CD
771 aprobate

denitsoc@gmail.com
66.71.243.136
Tarile ar trebui sa dea legi care sa reguleze strict, sau sa elimine in unele cazuri, uzul produselor chimice in agricultura, care sa reguleze anumite tehnici agricole menite sa protejeze solul si să produca o acumulare cantitativa si calitativa a solului. O legislatie care să ne protejeze de produsele modificate genetic cear trebui interzise cu desavarsire etc.

Dar din pacate la butoanele puterii este elita kosher ce nu are in vedere protectia si curatenia Planetei ci eliminarea unei parti a rasei umane. O fi si erodarea solului o arma malthusiana la indemana lor?
CD

ZIUA JUDECATII DE APOI SE APROPIE
– Oamenii de știință spun că Pământul va rămâne fără sol vegetal utilizabil în cel mult 60 de ani
de Michael Snyder

Ce vom face când inevitabil rămânem fără sol vegetal? Distrugem sistematic planeta pe care trăim și asistăm deja la dispariții în masă ale planctonului, insectelor și păsărilor.
Mâncarea noastră este plină de otrăvuri, apa noastră este plină de otrăvuri și aerul pe care îl respirăm este plin de otrăvuri. Și se înrăutățește cu fiecare an care trece. Dar un lucru despre care nu am vorbit recent este pierderea solului nostru vegetal. 95 la sută din hrana pe care o mâncăm provine din sol și, deci, dacă nu avem sol, nu avem hrană. Aceasta este o criză care se construiește de zeci de ani, iar acum ne apropiem rapid de un punct de criză majoră.

Suprafata de teren folosită pentru agricultură în întreaga lume a crescut constant de zeci de ani, iar tehnicile de agricultură intensivă care au fost folosite au dus la o pierdere uluitoare a solului vegetal de suprafata.
Sub picioarele fermierilor din Iowa, se desfășoară o criză. Adâncimea medie a solului vegetal din Iowa a scăzut de la aproximativ 35-45 cm la începutul secolului al XX-lea la 15-20 cm până in prezent. Lucrarea necruțătoare a solului și greutatea vehiculelor agricole au permis vântului și apei să elimine/erodeze această resursă neprețuită.

Aceeași imagine se vede la fermele din întreaga lume. Solurile devin sever degradate din cauza unei combinații de practici agricole intensive cat și procese naturale. Pe măsură ce stratul de sol fertil se subțiază, devine din ce în ce mai dificil să crești culturi pentru hrană. Fără a modifica practicile agricole și a găsi urgent modalități de conservare a solului, aprovizionarea globală cu alimente începe să devină precară.

Potrivit revistei “Time”, „solul se pierde cu o rată între 10 și 40 de ori mai mare decât cea cu care poate fi completat în mod natural”, iar perspectivele pentru viitor sunt extrem de sumbre.
Din păcate, acest lucru este adevărat chiar și aici, în Statele Unite. Când primii americani au început să se stabilească în Vestul Mijlociu, un strat foarte gros de sol extrem de întunecat si gras era acolo pentru a-i întâmpina.
Dar acum, solul vegetal dispare rapid, iar ceea ce rămâne este un sol care „este adesea mult mai deschis la culoare”.

Solul care este cel mai închis la culoare este cunoscut pe scară largă sub numele de sol vegetal. Oamenii de știință ai solului numesc acest strat „orizont A”.
Este „solul negru, organic și bogat, care este cu adevărat bun pentru cultivarea culturilor”. Este plin de microorganisme vii și rădăcini de plante în descompunere, numite și carbon organic.

Când coloniștii au sosit pentru prima dată în Vestul Mijlociu, acesta era peste tot, creat din secole de iarbă de prerie acumulată. Aratul, totuși, a eliberat o mare parte din carbonul prins, iar solul vegetal a fost, de asemenea, pierdut din cauza folosirii ingrasamintelor chimice, in special a fosforului din cauza eroziunii eoliene și a apei. Solul care rămâne este adesea mult mai deschis la culoare si infertil oricate ingrasaminte chimice sau naturale am folosi.

