Radu
114 aprobate
r.gogu@yahoo.com
108.231.169.110
Nu conteaza cat din cota tranzactionala castiga yuanul ci cat castiga monedele nationale, deci cat pierde dolarul ce taxeaza criminal 22% din valoare tranzactiei.
YUANUL CHINEZESC VS DOLARUL AMERICAN
De Radu Jacotă – https://www.national.ro/economie/yuanul-chinezesc-vs-dolarul-american-856919.html/#comment-399915
Scăderea încrederii în dolar și un mediu macroeconomic favorabil ar trebui să stimuleze eforturile Chinei pentru internaționalizarea yuanului
Dolarul are cel mai slab început de an din 1973. Politica comercială haotică a președintelui Donald Trump, deficitele fiscale uriașe și amenințările la adresa independenței Rezervei Federale riscă să afecteze grav moneda americană.
În schimb, moneda chineză, yuanul, strict controlată, a atins cel mai înalt nivel de când Trump a fost reales în noiembrie.
Liderii Chinei consideră că un yuan acceptat la nivel global poate proteja exportatorii de fluctuațiile valorii dolarului și poate atenua amenințarea sancțiunilor SUA. Ponderea yuanului în facturi și împrumuturi externe a crescut și s-a înregistrat o dezvoltare impresionantă a infrastructurii financiare non-dolar pentru a se adapta acestei situații, scrie The Economist.
Totuși, yuanul este utilizat în doar 4% din plățile internaționale în termeni valorici (față de 50% pentru dolar). Activele în yuan reprezintă doar 2% din rezervele valutare ale băncilor centrale globale (față de 58% pentru activele în dolari). O mare parte din discrepanță poate fi atribuită controalelor exercitate de China asupra fluxurilor monetare care intră și ies din țară. Mulți analiști consideră că internaționalizarea yuanului este imposibilă atâta timp cât aceste controale rămân în vigoare.
Dar chiar și după ce America a devenit cea mai mare economie din lume, a fost nevoie de zeci de ani pentru ca dolarul să ajungă la poziția dominantă. Din acest punct de vedere, China înregistrează progrese rapide.
Peste 30% din comerțul Chinei cu bunuri și servicii se realizează acum în propria monedă (față de 14% în 2019). China decontează peste 50% din totalul încasărilor transfrontaliere (inclusiv fluxurile financiare) în yuan, față de mai puțin de 1% în 2010.
În luna mai, autoritățile de reglementare au comunicat marilor bănci că cel puțin 40% din împrumuturile destinate facilitării comerțului trebuie să fie acordate în yuani. Un studiu publicat de economiștii de la Rezerva Federală a constatat că, după impunerea sancțiunilor asupra Rusiei în 2022, băncile chineze au trecut aproape toate împrumuturile noi acordate în străinătate de la dolari la yuani.
China a acordat 4,5 trilioane de yuani (630 miliarde de dolari) în linii de swap către 32 de bănci centrale, creând o plasă de siguranță financiară globală care rivalizează cu cea a FMI. Ideea este de a garanta accesul țărilor la yuan în caz de criză, oferindu-le încrederea necesară pentru a împrumuta și a cumpăra în această monedă.
Băncile de compensare pentru decontarea plăților în yuani (aproape toate operate de instituții chineze) au fost înființate în 33 de piețe.
Următoarele luni ar putea fi decisive. Scăderea încrederii în dolar și un mediu macroeconomic favorabil ar trebui să stimuleze eforturile Chinei. Creșterea pieței bursiere a oferit străinilor un stimulent financiar pentru a deține active în yuani.
China a condamnat la încă 4 ani de închisoare pe Zhang Zhan, jurnalista care a documentat primele faze ale pandemiei de COVID-19 la Wuhan.
O jurnalistă chineză, condamnată anterior la patru ani de închisoare pentru că a documentat primele faze ale pandemiei de COVID-19 la Wuhan, a primit vineri încă patru ani de detenție, potrivit organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF), citată de Rador.
Zhang Zhan, în vârstă de 42 de ani, a fost găsită vinovată de „provocare de conflicte și tulburarea ordinii publice” – aceeași acuzație pentru care fusese condamnată în decembrie 2020, după ce publicase relatări directe despre răspândirea inițială a virusului în orașul Wuhan.
RSF a criticat sentința, afirmând că Zhang „ar trebui celebrată ca un erou al informației, nu ținută în condiții de detenție brutale”. Organizațiile internaționale pentru libertatea presei cer eliberarea imediată a jurnalistei și presiuni diplomatice asupra Beijingului. Zhang fusese arestată inițial după ce postase timp de luni de zile relatări și imagini din spitale supraagomerate și stăzi pustii, care contraziceau versiunea oficială.
Ea a intrat în greva foamei la o lună după arestare, fiind imobilizată și hrănită forțat de poliție, conform avocaților săi. Eliberată în mai 2024, Zhang a fost reținută din nou trei luni mai târziu și plasată în Centrul de Detenție Pudong din Shanghai. RSF spune că noul proces a venit după ce jurnalista a reatat despre abuzurile privind drepturile omului din China, iar fostul său avocat a subliniat că acuzațiile se bazează pe comentarii publicate pe site-uri din străinătate.
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a calificat cazul drept „o nouă acțiune de persecuție” și a cerut încetarea detenției arbitrare. China deține cel mai mare număr de jurnaliști în închisoare la nivel mondial – cel puțin 124, potrivit RSF. China se află pe locul 178 din 180 (ultimul loc) în Indexul Mondial al Libertății Presei din 2025.
https://hotnews.ro/china-a-condamnat-la-inca-4-ani-de-inchisoare-pe-zhang-zhan-cea-care-a-documentat-primele-faze-ale-pandemiei-de-covid-19-la-wuhan-2070002?utm_source=hotnews&utm_medium=homepage&utm_campaign=ultima-ora-widget
Si e lipsita de vreo baza reala o afirmație precum „the dollar charges 22% of the transaction value” („dolarul percepe 22% din valoarea tranzacției”), desi, daca se screme si AI, se poate sa se refere probabil la o taxă vamală sau la o cotă de impozitare specifică aplicată mărfurilor importate, ceea ce e cu totul decât la o taxă standard pentru utilizarea monedei în sine. Aceste taxe sunt stabilite de autoritatea vamală a țării importatoare și se bazează de obicei pe valoarea tranzacției, care este prețul plătit sau de plătit pentru mărfuri, inclusiv ajustările pentru anumite elemente. Pentru a afla ce reprezintă cu adevarat taxa de 22% invocata imaginativ de cineva, va trebui să caute reglementările vamale ale țării în care are loc o tranzacție.
Costurile pentru utilizarea dolarului american într-o tranzacție – ceea ce se intampla insa si cu alte „valute” – variază semnificativ în funcție de scenariul specific, dar taxele comune includ un comision pentru tranzacțiile externe, care este de obicei 1-3% din valoarea tranzacției pentru plățile în valute diferite și poate include, de asemenea, comisioane de conversie dinamică a valutei (DCC) la punctul de vânzare. Aceste comisioane depind de banca folosita, de rețeaua de plăți și de modul în care este procesată tranzacția.
Ca si numele autorul (un pseudonim folosit de National, dar in spatele articolului e acelasi agent al chinei CD) e prosteala pe fata, propagandistica.
https://www.google.com/search?q=costs+or+charges+for+using+dollar++of+the+transactions&client