Oferit de colegul nostru RADU ȘTEFAN
*
Selecție de citate de o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, adunate de pasionatul cercetător Marius Fincă.
1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”
2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.
3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”
4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul „CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vin de la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”
7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).
8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.
9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numitVechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”
10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”
12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”
14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.
17. Universitatea din Cambridge:– În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
– VEDELE (RIG V)EDA cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.
18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.
19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.
20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.
21. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.
22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.
25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.
26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.
27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.
29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.
30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
36. Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”
37. Paul Mac Kendrick: „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).
38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.
39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.
41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.
42. Clement Alexandrinul (Stromatele): „În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”.
43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.
44. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
45. Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
46. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.
47. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.
48. Împăratul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este într-adevar de plâns…”
Cliseele devenite axiome sau un raspuns amicului Dec
Pe langa specialisti ori pseudospecialisti lumea de azi s-a umplut de clisee. Le vedem peste tot de la filme, la emisiuni televizate, la limbajul de zi cu zi inclusiv in comentarii.
Cliseul ne-a devenit atat de drag incat a ajuns sa fie preluat ca axioma, adica un adevar fundamental admis care nu mai trebuie demonstrat.
Un ex de cliseu este cel cu 6 milioane de evrei morti in Holocaust, cliseu preluat de literatura a.i un vereu ajunge sa vorbeasca in anul 1946 de cei 6 milioane de morti in cartea lui Navarro „Sangele nevinovatilor”. Nici nu mai conteaza cand a aparut cifra, ideea este ca a devenit axioma.
Prima axioma a aparut la greci in antichitate. Acolo aparuse convingerea demonstrata ca armata spartana este invincibila pe uscat. Despre aceasta axioma putea sa vorbeasca mesenienii, arcadienii, persanii si atenienii, adica cam toti care pusesera in discutie axioma si suferisera consecintele. Pana s-a gasit un tip in Teba (din Grecia nu din Egipt) Epaminonda care afland de aceasta axioma s-a dat doi pasi inapoi, s-a uitat in stanga, s-a uitat in dreapta, s-a intors cu spatele, s-a uitat iarasi in stanga si in dreapta si dupa ce a facut un cerc complet a spus ca in razboi nu exista axiome. Degeaba au incercat „patriotii” din Teba sa-l convinga omul a mers pe prostia lui si la Leuctra a umilit Sparta. Concluzia a fost in istorie si razboaie nu exista axiome ci numai lucruri care pot fi demonstrate, speculatiile nefiind permise pentru ca atat in razboi cat si in istorie pot avea consecinte grave.
Pentru ca pe Dec l-am apreciat intotdeauna incerc sa-i combat cliseele in stilul epaminondian in sensul ca reiau cliseul devenit axioma si il trecem prin filtrul ratiunii.
C1: Atacarea Daciei s-a facut din NEVOIE economica! Salvarea imperiului de la faliment.
Acest cliseu l-am mai intalnit la un profesor de istorie si am fost foarte dezamagit (a se vedea comentariul legat de specialisti), l-am combatut atunci, il combat si acum…. Pot spune ca nu exista nicio dovada arheologica ori istorica ca Imperiul Roman in timpul lui Domitian si al lui Traian a fost in criza economica, „cei care sustin o atare idee nu cunosc realitatile statului roman pe parcusul sec. I „ (Iancu Motu –Dacia Provincia Augusti pag.71), tot Iancu Motu aduce cea mai pertinenta dovada in sprijinul demolarii mitului crizei economice: ”in lipsa cresterii economice, Domitianus nu ar fi putut sa mareasca solda trupelor, marire care nu s-a produs din vremea lui Augustus (Iancu Motu op.cit., pag 38). Cam tot asa ne spune si wikipedia : „As Emperor, Domitian strengthened the economy by revaluing the Roman coinage , expanded the border defenses of the Empire, and initiated a massive building program to restore the damaged city of Rome .
Draga Dec daca Imperiul roman era in pragul falimentului m-ai putea Domitian sa plateasca subsidii regelui clientelar Decebal ? Daca lua banii de la supusi ori de la armata nu urmau revolte ? Ca sa plateasca acesti bani ar fi trebuit sa devalorizeze moneda ori noi aflam ca el a reevaluat-o.
In concluzie nu exista criza in Imperiul Roman in vremea lui Domitian si Traian iar daca veniti cu ce s-a intamplat in timpul lui Nero ar trebui sa aveti in vedere declaratia Imparatului Traian ca primii 5 ani ai domniei lui Nero sunt cei mai buni ani din istoria Romei si Nero era atunci damnatio memoriae
C2: Puterea militara a Daciei – a doua putere militara dupa cea a Imperiului Roman – era in vremea lui Decebal mult mai slaba decit cea din timpul lui Burebista; si poate de aceia Imperiul NU a cutezat/ indraznit sa o atace in timpul lui Burebista.
