O NOUĂ ERĂ ISTORICĂ BATE LA UȘĂ.
QUO VADIS ROMANIA?
Cred că sânt puțini români (și nu numai) care știu că un cercetător Iranian pe nume Mehran Kavakoli Keshe a făcut o descoperire epocală care i-a permis crearea unei tehnologii, a unei aparaturi care nu necesită combustibil fosil, nici altă sursă de energie creată de om, ci se bazează pe energia magnetică și gravitațională a pământului care se găsește oriunde în Univers și este prin urmare infinită. Mehran Keshe nu este doar un mare inventator, ci și un teoretician al acestor fenomene. A scris și publicat trei cărți în care dezvăluie aceste principii teoretice. Cu toate că le-am căutat pe amazon.com și în alte site-uri de pe net, ele nu se (mai) găsesc, deși pe amazon găsești practic orice chiar și cărți (aparent) mult mai controversate. Motoarele construite de acest inventator se bazează pe folosirea energiei plasmei, iar vehiculele care funcționează pe acest principiu se pot deplasa în spațiu cu viteze mai mari decât viteza luminii, iar pe pământ, în câteva minute te poți deplasa, să zicem de la București la New York. Aceste detalii aruncă în ridicol ipoteza lui Einstein care susține că viteza luminii este cea mai mare viteză din Univers. Acest lucru m-a dus cu gândul la basmele românești unde calul năzdrăvan îl întreabă pe Făt-Frumos cum vrea să ajungă la o anumită destinație ca vântul ori ca gândul și nu mi se pare să fie o simplă coincidență. În concepția sa plasma (cândva se numea eter) este energia primordială, nediferențiată din care a fost creată materia cunoscută de noi în cele trei de agregare ale sale: solidă, lichidă și gazoasă. Dezbaterile teoretice a ceeace este șau nu este plasma sânt multe, dar nu intrăm în detalii. Acest tip de energie este infinită, întrucât se găsește peste tot în Univers și se poate accesa în mod gratuit de către oricine, dacă dispune de un astfel de motor (dispozitiv). Este energia care face corpurile cerești să se miște pe orbită timp de miliarde și miliarde de ani.
Deși foarte puțini fac legătura cu dispozitivele inventate de Tesla, am înțeles de la bun început că ambii inventori s-au bazat pe aceleași principii (legi) ale Universului. Puțini știu de asemenea, că Tesla ridiculiza de câte ori avea ocazia teoria relativității a lui Einstein. În terminologia de atunci, ceea ce Keshe numește azi plasmă, Tesla numea eter. Mulți savanți (dar nu toți) din perioada interbelică nu credeau în existența eterului ceea ce i-a impiedicat să înțeleagă legile primordiale (mecanismele de funcționare) a Universului. Cum bine știm Nikola Tesla a fost ostracizat pentru invențiile sale. Laboratorul său a fost de mai multe ori distrus (sau ars) până când i s-a interzis de către FBI să-și mai continue cercetările. La moartea sa toate documentele lăsate de el au fost confiscate și nu au fost niciodată făcute publice. În acea perioadă, când s-a aflat de descoperirile epocale ale lui Tesla, Rockefeller a zis că un mecanism care folosește un tip de energie care nu poate fi măsurată și apoi vândută, nu trebuie să fie ”inventat” și nu s-a ”inventat”… până nu cu mult timp în urmă. Această aserțiune absolut nemernică explică de ce Tesla a fost ostracizat și de ce descoperirile sale au rămas secrete, deși unii consideră că multe din ”realizările” de la Area 51 sânt de fapt descoperile lui Tesla ajunse să fie folosite doar cu scop strategic și militar. Însă toate acestea aparțin trecutului. Să vedem ce se întâmplă azi. Ca o primă concluzie, putem spune că norocul lui Keshe este acela că s-a născut Iranian și nu a emigrat în America cu toate că a propus NASEI (NASA) să aplice teoria sa legată de acest tip de energie, dar desigur că a fost refuzat (cu toate acestea studiile universitare și le-a făcut în Anglia). Asta se întâmpla prin anii ’80 ai secolului trecut, dar Keshe și-a continuat cercetările în patria sa natală. Grație acestui fapt Iranul are cea mai avansată tehnologie în acest sens, iar Keshe a fondat, de asemenea, o agenție spațială care lasă în urmă bâlbâilile NASA (bănuiesc că unii cititori nu vor fi de acord cu această afirmație, dar acesta este de fapt adevărul). Mehran Keshe arată că această formă de energie are aplicații absolut multiple. Vehiculele care folosesc energia plasmei pot fi telepurtate (inclusiv ceva de tipul OZN), întrucât au posibilitatea să contracareze gravitația, precum și ca armă, în medicină și altele, dar nu intrăm în detalii din lipsă de spațiu.
