denitsoc@gmail.com 66.71.243.136 |
Tarile ar trebui sa dea legi care sa reguleze strict, sau sa elimine in unele cazuri, uzul produselor chimice in agricultura, care sa reguleze anumite tehnici agricole menite sa protejeze solul si să produca o acumulare cantitativa si calitativa a solului. O legislatie care să ne protejeze de produsele modificate genetic cear trebui interzise cu desavarsire etc.
Dar din pacate la butoanele puterii este elita kosher ce nu are in vedere protectia si curatenia Planetei ci eliminarea unei parti a rasei umane. O fi si erodarea solului o arma malthusiana la indemana lor? ZIUA JUDECATII DE APOI SE APROPIE Ce vom face când inevitabil rămânem fără sol vegetal? Distrugem sistematic planeta pe care trăim și asistăm deja la dispariții în masă ale planctonului, insectelor și păsărilor. Suprafata de teren folosită pentru agricultură în întreaga lume a crescut constant de zeci de ani, iar tehnicile de agricultură intensivă care au fost folosite au dus la o pierdere uluitoare a solului vegetal de suprafata. Aceeași imagine se vede la fermele din întreaga lume. Solurile devin sever degradate din cauza unei combinații de practici agricole intensive cat și procese naturale. Pe măsură ce stratul de sol fertil se subțiază, devine din ce în ce mai dificil să crești culturi pentru hrană. Fără a modifica practicile agricole și a găsi urgent modalități de conservare a solului, aprovizionarea globală cu alimente începe să devină precară. Potrivit revistei “Time”, „solul se pierde cu o rată între 10 și 40 de ori mai mare decât cea cu care poate fi completat în mod natural”, iar perspectivele pentru viitor sunt extrem de sumbre. Solul care este cel mai închis la culoare este cunoscut pe scară largă sub numele de sol vegetal. Oamenii de știință ai solului numesc acest strat „orizont A”. Când coloniștii au sosit pentru prima dată în Vestul Mijlociu, acesta era peste tot, creat din secole de iarbă de prerie acumulată. Aratul, totuși, a eliberat o mare parte din carbonul prins, iar solul vegetal a fost, de asemenea, pierdut din cauza folosirii ingrasamintelor chimice, in special a fosforului din cauza eroziunii eoliene și a apei. Solul care rămâne este adesea mult mai deschis la culoare si infertil oricate ingrasaminte chimice sau naturale am folosi. Îmi amintesc pământul gras și negru pe care îl puteam săpa cu mâinile când eram copil. Mi-ar plăcea să experimentez asta din nou, dar solul din Midwest este mult diferit astăzi. De fapt, se estimează că Vestul Mijlociu a pierdut deja 57,6 miliarde de tone metrice de sol. Pierderea a avut loc în ciuda eforturilor de conservare implementate în anii 1930, iar rata de eroziune este estimată a fi dublă față de ceea ce Departamentul Agriculturii din SUA spune că este durabilă. Producția viitoare a culturilor ar putea fi sever limitată dacă va continua, raportează Rachel Crowell pentru Science News. Deja de cativa ani in SUA s-a scos din ingrasamintele chimice sarurile de fosfor si din formula veche N(azot)+P(fosfor)+K(potasiu) a ramas doar N+K. Potrivit ONU, tot solul nostru ar putea dispărea „în decurs de 60 de ani”. Maria-Helena Semedo a făcut de fapt această declarație în 2014. Deci asta înseamnă că de fapt nu mai avem 60 de ani. „Există locuri care și-au pierdut deja tot pământul vegetal”, a declarat pentru CNBC Jo Handelsman, autorul cărții „A World Without Soil” și profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison. 2050 este la doar 28 de ani distanță. Cantitatea de plastic pe care o producem continuă să crească într-un ritm exponențial și asta înseamnă că cantitatea de microplastice care ajungă în fermele noastre va continua să crească într-un ritm exponențial. Pe măsură ce nivelul de plastic din sol continuă să crească, va deveni din ce în ce mai dificil să creasca o vegetatie utila. Știu că informațiile din acest articol sunt greu de rumegat, dar este vital să se înțeleagă ce ne așteaptă. Nu ne v-om confrunta doar cu un colaps economic si un colaps de civilizatie. Traducerea: CD |
Comenteaza