O sa o luam cu finalul, Razboiul cu Burebista nu a mai avut loc datorita gravei crize care a lovit Republica este vorba de Razboaiele civile, respectiv razboiul dintre Cezar si Pompei in care Burebista a trimis soli la Pompei pentru o viitoare alianta.
Este o gluma buna ca Dacia era a doua putere militara dupa Imperiul Roman, vad ca Imperiul Hanilor chinezi, Imperiul Gupta, Imperiul Partilor erau de decor, ca sa aiba si istoricii despre ce sa vorbeasca.
Mitul statului dac centralizat de la Burebista la Decebal nu a avut sustinere nici macar in Romania, unde istoricii care au avansat acest delir comunist au fost pusi in reala dificultate de istoricii care si-au pastrat verticalitatea. Despre statul dac a se vedea Iancu Motu de la pag 45, iar despre civilizatia daca pag 64-69.
C3: Razboaiele cu dacii (urmasii pelasgilor si ai tracilor) NU au durat “doua saptamini” ci sute de ani de hartuire reciproca; oficial: 87,….,106 numai!
Nu vorbim de hartuire „reciproca” pentru ca dacii atacau teritoriile romane, iar romanii raspundeau. Sa nu uitam ca dacii profitand de atacul germanicilor la Rin invadeaza si devasteaza Moesia si distrug slabele trupe romane (grosul fortelor era in Germania), dupa distrugerea legiunii conduse de Fuscus urmeaza invazia lui Tettius Iulianus cu 4 legiuni si infrangerea decisiva a lui Decebal la Tapae. Deci, pentru infrangerea dacilor nu era nevoie de mobilizarea a 15 legiuni, 4 fiind suficiente. De ce crezi ca a mobilizat Traian 15 legiuni plus auxiliari (in campania in Orient care trebuia sa ii duca pe romani pe urmele lui Alexandru au fost mobilizate 10 legiuni plus auxiliari –inclusiv daci) ? Romanii au mai mobilizat o singura data 15 legiuni al caror scop nu a fost cucerirea ci devastarea, distrugerea teritoriului inamic stii cand s-a intamplat acest lucru?
C4: Razboiul din 101-102 NU a fost o victorie deplina asupra Daciei; a fost mai mult o incercare.
Pe columna lui Traian care reproduce fidel tot razboiul se vede cum dupa Primul razboi Decebal ingenuncheaza in fata lui Traian si ii saruta picioarele pentru a obtine Clementia. Cassus Dio spune foarte clar ca multi daci l-au parasit pe Decebal dupa infrangerea dezastruoasa din primul razboi, o parte a teritoriului este ocupata de romani a se vedea Istoria Daciei Romane de Bejan Adrian si Iancu Motiu op. Cit.
C5& C6: Iarna lui 102 a fost ciudat de blinda, iar contra-atacul lui Decebal peste Dunare s-a soldat cu pierderi serioase, din cauza ca gheata de pe Dunare a cedat in timpul traversarii acesteia in Moesia, ocupata la acea vreme de romani(…)
In vara lui 105 Traian trimite pe Dunare cam toate legiunile de care dispunea in ideia de a “curati” de la est la vest toata Dacia. Batalia de la Adamclisi este recunoscuta ca Stalingradul Antichitatii, unde chiar Traian a mers pe ideia: “totul s-au nimic!”
Aici faci confuzii in primul rand ca a fost o iarna geroasa iar trupele daco-roxolane-sarmate au trecut Dunarea pe gheata si au fost anihilate la Adamclisi in 102 , in 105 nu a fost nicio batalie in zona. Cat despre comparatia cu Stalingrad este puerila in zona nefiind nici un oras, batalia a avut loc in camp deschis.Dupa aceasta victorie romanii au reluat ofensiva spre Sarmizegetusa si Decebal a cerut pace. Pentru mai multe detalii : rehttp://www.nationalgeographic.com/trajan-column/article.htmlluat ofensiva spre Sarmizegetusa
C7: Sarmisegetusa cade in primul rind – prin tradarea noastra “traditionala” – din cauza intreruperii alimentarii subterane cu apa! (conducte subterane din lut ars care se mai gasesc si acum la 2000 de ani de la dezastru!; unele chiar functionale se pare)
Tradarea noastra traditionala cred este o figura de stil ? In vremea lui Decebal al carui teritoriu avea un perimetru de 1 milion de pasi romani, mai existau si alti regi daci la buri, carpi, costoboci iar in Campia Romana sunt atestati trei regi contemporani cu Decebal. Unii dintre acestia aveau relatii cu Roma fiind aliati, altii si-au pastrat neutralitatea. Faci o mare confuzie proiectand lumea sec XXI si notiuni precum stat, nationalitate, identitate nationala in antichitate.