Mai mult, în anul 2012, Mehran Keshe a invitat amabasadele tuturor guvernelor lumii să participe la conferințele organizate de Keshe Foundation în Belgia (în aprilie și septembrie din acel an). La aceste conferințe, domnul Mehran Keshe a invitat toate guvernele lumii să preia, în mod gratuit, invențiile sale și să le folosească fiecare după nevoile sale. Mulți au declinat invitația, dar mulți alții au răspuns pozitiv. Marele inventator și om de știință spunea într-unul din interviurile sale (care se găsește pe youtube) că guvernele a cca 65% din populația globului au fost de acord să preia invențiile sale, pe când guvernele celorlalte 35% nu au benevoit să facă la fel. Printre cei care au acceptat se numără: China, India, Rusia, o mare parte din țările africane, mai multe țări din America de sud, iar dintre țările europene (apropiate nouă) se numără Italia și Bulgaria. Din câte îmi dau seama România se numără printre perdanți și nu înțeleg de ce Italia și mai ales Bulgaria pot să o facă, iar Romania nu. De aceea, am considerat că este de datoria noastră să informăm poporul român cu privire la aceste descoperiri epocale, din moment ce guvernanții români fac jocul unor interese obscure, fapt confirmat și de această dată. Asta se întâmpla pe vremea lui Băsescu, dar ce ce întâmplă pe vremea lui Johannis? Se pare că nimic nou. În același an, 2012, președintele Obama, a semnat un decret prin care interzice folosirea tehnologiei Keshe înn Statele Unite. Din câte am putut înțelege multe țări din Europa stau încă în expectativă să accepte sau nu propunerea mai mult decât generoasă a savantului iranian. Organizația sa, împreună cu guvernul iranian, au înaintat, de asemenea, guvernului american un tratat de pace, dar americanii nu au dat (încă) curs acestei propuneri.
Aceeași tehnologie a făcut posibilă crearea unor arme (defensive) care distrug orice mecanism electonic aparținând dotării tehnice a inamicului. Rușii au preluat această armă de la iranieni. În urmă cu vreun an și ceva navelor americane aflate în Marea Neagră (din câte știu în apele teritoriale românești) le-a fost distrusă de către ruși toată aparatura electronică, făcându-i pe americani să se retragă de urgență în portul Constanța. Toți ofițerii americani aflați la bordul acestor nave au cerut imediat fie demisia, fie trecerea în rezervă. Din păcate, mass-media românească nu a spus aproape nimic despre acest dezastru din Marea Neagră care ne privește direct și pe noi. Cred că la fel a procedat și clasa politică din România cu privire la propunerea Fundației Keshe de a prelua tehnologia Keshe în folosul poporului român. Prin urmare, atât cei din mass-media cât și clasa politică românească se fac vinovați de crime împotriva poporului român, se fac vinovați de înaltă trădare și vor trebui să plătească mai devreme sau mai târziu. Dacă acum sânt arestați corupții, mâine va trebui să fie pedepsiți trădătorii.
Este evident cred, după cele prezentate aici, că Marea Ocultă se opune cu îndârjire la implementarea unor astfel de tehnologii, din moment ce ei se vor trezi peste noapte fără marile lor surse de venit (știa Rockefeller ce știa), dar în același timp goana sălbatică pentru resurse care bulversat în ultimul timp și poporul român se va mai tempera.
Mulțumesc pe această cale profesorului Ion Coja care, în urma unei discuții telefonice, mi-a cerut să scriu un text pe această temă pe care să-l publice pe site-ul domniei sale ceea ce am și făcut, întrucât mi se pare imperios necesar ca poporul român să știe toate aceste detalii și să decidă în cunoștiință de cauză, în ce direcție va merge, cu cât mai devreme cu atât mai bine. În ultimă instanță, Marea Ocultă va pierde lamentabil (pentru ei) și asta le vine tocmai de la poporul pe care l-au ostracizat în mod continuu de peste 30 de ani. Cu toate acestea iranienii se dovedesc infinit mai generoși.
