Valeriu Munteanu (AUR): „Fântâna Albă este Katyn-ul românesc. Nu vom uita”
Adrian Cimpoi Adrian01/04/2025
Astăzi, la împlinirea a 84 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, deputatul AUR Valeriu Munteanu aduce un omagiu solemn miilor de români nevinovați asasinați de trupele sovietice în nordul Bucovinei, într-unul dintre cele mai grave acte de genocid antiromânesc din secolul XX.
În vara anului 1940, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică a ocupat în mod samavolnic Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța – teritorii istorice românești. Peste noapte, sute de mii de români s-au trezit rupți de Țară, trăind sub un regim de ocupație care a adus cu sine arestări, deportări, teroare și foamete. În această atmosferă de disperare, pentru mulți români singura speranță de libertate a rămas întoarcerea în România. Așa s-a născut ideea trecerii frontierei, iar zvonurile – lansate cu cinism de autoritățile sovietice – că se poate pleca legal în România, au fost crezute de cei care visau să-și recapete viața, demnitatea și credința.
„Pe 1 aprilie 1941, peste 3.000 de români din nordul Bucovinei, îmbrăcați în straie de sărbătoare, purtând icoane și prapuri, au pornit spre granița cu România, sperând să se întoarcă acasă. În locul libertății, i-au întâmpinat mitralierele NKVD. Au fost măcelăriți fără milă, îngropați în gropi comune, iar supraviețuitorii deportați în Siberia. Fântâna Albă este Katyn-ul românesc. O rană deschisă în trupul Neamului nostru.” – a declarat deputatul Valeriu Munteanu.
Parlamentarul AUR atrage atenția că acest masacru premeditat, orchestrat de regimul sovietic, continuă să fie ignorat sau minimalizat la nivel internațional, iar statul ucrainean, are datoria morală și politică de a recunoaște oficial această crimă împotriva umanității.
„În calitate de deputat al României, mă angajez să cer, prin toate mijloacele parlamentare și diplomatice, recunoașterea oficială a Masacrului de la Fântâna Albă de către Ucraina și de către întreaga lume liberă. Martirii de acolo nu au murit pentru pașapoarte sau azil – au murit pentru România. Cu tricolorul în suflet și cu icoana în mâini. Nu vom tăcea. Nu vom uita. Nu vom ierta.” – a mai subliniat Munteanu.
Deputatul AUR face apel la clasa politică, la Biserică, la mediul academic și la societatea civilă să se alăture demersului de recuperare a memoriei naționale și de cinstire a jertfei celor uciși la Fântâna Albă, dar și a tuturor românilor persecutați în teritoriile ocupate în 1940.
„Memoria victimelor de la Fântâna Albă ne obligă. Adevărul nu trebuie să fie uitat, iar dreptatea trebuie spusă răspicat – chiar și atunci când doare.”
Da asa este, o drama, un act criminal sadic, asumat sau nu, tot crima se numeste!
Eu nu contest si nici nu ma intereseaza ca un general „NKVD ucrainean” a planificat si ordonat macelul de la Fântâna Albă si ma voi explica:
* generalul NKVD ucrainean puteai fi atat de la Moscova cat si de la Kiev, ca parte a structurii republicii UK, care numai de drag nu a intrat in compunerea URSS, parca prin 1922; (este ca si cum ai spune ca securitatea Brasov a urmarit si ucis partizanii din muntii Fagaraș, sarind peste faptul ca ea ar fi primit ordine politice de la Bucuresti si executive de la DSS, generic analizand, … sarind peste atenta coordonare a comisarilor trimisi de Moscova.);
** evident ca generalul in cauza a fost de partea „buna” in WW2, atat timp cat mare parte din armata regulata sau nou constituita in UKR, sub Banderas, lupta cu sarg pe frontul germano-roman, cei drept actionand la jonctiunea armatelor sau in spate in actiuni de „curatare”, gratie frustrarilor interetnice, acumlate doar in 2 decenii.
Important este ca o comunitate de romani pasnici, cu preoti si steguri tricolore, care dorea sa migreze in tara mama, din cauza regimului sovietic ce avea sa vie, a fost macelarita cu mitralierele in cel mai barbar mod! Motivul? Sa fie jaful? Nu cred, intrucat nu aveau mari valori la ei ci mai repede cred ca a fost rezultatul unor minti dereglate din nastere, a unor persoane inclinate spre brutalitate si crima cu sadism!
#Dumnezeule Mare, iarta-le pacatele acestor netrebnice creaturi, care au executat cu aplomb cel mai anacronic și criminal ordin împotriva unor civili pasnici si neprotejați!
*#Mie, national, politic si profesional vorbind, mi se par mai vinovate autoritatile romane, care ar fi putut asigura protectia nemijlocita a unei coloane nu mari, de maximum 1,5 km, trimitand in secret un detasament militar de la Radauti, cu misiunea de protectie si paza pe un culoar estimat si/sau identificat! Este plina istoria lumii de asemenea fapte marete, executate in conspirativitate in care interesul si puterea statului primeaza.
Intrau in secret si legendati cu 1 zi inainte cercetau zona si anihilau tragatorii NKVD la cele 5-6 mitraliere!
Asta inseamna ca statului sa-i pese de-ai sai cetateni, oriunde s-ar afla și oricine ar fi! Dar nici atunci si nici azi guvernele nu au actionat ci au dat dovada de lasitate 100%!
Luati ca exemplu revenirea in tara a grupului de mercenari romani din Congo; „unii” s-au impaunat cu implicarea lor in extragere, kipurile au asigurat ^ciolaci de salvare, adevarul fiind ca nu prea au miscat niciun deget, revenirea facandu-se prin fortele proprii si demersurile angajatorului!
*****Exceptie sau „Normalitate” deja?
„Nu contează că străinii nu aveau nici pic de scrupul,
Eu, de-o singură-ntrebare, mă scârbesc și mă mai mânii:
Totuși, unde-au fost românii? Totuși, unde sunt românii?” – 8 iulie 1995, Târgu-Mureș, Adrian Păunescu.
(#Și atunci si-n vremea asta?)
https://edituramilitara.ro/wp-content/uploads/2022/03/Revista-de-Istorie-Militara-1-2_2020.pdf