C8: Pe statuia lui Traian se vad o multime de soldati imbracati in costume „romanesti” traditionale – care formau ca si in timpul lui Stefan cel Mare: “oastea cea mare a tarii!” – dar si militari din aramta regala, cu: scuturi, falxuri, arcuri, sageti, coifuri, etc. care, ciudat sau nu, sunt asemanatoare cu cele din evul mediu! (peste 1000,…,1500 de ani mai tirziu!).
Pe Arcul de Triumf al lui Septimius Severus Roxin a identificat numerosi daci, realitatea este ca acestia sunt parti, Severus luptandu-se cu partii. Orice barbar cu o boneta frigiana este considerat dac. Informatii lamuritoare le gasesti in articolul postat pe :
http://daco-getica.blogspot.ro/2011/01/boneta-frigiana-scitica-persana-vs.html
C9: DEZASTRUL pe care l-a facut Traian in Dacia ne-a costat cam 18 SECOLE de degringolada statala, pentru a ne reveni din nou si cu greu la aproximativ ceea ce fusesem o data. Victoria lui Tra-ian (tra-cul??, sau e „coincidenta”?) NU poate fi sarbatorita ci comemorata (…).
Nu comentez „dezastrul” pentru ca ne indepartam de istorie si intram pe speculatie, fantezi si alte genuri literare
Despre Traian tracul care se intoarce in patria lui si aiureala spusa de un fost general al Statului Major al armatei pe care nu o mai vrea romana, ci daca am mai spus.
Este regretabil ca oameni care se considera isteti sa nu isi dea seama ca un roman de fictiune istorica este totusi o carte de fictiune si nu istorie. Jesus Pardo cu Yo Marco Elio Trajano tradus Eu, Imparatul Traian o copie plina de clisee dupa capodopera lui Robert Graves- Eu, Claudius Imparat. Este suficient sa iti dai seama ca Trajano este spaniolul pentru Trajanus si ca aceasta carte este tot atat de adevarata ca si Memoriile lui Hadrian scrisa de Marguerite Yourcenar ca si Comitele Belizarie a aceluiasi Graves. Diferenta dintre Graves si Pardo este ca primul s-a documentat atent analizand sursele istorice, apoi cartile istorice care au incercat sa reconstituie perioada respectiva, ceea ce nu se poate spune despre imitatorii sai. O singura exceptie este Cordon cu Candidatul Manciurian, luat de bune astazi de toti cei care nu mai deosebesc fictiunea de realitate.
C10: Legionarii mercenari imperiali – veniti de pe toate coclaurile imperiului – NU aveau cum sa impuna limba latina in Dacia ca singura limba oficiala, in o suta saizeci si ceva de ani pe tot teritoriul Daciei, asa cum NU au reusit nici in cei ….
Ce pot sa comentez aici la adresa lui Dec cand omul reia ca axioma cliseul unui fost general care spre rusinea lui nu a citit nimic, deci este o nulitate dpdv al cunoasterii armatei romane. Sunt doua carti traduse in limba romana : „Totul despre armata romana” a lui Adrain Goldsworthy si Bizantul si Armata sa a lui Warren Treadgold plus ca mai gasiti pe internet lucruri interesante, deosebite despre armata romana. Am postat mai sus o trimitere la harta privind razboaiele romano-dace unde se poate vedea ca armata romana a fost prima armata din lume care a atacat pe mai multe directii pentru a se concentra intr-un singur punct si a da lupta finala. Asta au facut romanii si in Germani, in Dacia si in Partia faptul ca un fost general de Stat Major este atat de incult si nu stie acest lucru elementar de strategie militara este dovada clara ca omul a fost un politruc. Comparatia armatei romane cu o hoarda tot in viziunea Chelaru este inca o dovada ca omul este prost documentat si in ceea ce priveste armata mongola si organizarea ei, armata care a fost prima dupa romani care a descoperit atacul pe mai multe directii si concentrarea in vederea asaltului final.
Referitor la teritoriul ocupat de romani, il rog pe Dec sa se uite la demonstratia lui Sorin sa vada ce suprafata au ocupat romanii din toata Tracia si Dacia si pe urma sa vorbeasca de cei 16% „descoperiti” de un stomatolog certat cu aritmetica
Nu ar strica ca Dec sa se uite mai jos pe harta Imperiului in vremea lui Constantin cel Mare in 337 la :
http://www.wikiwand.com/pt/Guerras_romano-persas
stim ca in timpul lui Constantiu I, fiul Sfantului exista un panegiric (discurs public) care il elogiaza pe acest Imparat de a fi redat Dacia Felix (corect o parte a ei ) Imperiului, ai dovada textului mai jos :
https://books.google.ro/books?id=jjcPG5UInzgC&pg=PA357&lpg=PA357&dq=Dacia+Restituta&source=bl&ots=dxaABkRp70&sig=tgNb_tAj3-Pusyt9XnrpUQPhzwI&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiwuOC4nPfKAhWLhSwKHcGuBb0Q6AEIIjAA#v=onepage&q=Dacia%20Restituta&f=false
Despre limba traca-geto-daca am prezentat expunerea regretatului profesor Pruteanu asa ca consider discutia incheiata
C11: Glorificarea lui Traian – cit si “nasterea poporului roman” din: “Unu-i Decebal “cel harnic”, iar celalalt Traian “cel drept””- este cea mai mare jignire adusa strabunilor nostri care l-au infruntat pe invadator, cit si a tuturor generatiilor care le-au urmat acestora; dar si NOUA, cei care traim in zilele acestea.