Mihai Vinereanu, PhD
Ce te-a uimit asa de tare domnule phd Vinereanu? Chiar e asa de greu sa ne imaginam cel putin cum ar putea fi construit un asemenea aparat si pe ce principiu functioneaza? Astazi trebuie doar sa ai ideea creatoare, ca surse de documentare si laboratoare de experimentare ai cu duiumul. Toata natura Il lauda pe Bunul Dumnezeu, Creatorul. Daca iti spune aceasta afirmatie ceva, atunci ai gasit si sursa de energie, si ideea inovatoare.
https://www.youtube.com/watch?v=eMYGP071Euc
Eu am o singura intrebare : Daca au iranieni tehnologia asta avansata, de ce tin neaparat sa-si dezvolte industria bazata pe energia atomica ? Cu tehnologia pe care (se presupune ca o au) nu ar avea nevoie de plutoniu, (devine invechita ,iesita din uz) in consecinta n-ar trebui sa se milogeasca de americani ? Si dupa cate stim, Obama a fost acolo acum cateva zile si toata tara (Iranul) a sarbatorit marea victorie a „blatului” facut cu americanii ! Si asta, se refera la industria atomica. In ceea ce ma priveste,articolul este o slaba propaganda pro-iraniana si anti-americana. Trebuie produse dovazile, tovarasi. Lasati gargara gen Stefan Gheorghiu…
Pana vine articolul corectat, sa ne intoarcem la eroii nostri dragi:
Avram Iancu, scriitorul
Am primit pe Disqus un mesaj „lăudătoriu” la articolul precedent, despre calitatea literară a Raportului lui Avram Iancu înaintat „gubernatoriului” Transilvaniei, baronul Wolgemuth, în noiembrie 1849, așa că trebuie sa-mi țin promisiunea ce-o făcui, de a continua. De fapt, nu fac altceva decât să folosesc intensiv citarea din raportul de mai sus, excepțional document istoric, psihologic și, nu în ultimul rând, literar. Unele dezacorduri sunt din raport, nu sunt scapari de-ale mele. Am si eu scapari, dar astea nu-mi apartin!
„Numitul sat Măgina, cum și o parte din Cacova fuseră deprădate și arse. Această învingere a maghiarilor le veni ieftină, pentru că credincioșii români nu vrea a se bate în contra soldaților împărătești. Pe când eu mă ocupam cu pacificarea orașelor muntene, un alt despărțământ al oastei mele țărane se măsură în cea dintâi luptă cu honvezii maghiari și câștigă o învingere ilustră la Cricău. Acest despărțământ, ce sta sub comanda viceprefectului Bălaș, a tribunului Bucur, preot din Galda și a bravului locotenent Șăndruc, se așezase la îndată de la începutul operațiunilor belice la numitul sat Cricău.
Tot pe atunci, mai multe companii de honvezi loviră pe neașteptate asupra oastei prefectului Acsențiu Sever care, favorați de o negură groasă, fură siliți să fugă. Patru companii de honvezi îngâmfate de o învingere așa ușor câștigată, se reîntoarseră peste Mureș, apoi la 28 octombrie, se repeziră cu iuțeală asupra cetelor de la Cricău. Românii respinseră asaltul cu bărbăție iar apoi se încinse o luptă de mai multe ore. Un student de la Blaj află o nouă strategie belică. El își împlu sucmanul cu paie și îl puse într-un par de gard. Mai mulți români facură asemenea și așa dintr-o dată se ivi un șir întreg, tot oameni de paie pe care maghiarii prin groasa negură ce ținu până târziu, îi crezură întradevăr români de luptă.
Deci până când maghiarii își prădau pușcăturile mai vârtos împotriva acestor măști, oastea română se formă în coloane de atac, lovi pe maghiari din flanc de două părți deodată și cu mare curaj, încât maghiarii fuseră siliți a o tuli la fugă cu mare stricăciune iar românii îi alungară până la Teiuș.
Precum preoții români credincioși sta sau în fruntea cetelor armate, sau mai preste tot ajuta operațiunile militare cu pericolul vieții lor, așa se întâmplă și cu această ocaziune. Preotul din Mesentea încă căzu în mâinile maghiarilor. Aceștia îl tratară cu pumnii șu cu tăieturi de sabie până ce căzu la pământ mai că fără viață, apoi legându-l cu un ștreang de gât și de un car, îl hățiră de la Aiud la Turda, iar de acolo la Cluj unde-l aruncară într-o temniță și era neapărat să-l spânzure dacă într-aceea nu ajungeau trupele împărătești sub colonelul Urban, care-l scăpară.
