Un teolog american acuză… IEZUIȚII MAGHIARI REACȚIONEAZĂ !
„… Din perspectiva naţională, simbolistica maximă a acestei vizite ar fi fost atinsă probabil în anul 2018. Se ştie că era preconizată o asemenea vizită, cel puţin aşa acredita agenda papei la vremea respectivă. Partea maghiară s-a opus, inclusiv pe motivul că o vizită a Papei în România în Centenar ar reprezenta un afront adus Ungariei. Sigur, nu opoziţia Budapestei a constituit raţiunea principală de amânare a vizitei, dar atitudinea trebuie consemnată…
…Pe 19 aprilie, un teolog american, Marc Roscoe Loustau, publică în revista iezuiţilor din Statele Unite al Americii un articol care, pentru prima dată, trage cortina de pe vizita Papei Francisc în România. Reflectorul este pus pe trei lucruri fundamentale: contrastul vădit între mesajul Papei Francisc şi cel al premierului Viktor Orban apropo de chestiunea migraţiei; posibila instrumentalizare a vizitei Papei la Şumuleu Ciuc de către forţele populiste de dreapta, cele maghiare, prin interpretarea prezenţei Papei ca un gir (inclusiv folosirea faptului că Papa nu va da mesaje „politice“ împotriva lor); riscul deturnării caracterului vizitei de către extremismul maghiar care, oricum, a confiscat naţionalist un eveniment religios cum este pelerinajul de la Şumuleul Ciuc. Marc Roscoe Loustan a ridicat bolovanul de pe muşuroi. Bun cunoscător al regiunii, vorbitor de limbă maghiară, a scris avertismentul pentru că ştie ce spune. Între 2009 şi 2013 a făcut cercetări antropologice la Şumuleu Ciuc, a cântat chiar în corul bisericii şi a văzut, de la firul ierbii, evoluţiile. „În direct“ a văzut cum, la Şumuleu Ciuc, se cânta imnul Ungariei după aproape fiecare slujbă religioasă. Asta dincolo de faptul că pelerinajul de acolo este oricum excepţional în peisajul religios mondial, fiind unicul în care se poate sluji într-o singură limbă, respectiv limba maghiară. O spune explicit în articolul citat de noi şi de aici reacţiile publice pe care le-a stârnit.
Iezuiţii maghiari reacţionează
Revenim la ceea ce am mai spus în acest text legat de adeziunea pe care preoţii catolici din Ungaria au manifestat-o şi o manifestă faţă de guvernarea lui Viktor Orban, inclusiv când mesajele acesteia intră în contradicţie cu mesajele şefului Bisericii Catolice. Din această perspectivă, ceea ce a urmat nu e deloc surprinzător. Iezuiţii maghiari scriu o replică apăsată la articolul teologului american prin care protestează împotriva celor care vor să folosească „vizita Papei în Transilvania“ pentru a „transmite mesaje politice“.
Trei chestiuni trebuie consemnate apropo de replică:
reacţia promptă a iezuiţilor maghiari este ilustrativă pentru ce am spus mai sus, respectiv alinierea episcopilor catolici mai degrabă la poziţia lui Viktor Orban decât la poziţia Papei Francisc. Apostrofările „politice“ la adresa regimului Orban ale teologului american au atins un punct nevralgic;
tăcerea absolută la referinţele explicite ale lui Marc Roscoe Loustau, esenţiale în economia articolului, faţă de riscul de instrumentalizarea naţionalistă a vizitei Papei, inclusiv chestiunea intonării imnului naţional al Ungariei, despre care în replica iezuiţilor maghiari nu se comentează niciun cuvinţel;
ocultarea oricărei referinţa la vizita Papei Francisc „în România“, în tot textul referinţele sunt strict la „vizita în Transilvania“, „creştinii din Transilvania“ etc.
Dincolo de replică în sine, mai trebuie remarcată o „coincidenţă“. Şeful iezuiţilor din Ungaria, cei care au trimis replica, este Elemér Vizí, născut în… România, într-un sat de lângă Miercurea Ciuc. Un ungur din Transilvania este deci liderul iezuiţilor maghiari care trimit o replică unui teolog american care avertizează asupra derapajelor naţionaliste de la Şumuleu Ciuc, fără să pomenească însă niciun cuvânt despre asta şi nici despre faptul că Papa Francisc vine, de fapt, în vizită în România, nu în Transilvania. Cazul lui Elemér Vizí nu este însă singular. Primatul Bisericii Catolice Ungare este Péter Erdő, care are şi el rădăcini secuieşti, bunicii săi fiind secui din România care s-au mutat în Ungaria după primul război mondial. Memoria familiei este vie şi pregnantă: blazonul de cardinal al lui Péter Erdő are semnele Ţinutului Secuiesc, respectiv soarele şi luna pe fundal albastru. Iarăşi coincidenţă: întrebat de presă într-un interviu recent despre atitudinea Bisericii Catolice faţă de chestiunea migraţiei, primatul a răspuns mai degrabă politic, sugerând că „iubirea faţă de aproapele“ ar fi şi ea o chestiunea care trebuie circumscrisă contextului…”
https://www.historia.ro/
Comenteaza