Despre modul in care comunistii au facut substitutia printesei Dochia cu Decebal si anomalia Traian Decebal care a inlocuit Traian Dochia am mai vorbit. Daca Dec este interesat are aici legenda Dochiei http://zhd.ro/istorii/cea-mai-frumoasa-legenda-din-vremea-razboaielor-daco-romane-dochia-si-traian/
nu aia slavizata si transformata in baba
C12: Refritor la statuile de daci de la Roma punctul tau de vedere Dec, imi pare rau sa o spun, este complet gresit
Ce nu se intelege astazi, dar intelegeau romanii este ca faima invingatorului o face eroismul invinsului. Ori pentru Imperiul roman a reprezenta niste eroi care pana atunci nu fusesera ocupati de nimeni era un motiv de mandrie si nu de rusine. Orice epitet de Germanicus, Britanicus, Dacicus, Sarmaticus, Particus reprezinta dovada faimei invingatorului la care a contribuit nemijlocit eroismul celui invins.
Ce nu se stie, pentru ca astazi nu se mai citeste ci se aduna clisee si se face un comentariu, este faptul ca romanii respectau zeii invinsilor, un oras era distrus numai dupa ce se verifica vointa zeilor inamicilor in interpretarea sacrificiilor pe animale. Este deosebit de interesant si lamuritor articolul lui Pupeza P. „Distrugerea Sarmizegetusei Regia, un fapt comun sau o exceptie a politicii romane ?”
C13: Cred ca “miscarea latinista” a Scolii Ardelene la acea vreme a fost corecta mai mult politic, chiar daca a fost de fond gresita.
Dec nu esti tu si nici eu in masura sa judece Scoala Ardeleana. Punctum . Intai faci dovada ca ai citit, ai spicuit ceva din lucrarile istoricilor Scolii Ardelene si pe urma poti sa comentezi opera istorica, dar nu demersul lor politic. L-am citat odata pe Tacitus care a dat cea mai buna explicatie cum trebuie sa interpretam perioadele mai vechi, nu o reiau o gasesti in comentariul unui specialist.
Referitor la Eminescu vad aceleasi clisee si nu vad referire la „Voi sunteti urmasii Romei?”
C14: Nu va intrebati de ce Argedava – cetatea lui Burebista – este lasata in paragina pentru ca NU sunt bani?
Am vorbit despre problemele arheologilor romani la postarea cu arheologii din Lituania. Eu as pune intrebarea altfel: de ce este istoria noastra dezinteresata pentru Romania ? Sa stii ca cetatile din evul mediu au aceeasi soarta.
Pana aici au problemele istorice de aici incep alte probleme asa ca reiau doar cateva
C18 Atacul impotriva BOR mai corect atacurile impotriva BOR le fac inclusiv dacistii cu crestinismul zamolxian gen Roxin si Chelaru. A.D.D a publicat niste filmulete cu punctul de vedere al BOR privind curentul new age dacist si pericolele paganismului care ataca la temelie credinta poporului roman
C19 Rusia imperiala nu a fost si nu este prietenul poporului roman, nu acelasi lucru il putem spune despre poporul rus crestin si ortodox. In Romania nu este ca in Polonia un curent antirus, ci este doar prudenta
http://www.ziartricolorul.ro/o-performanta-a-bezmeticei-politici-americane-romanii-i-au-aplaudat-pe-rusi-in-picioare/
C22: “Latinistii” fie:
1 – gindesc infantil luind ca “adevar” tot ceea ce este oficial, ca produs mai ales al alogenilor
2 – fie ca “sufera” de rea credinta VOITA!, in scopuri oculte: “Divide et impera!” Asta este dictonul de baza al Lacustelor Mondiale, asta fac si latinistii lui peste prajit! De ce sa fim uniti in spirit si gindire, cind mai usor – pentru dusmanii nostri seculari – e sa fim divizati! Ca ne spune „moldovnismul 2” despre sutele si sute de cohorte care AU TRECUT prin toate teritoriile Daciei, il cred! Dar astea NU au stationat badie sute de ani, ci au venit la furat ceea ce au gasit la SUPRAFATA!; nu si in pamint! Stie acest istoric despre cei peste 5.000 de tumuli – morminte antice – care inca nu au fost sapate/ studiate? Oare de ce? Bulgarii insa o fac la ei acasa ca „urmasi ai tracilor”!!!