În Zlatna primii o scrisoare de la locotenentul Șăndruc, care-mi cerea ajutor proaspăt în contra maghiarilor. care sta să lovească din nou asupra pozițiunii de la Cricău. Dupâ ce îi trimisei cerutul ajutor, am mers la Alba Carolina, unde mă chemase comandantele acelei cetăți. De aici am mers la castrele de la Cricău. Aici căpitanul Gratze mi aduse mandatul ca eu cu cetele țărane să operez asupra Aiudului, Vințului și a Turzii. Noi împăciuirăm Aiudul apoi păsarăm (trecurăm) mai încolo către Vințul de Sus pe care-l aflarăm pe partea lui mai mare dears. De acolo merserăm către Turda unde ne întâmpină o deputațiune a orașului care auzi și primi condițiunile păcii iar noi, din parte-ne, steterăm buni pentru siguranța persoanei și averii lor.
La acest loc simțul de datorință mă silește a mă declara în privința purtării cetelor armate pe cât timp ținură operațiunile pe malul Mureșului, cu atât mai vârtos, căci de la o parte oarecare se dă pe față o aplecare necumpătată de a defăima pe români la toată ocaziunea. Deși maghiarii pe valea Mureșului iar mai vârtos în ținutul Aiudului săvârșiră cele mai revoltătoare cruzimi, ucideri si aprinderi asupra românilor, totuși aceștia la intrarea lor în acel oraș se purtară atât de omenește. încât nici un locuitor nu avu cel mai mic cuvânt de a se plânge asupra lor. Aceasta trebuie să se însemne spre lauda românilor cu atât mai vârtos, cu cât gardele săsești care fuseseră lăsate acolo la garnizoană se pătară cu cele mai scandaloase fapte de răpiri și prădăciuni încât cârmuitorii numitului oraș se văzură siliți a da la General Komando plânsoare în scris asupra gardelor săsești, iar din contra, purtarea românilor în alăturarea cu a sașilor, o lăudară ca model.
Arderea Vințului încă voiesc alții a o incărca pe spinarea românilor. Ci când sosirăm noi la acel orășel, era, precum observai mai sus, mai de tot ars și părăsit. Căpitanul Gratze se simți îndatorat a raporta că, după o cercetare strânsă ce făcu, orășelul nu s-ar fi aprins de români, ci chiar de maghiari, când aflară de apropierea acestora.
Ci fiindcă oamenii mei erau prea demult depărtați de la casele lor și suferiseră strapațe (strapazieren= a fi obosit, din germană) grele peste măsură, îi concediai pe acasă ca să mai păuseze câteva zile, să se aprovizioneze de trebuincioasa îmbrăcăminte și nutremânt pe (pentru) alte operațiuni. După ce le defipsei (precizai, fixai) ziua și locul readunării, călătorii la Câmpeni și de acolo la Abrud. Aici avui eu cea dintâi întâlnire cu căpitaul Ivanovici care, precât poci prepune, ar fi fost însârcinat a-mi fi de ajutor la comanda cetelor armate ca ofițer pățit (cu experiență). Mă doare însă, că mă văd silit a mărturisi cum că el n-a corespuns chemării sale, precum se va vedea mai jos. Aici se cuvine să deduc și operațiunile cetelor conduse de bravul prefect Buteanu din comitatul Zarand către Huedin. După o luptă scurtă, dușmanul fu respins și alungat. Satul se încinse de flăcări, pentru că paiele din garduri aprinzându-se prin pușcături, suflând și un vânt repede, focul se lăți preste casele din sat. Casele cruțate de foc în acea zi, fuseră aprinse în următoarea, de maghiari. Exemplul îl dete însuși judele curții, tot maghiar din acel sat.
La capătul lui noiembrie, apucai drumul spre munți către Huedin. La 4 decembrie ajunserăm la Săcuiel. Albăcenii și bistranii fuseră postați la satul Rogoșel, ca punct mai însemnătoriu. După aceasta eu mersei la colonelul Losenau la Huedin și îi dădui raport despre calitatea trupei mele. Aici se determină ca eu, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, cu trupa mea să lovesc asupra insurgenților așezați la satul Sebeș, dincoace de Lacul Negru, și la o întâmplare când aș reuși a le respinge anteposturile, să mă arunc asupra castrelor (tranșeelor, șanțurilor) lor. Domnul colonel îmi promise că va porni cu coloanele sale de la Huedin pe drumul țării și va infesta pe dușmani.
