și Biden, au fost prudente, dar nu deschis ostile față de BRICS.
Cu toate acestea, Trump a identificat BRICS drept „un atac asupra dolarului american”. El a amenințat chiar că va impune tarife de 100% țărilor BRICS.

BRICS poate fi o platformă prin care aceste țări pot coordona un răspuns unificat la tarifele impuse de Trump statelor membre. De asemenea, ar putea explora idei precum creșterea comerțului intra-BRICS pentru a reduce dependența de piața americană, comerțul în monede locale, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare în favoarea BRICS și reducerea barierelor în calea comerțului intra-BRICS.

BRICS poate fi o platformă utilă pentru a atenua provocările pe care tarifele impuse de Trump statelor membre. Pentru India, președinția BRICS va fi o oportunitate de a demonstra sprijin pentru comerțul bazat pe reguli și multilateralism.

Prin președinția sa BRICS din 2026, India va încerca să dea un exemplu de conducere normativă bazată pe egalitate și consens, una care nu urmărește interesul propriu și hegemonia, ci binele comun.
India va trebui să își folosească experiența G20 pentru a armoniza interesele dintre membrii vechi și noi pe diverse teme. New Delhi va evita probabil o abordare evident conflictuală prin intermediul BRICS și se va concentra pe problemele de dezvoltare pentru a-și echilibra relațiile cu marile puteri și pentru a plasa problemele Sudului Global în centrul agendei BRICS.

Atlanta 22/02/2026