Nu exista LATINSITI decat in mintea dacistilor si a celor care vor sa modifice numele Romaniei, a celor care ponegresc sistematic acest stat care a fost fondat de masoni si care si-au gasit „inamic” in adeptii romanizarii.
Userul moldovean care este cel mai vajnic aparator al romanizarii poporului roman si este forte bine documentat, nu spune prostii, el a vazut pericolul. Vine dintr-un loc unde romanii au inceput sa scrie latineste abia la sfarsitul sec XX, un om care a vazut cum s-a schimbat optica istografiei sovietice la daci (Dec poti verifica citind Enciclopedia de Istorie Universala din anii 60 cu cele din anii 90 si cele de astazi).
Smecheria dacista, imi pare rau Dec ca o girezi, este sa puna semnul egal intre civilizatia neolitica de aici si cea traca, sa treaca prin istorie ca si cum 5000 de ani e o nimic toata, sa vina si sa spuna ca in 165 de ani nu se putea face romanizarea. Dec de ce nu stii sa scrie mataluta cu buchii slavone pentru ca asa s-a scris pe teritoriul de azi al Romaniei de la Primul Tarat Bulgar pana la Alexandru Ioan Cuza ? Cum a fost posibil ca in 157 de ani de existenta a Romaniei sa se uite sa se scrie in slavona? Cum este posibil sa citim asa de greu Dacia inainte de romani a lui Tocilescu ca doar scrie in romaneste ? Cum este posibil ca in 30 de ani in Finlanda sa se vorbeasca engleza la orice colt de strada ? Cum a fost posibil ca in 42 de ani de comunism Romania sa progreseze si sa regreseze ? Pentru ca in Istorie 10 ani inseamna enorm iar in 100 de ani apar si dispar state si imperii. Pentru cei care au mintea odihnita si au luat de buna aiurela lui Blaga (a se vedea raspunsul lui Dant Botta) ca romanii au sfidat 1000 de ani istoria ca sa invete sa dea „Buna ziua!” e problema lor. Acesti oameni inca mai cred ca marmota inveleste in staniol ciocolata si ca Asterix .
Dec asa cum a spus Sorin, A.D.D si d-ul Coja, iarasi il acuzi pe nedrept, noi nu avem nimic cu getii, cu dacii, cu tracii. Faptul ca am facut trimitere la Dan Botta si la lucrarea lui exceptionala, pe nedrept uitata ori la admirabila carte a lui Tocilescu Dacia inainte de romani ori mi-am exprimat nedumerirea ca cel mai inteligent rege al getilor este pe nedrept uitat, desi ce a facut el este unicat (Dromihete) dovedeste faptul ca la o analiza corecta, nu subiectiva si patriotism de mahala a la Stan Patitu, nu sunt latinist. Si aici putem discuta cum au ajuns romanii sa vorbeasca latina si nu etrusca ori sabina.
Faptul ca nu impartasim ideile exaltate si antiromanesti a unor evrei, Roxin si Savescu, pe care Moldoveanul nostru patriot ia dibuit (luand inclusiv urma banilor care finanteaza congresele) ca fiind in slujba antiromanismului nu trebuie sa ne improsti cu noroi si sa ne pui la stalpul infamiei. De cand Dec a spune ca esti rom@n si adept al romanizarii este o tradare ?
Ai sa vedem ce preocupari au „patriotii” care vand cai verzi pe pereti :
1) Schimbarea numelui Romaniei
Aici e o lupta crancena pentru ca avem doua curente, cei care vor Sarmatia –Sarmogetia ori Scytia
https://thraxusares.wordpress.com/2016/01/21/sarmatia-sarmogetia-scytia-sau-dacia-cum-ar-trebui-sa-se-numeasca-tara-noastra/
si cei care vor Dacia
http://www.9am.ro/comunitate/forum/view_topic/26263/Dacia-Denumirea-tarii-ar-trebui-schimbata-in-Dacia.html
2) Inocularea „axiomei” conspiratiei mondiale Illuministe avant la letrre din antichitate care incepe din anul 362 cu interdictia de a se utiliza termenul de dac si get. „Vinovat” fiind in cea mai mare masura Imparatul Iulian , dar si Imparatul Traian ca si el era un persecutor al crestinilor, deci al dacilor.
Damnatio memoriae Geta nu se refera la geti si daci, damnatio memoriae era o pedeapsa care viza persoanele fizice, stergerea memoriei si nu avea nicio treaba cu popoarele. Asta dovedeste nestiinta, prostie si faptul ca toti cei care treceau clasa cum treceau la istorie au devenit specialisti.