În 6 decembrie mă reîntorsei la Săcuiel. Aici mi se raportă cum că rebelii ar fi demăndat (cerut) în satul Vișag pentru ziua următoare ca la 400 de pâini și alte de ale mâncării, și că anteposturile noastre așezate la Rocoșel ar sta gata a se înfrunta cu ei dacă ar voi a intra în sat. Ziua de 6 decembrie o defipsesem pentru a cunoaște pozițiunile dușmane și a ne pregăti pentru noaptea ce urma, pe când în aceeași zi, pe la 10 ore înaintea amiezii, primii un curier de la Rogoșel cu știrea cum că albăcenii și bistranii s-ar fi pus în mișcare către Vișag spre a se înfrunta cu trupa maghiarilor ce venise pentru ale mâncării. Eu îndată mă aruncai pe cal și însoțit de câțiva călăreți alergai spre numitul sat însă mai întâi provocai pe căpitanul Ivanovici ca, după ce nu puteam ști numărul trupei cercătoare, să pornească cu trupa întreagă și cu soldații regulați pe urma mea în marș iute.
În distanță de un pătrar de oră de la locul bătăliei, mă întâmpină un alt curier cu știrea plăcută cum că românii au sfărâmat cu totul trupa maghiară cercătoare. Apoi vizitai locul pe care zăceau 35 de insurgenți morți și numai 4 sau 5 scăpară cu fuga. Noi avurăm doi răniți mai ușor. Cu această ocaziune se arătară, între alții, mai curajoși și bravi, Matei Filip, om de 70 de ani din satul Albac, care mai nainte servise în armata împărătească și înaintase la șarjă de feldvebel. Acesta fiind comandantele albăcenilor în acea lovire, provocase pe ofițerul insurgenților a depune armele. Acesta însă, în loc să se dea (preda), comandă „foc”; atunci un alt comandant de români, tot albăcean, anume Ispas ochi pe ofițerul maghiar și cu o pușcătură, îl răsturnă la pământ până ce soldații săi nu avuseră timp a pușca a doua oră. Prin aceasta trupa maghiară veni în dezordine. Încă un alt albăcean, anume Alexie, neavând nici pușcă, se știu apropia prin viclenie de 12 honvezi, smânci pușca de la unul din ei, îl trânti cu aceeași, și se întoarse neatins la trupa sa.
Peste puțin sosi și trupa în frunte cu căpitanul Ivanovici și află ceea ce se întâmplase. Iar eu avizai pe colonelul Losenau de rezultatul bătăii. Acum noi la satul Vișag lăsasem pe scărișoreni ca să apere pasul către Bologa, apoi cu toată cealaltă trupă merserăm către Vârful lui Trăiniș. Anteposturile dușmane se retrăseseră la apropierea noastră, din culme, mai în jos, la șes. După ce sosirăm la Trăiniș, observai (arătai) căpitanului Ivanovici că atacul în acea noapte nu s-ar mai putea face, pentru că acum era deja seara și nu avusesem timp de a întreprinde o recunoaștere a pozițiunilor; dușmanii încă apucaseră a se păzi prea bine, atât în urmarea luptei sus descrise, cât și prin retragerea anteposturilor; prin urmare, eu nu mai puteam arunca trupa în pericolul unei bătăi nocturne, pe locuri necunoscute, cu un dușman prea bine armat. Deci eu determinai amânarea acestei loviri pentru una din următoarele nopți, avizai despre aceasta și pe colonelul Losenau aratandu-i temerile mele. Cu toate acestea, căpitanului Ivanovici îi cășunase a îndupleca pe trupa mea, ca și peste voia mea să încerce un asalt de noapte, însă el nu reuși. După aceasta, eu mă trăsei la odihnă.”
ce dracu e tampenia asta?americanii nu stiu cum sa mai fure si desteptu care a scris articolul asta spune ca tot americanii nu au folosit inventia asta,primita gratis(ca si cum asa ceva ar fi vreodata oferit precum o bomboana)nici macar in scop militar,daca nu civil?ce
Teslea?
Este incredibil. Necesită amănunțire articolul pentru a dovedi că nu este manipulare.