Îmi amintesc pământul gras și negru pe care îl puteam săpa cu mâinile când eram copil. Mi-ar plăcea să experimentez asta din nou, dar solul din Midwest este mult diferit astăzi. De fapt, se estimează că Vestul Mijlociu a pierdut deja 57,6 miliarde de tone metrice de sol.

Pierderea a avut loc în ciuda eforturilor de conservare implementate în anii 1930, iar rata de eroziune este estimată a fi dublă față de ceea ce Departamentul Agriculturii din SUA spune că este durabilă. Producția viitoare a culturilor ar putea fi sever limitată dacă va continua, raportează Rachel Crowell pentru Science News.
„Producția viitoare a culturilor ar putea fi sever limitată” este un mod frumos de a spune că toată lumea va muri de foame dacă ceva nu se schimbă.

Deja de cativa ani in SUA s-a scos din ingrasamintele chimice sarurile de fosfor si din formula veche N(azot)+P(fosfor)+K(potasiu) a ramas doar N+K.
S-a constatat ca fosforul are un effect negativ asupra consistentei solului, il disociaza si il spala. Asta face ca sa fie mai usor erodat de vant si ape. Este un element necesar plantelor dar este distrugator pentru solul vegetal.

Potrivit ONU, tot solul nostru ar putea dispărea „în decurs de 60 de ani”.
Generarea a trei centimetri de suprafață de sol durează 1.000 de ani, iar dacă ratele actuale de degradare continuă, întregul sol superior al lumii ar putea dispărea în 60 de ani, a declarat vineri un înalt oficial al ONU.
Aproximativ o treime din solul lumii a fost deja degradat, a declarat Maria-Helena Semedo de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) la un forum de marcare a Zilei Mondiale a Solului.

Maria-Helena Semedo a făcut de fapt această declarație în 2014. Deci asta înseamnă că de fapt nu mai avem 60 de ani.
Dacă acea proiecție este corectă, mai avem doar 52 de ani până când tot solul vegetal va dispărea.

„Există locuri care și-au pierdut deja tot pământul vegetal”, a declarat pentru CNBC Jo Handelsman, autorul cărții „A World Without Soil” și profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Impactul degradării solului ar putea totaliza 23 de trilioane de dolari în pierderi de alimente, servicii ecosistemice și venituri la nivel mondial până în 2050, conform Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării.

2050 este la doar 28 de ani distanță.
Desigur, foametea globala îngrozitoare va veni inevitabil cu mult înainte de a ajunge la acel punct maxim. Și grăbim de fapt dispariția solului nostru prin propriul nostru comportament.
Astăzi, terenurile agricole de pe întreaga planetă sunt supra saturate de trilioane de tone de ingrasaminte chimice, ingrasamite natural aplicate gresit inainte de maturarea de 3-5 ani, cat și a trilioane de deseuri chimice si microplastice.

Cantitatea de plastic pe care o producem continuă să crească într-un ritm exponențial și asta înseamnă că cantitatea de microplastice care ajungă în fermele noastre va continua să crească într-un ritm exponențial. Pe măsură ce nivelul de plastic din sol continuă să crească, va deveni din ce în ce mai dificil să creasca o vegetatie utila.

Știu că informațiile din acest articol sunt greu de rumegat, dar este vital să se înțeleagă ce ne așteaptă. Nu ne v-om confrunta doar cu un colaps economic si un colaps de civilizatie.
Când se spune că ceasul bate pentru umanitate, nu este o exagerare deloc.
Dacă nu se schimbă ceva cu adevărat dramatic, care sa opreasca eroziunea solului ne v-om îndrepta către un viitor care va fi mult mai oribil decât ar îndrăzni să-și imagineze majoritatea oamenilor.

Sursa: https://theeconomiccollapseblog.com/doomsday-approaches-scientists-say-that-the-earth-will-run-out-of-usable-topsoil-in-60-years

Traducerea: CD