Geta este fiul mai mic al Imparatului Septimius Severus, coimparat alaturi de fratele lui mai mare Caracalla. Acesta a fost acuzat pe nedrept de Caracalla si ucis chiar in bratele mamei sale. Ca si in cazul altor imparati precum Caligula, Nero a fost data o damnatio memoriae Geta iar faptul ca ultimul filosof Imparat Iulian face referire la acest episod trist nu are nicio treaba cu „conspiratia antidacica”
In speranta ca vei intelege ca aceasta replica este doar impotriva cliseelor promovate de un curent antiromanesc (clisee care spuse ca axioma pe principiul „crede si nu cerceta”) iti transmit Dec salutul meu prietenos.
P.S
„Eu numesc acest popor daci, DUPĂ CUM SE NUMESC ȘI EI, și precum îi numesc și romanii, cu toate că știu că unii greci îi numesc geți, pe drept sau pe nedrept…” Deci, rămâne cum am stabilit! Daniel Roxin
Thraxusares si adeptul ca tara noastra sa se numeasca Getia ii raspunde:
„De ce ar rămâne așa? De când Daniel Roxin a devenit o autoritate în materie de istorie sau de atribuiri de etnonime strămoșilor noștri?….El nu are câtuși de puțin autoritate în materie și nicidecum nu poate închide acest subiect din dezbatere. „
„XXXIII : Cu nobleţea naşterii nu te mândri
Căci ea-i pentru tată mândrie, nu pentru fii;
Adaugă gloriei stirpei pe-a ta, dobândită,
Numai astfel nobleţea-ţi va fi răzvădită.
Nu te-ngâmfa de-a părintelui fală
Dacă nu faci la fel vreo scofală –
Căci străbunele glorii sunt în zadar
Dacă n-adaugi şi tu o fărâmă măcar.
Slava străbună-i de-a ta diferită,
Precum „ieri” de-a lui „astăzi” clipită:
Foamea de azi n-o astâmperi cu hrana de ieri,
Cu atât mai mult nu ajunge la ceea ce-n zilele următoare-o să ceri!”
[Cartea colierelor de aur, intelepciune araba, aprox. sec. XIII]
E interesant punctul 30.„Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
AMIN
Ce curios că nu găsim niciun român în lista asta.
Şi ce buni mai sunt străinii când ne laudă.Pretext de reflecţie:”Femeia e ca pisica:se lipeşte imediat de cel care o mângâie” (M.Şolohov,”Pe Donul liniştit”).Mare atenţie să nu devenim un popor de muieri pe care le încalecă şi descalecă fiecare cum i se năzare cu oarece vorbe dulci.
Şi vă mai las una:”Poporul care se mândreşte doar cu înaintaşii săi e precum cartoful:ce are el mai bun se află în pământ” (sursă incerctă).
Se pare ca rom@nii nu sunt de incredere si atunci e nevoie de straini, bineinteles fara un Heinrich, Mommsen sau chiar Imparatul Mauricius care in Strategikon amintea de romanii de la nord de Dunare cum desii sunt romani nu sunt tocmai de incredere. Bineinteles, imparatul nu ii avea in vedere pe cei care s- au alaturat armatei lui Priscus si ii zdrobea in 599 decisiv pe avari la Viminiacium.
Important este faptul ca se citeaza straini, multi dintre ei fiind exact ca Marco Polo care a scris despre istoria Chinei si curtea Marelui Han din auzite. Faptul ca a uitat sa scrie despre Marele Zid ori betisoare nu mai conteaza.
P.S 1 Poate dupa ce citesc ca : ” Zamolxe, regele nostru care este un zeu” inteleg ca Zamolxe a fost mai intai om si pe urma zeu si termina aiureala cu monoteismul zamolxian devenit crestinism avant la lettre.
P.S 2 Intr- o carte, putin citata aici dar folosita ca sursa de anumite persoane, ” Istorie furata” a inginerului Birsan, autorul altei lucrari ” Revansa Daciei” explica intr- un mod ingineresc cum au ajuns spaniolii, danezii si altii sa se identifice cu dacii. Birsan admite, fara tragere, un lucru interesant despre romanizare. Il puteti afla numai citind cartea ” Istorie furata”.
P.S.S Am publicat un scurt fragment dintr- o lucrare a d. Zoe Petre cu privire la modul in care trebuie sa interpretam textele antice referitoare la geti si daci si ma asteptam la un feedback, adica cateva injuraturi.
„…d. Zoe Petre cu privire la modul in care trebuie sa interpretam textele antice referitoare la geti si daci…” – D-na Zoe Petre (factiunea izdraelita bolsevica) NU este in masura sa ne ghideza cum TREBUIE interpretate textele antice si de demult referitoare la traco-geto-daci. E ca si cum a pune Lupul paznic la stana de Oi! Cel putin prin prisma faptului ca nu este rumunca get-beget si pentru ca a pus umarul la latinizarea istoriei neamului rumunesc. Latinistii sunt sefi peste Academia Romana si peste Invatamant&Cercetare. Patriotii rumuni nu dau nici 2 bani pe spusele dumneaei!
Dar totusi, ca sa vezi ca poate exista colaborare punctuala intre Patrioti si Latinisti, haideti sa ne unim fortele si sa incepem sapaturile la ARGEDAVA! Ne-am cam saturat de vorbe si ar trebui ca probele materiale irefutabile sa-si spuna cuvantul!
Haideti sa nu absolutizam raul sau binele: Zoe Petre poate avea ceva bun de spus in materie de metodica cercetarii, una la mana, si poate ca putem invata ceva de la ea; a doua la mana, nu-i obligatoriu sa fii roman ca sa si gandesti corect si sa fii patriot: de exemplu Ioan Scurtu in lucrarea „Monarhia in Romania”, in care judeca monarhia in proportie de 90% dupa spusele lui P.P.Carp (filo-german si anti-monarhic absolut), pe care-l citeaza copios de fiecare data si cu orice ocazie: ceea ce numai metodica de cercetare serioasa nu-i!
Doamne-fereste, de ce sa te injuram pe dumneata, draga surena? Eventual pe Zoe Petre – desi nimicurile nu merita respiratia noastra cheltuita pentru a injura.
Mai degraba e de folos parerea altora decat a celor apropiati. De ce sa nu tinem cont de pareri obiective?!
Din ceea ce spui dumneata reiese că străinii sunt mai îndreptăţiţi decât noi să ne scrie istoria.Eu asta înţeleg din „mai degraba e de folos parerea altora decat a celor apropiati”.Iartă-mă,nu vreau să te jignesc şi nu o lua ca pe un afront,dar asta e mentalitate de rob.Nu am nimic cu străinii care fac studii despre noi.Însă oriunde în lume
primul şi ultimul cuvânt în istoria unui popor trebuie să fie al lui
însuşi.Restul sunt eventuale adăugări.
Orice părere are două mari caracteristici,ramificate fiecare în alte două părţi.Ea poate fi OBIECTIVĂ sau SUBIECTIVĂ (părtinitoare),AVIZATĂ sau NEAVIZATĂ.Când vrem să aflăm adevărul (istoric) singura părere ce merită ascultată e părerea obiectiv-avizată.Părerea specialistului adică.
Păi cum să mă încred eu în Carol Lundius care-i confundă pe geţi cu goţi şi pe daci cu danezi?Sau cum să iau de bun ce zice Miceal Ledwith,specialist în teologie apuseană,nema lingvistică sau istorie?Ori poate e Homer mai de încredere când povesteşte cum a sărit Ahile să-l spintece pe zeul Apolo că i s-a pus în cale în timpul asediului Troiei.
Acel ultim cuvant e al nostru, al romanilor. O parere, un enunt are o multime de laturi si e neaparat nevoie de specialist sa elimine pleava si balastul. Toti suntem robi unui mod de viata dar depinde de finele fiecarui „capitol” al vietii cand avem sansa sa tragem concluzii si sa mergem mai departe. Eu nu m-as aventura in aprecierea unei perzoane dintr-o fraza.
„Ati auzit acuma, cred, si voi, ca imparatul turcilor [Mahomed al II-lea Cuceritorul] porneste cu oaste mare la razboi asupra noastra. Si daca Dacia aceasta isi va supune-o si o va subjuga… indata vor porni cu razboi asupra voastra si locuitorii tarii voastre vor avea de suferit nenorociri foarte grele…” – Vlad Tepes catre unguri, 1462 – dupa Laonic Chalcocondil.
Vlad Tepes era roman – ba inca un roman foarte roman! Atat de roman incat fiul lui, Mihnea cel Rau, a construit schitul (ortodox, evident) de la Pestera Ialomicioara – cea cu Altarul lui Zalmoxe. Curios e ca nu gasim in aceasta lista nici un istoric modern roman, in afara de Nicolae Densusianu, spirit enciclopedic, care inca nu are un urmas valabil pana azi, oricat s-ar agita un neica-nimeni ca Dan Alexe sa-l improaste cu noroi. Un articol dragut al lui Victor Roncea poate explica lipsa cu pricina: nesiguranta si teama istoricilor nostri de a gandi cu propriile capete si de a deschide gura atunci cand au ceva de spus:
http://roncea.ro/2010/06/19/romanii-verisorii-dacilor-enigma-romanizarii-ce-s-a-intamplat-cu-dacii-liberi-o-lectie-pentru-ziaristii-din-crescatoria-de-urechisti-a-lui-plesu-si-patriciu/
Ma intreb si eu, oare de ce s-or teme asa de mult? (e drept, una ca Aurora Petan a patit-o de la Alexandru Vulpe, recent raposatul – Dumnezeu sa-l ierte – director al Institutului Vasile Parvan: se pare ca a dat-o afara (ori a demisionat ea) dupa ce doamna, lingvista, a deschis gura pe tema placutelor de la Sinaia. Subiectele-tabu din istoria romaneasca de-aia sunt tabu, ca sa nu se atinga nimeni de ele, mai ales daca-i lauda pe romani!)
Cronicarul Laonic Chalcocondil foloseşte denumiri arhaizate pentru popoarele vecine răposatului Imperiu Roman de răsărit (bizantin).La el ruşii sunt sarmaţi,tătarii-şciţi,ungurii-peoni,sârbii-tribali,croaţii-iliri,românii-daci.
Ia uite aici un fragment curios:”Şi se pregătea (Baiazid) din plin din aceasă pricină să năvălească în Peloponez,dar i-a venit vestea că peonii (ungurii) şi celţii (francezii) şi nu puţini dintre germani s-au adunat sub conducerea lui Sigismund,regele (Ungariei) şi autocratul romanilor (împăratul Sfântului Imperiu Roman),ca să pornească împotriva lui (…).”.(FHDR,IV,pag 453).Dacă ne luăm după Laonic ajungem să credem că mai existau celţi pe la 1396.
Acelaşi lucru se aplică şi pentru ţările respectivilor enumeraţi,el denumindu-le îndeobşte după popoarele ce le-au stăpânit în vechime.De pildă Sarmaţia,Peonia,Dacia,Peonodacia şi Bogdania nu sunt altceva decât Rusia,Ungaria, Muntenia, Transilvania şi Ţara Moldovei (în cazul ei Laonic foloseşte denumirea dată de turci).
Fragmentul tău nu trebuie luat ca atare,ci interpretat,întrucât el nu arată cum îşi spuneau românii noştrii pe atunci sau cum îşi numeau ţara.Nu cred că există (eu,unul,chiar nu am găsit) un document intern românesc în care să găsim denumirea de „Dacia” pentru vreo una din ţările româneşti.Dacă ai să cauţi în „Documenta Romaniae Historica” (culgerea de documente emise de cancelariile domeneşti;le poţi descărca de pe internet pe gratis) vei vedea că Vlad Ţepeş nu pomeneşte nicăieri numele Daciei când se referă la ţara lui.:
-„Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei,fiul bătrânului Vlad voievod (…).Încă şi după moartea domniei mele,pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Românesţi (…)”.16 aprilie 1457
-„Hrisovul lui Vlad Dracul voievod al Ungrovlahiei” 12 iunie 1457
-„Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei,fiul marelui Vlad voievod” 5 martie 1458
-„Din mila lui Dumnezeu,Io Vlad voievod şi domn şi fiul marelui Vlad voievod,stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei,Amlaşului şi Făgăraşului herţeg.” 20 septembrie 1459
-ETC.
În concluzie,denumirile date de Laonic popoarelor şi ţărilor din cronica sa nu sunt (în marea lor majoritate ) numele purtate de ei în realitate.
Mi-aduc aminte că am citit o parte dintr-un articol (nu m-au ţinut
nervii să-l citesc pe tot) scris de inegalabilul Napoleon Săvescu în
care îl lăuda pe Chalcocondil pentru cunoaşterea desăvârşită a
realităţilor etnice din acea perioadă.Dacă dumnealui crede că mai
existau celţi,iliri sau sciţi la sfârşitul secolului XIV înseamnă că ori
e ignorant ori trăieşte într-o realitate văzută doar de domnia sa.Mai rău e că sărea la gâtul istoricului I.A.Pop (la o conferinţă de la New York) că ascunde lumii existenţa dacilor de la începutul secolului XV.Asta apropo’ de întâietatea altora în a ne scrie istoria şi la ce poate duce ea.
„Denumirea de Romania este însă de timpuriu atestată şi în legătură cu spaţiul dunărean. La acesta face referire (sub forma expresiei in solo Romaniae) scrisoarea lui Auxenţiu de Durostorum, databilă în jurul anului 383, păstrată în adnotările lui Maximinus asupra Conciliului din Aquileia (cel ţinut la 381).Relativ recent – dar fără ecoul meritat – istoricul Şerban Papacostea a pus în lumină o sursă care dovedeşte indubitabil că românii (şi anumiţi cunoscători străini) îi ziceau în vechime Ţării Româneşti într-un fel care aminteşte de Romania (Rumânia). Izvorul este din secolul al XVI-lea, fiind un memoriu al iezuitului ungur Ştefan Szántó (Arator), prin care se cerea înfiinţarea la Roma a unor colegii pentru diverse naţiuni, între care şi pentru Valachia inferior, quae Romandiola et Romaniola dicitur. Clericul spune că ţara aceasta era vecină cu Transilvania, că se numea odinioară Dacia şi că locuitorii ei vorbesc limba italică coruptă, pe care italienii o puteau înţelege. „Romaniola”/ „Romandiola” este un derivat de la Romania, o variantă a acestui nume. Iezuitul ungur spune că „Valahia inferioară este numită Romaniola” şi „Romandiola”, fără să indice de către cine. Se înţelege însă că de către locuitorii săi, românii, pe care îi prezintă ca italianofoni/ latinofoni, descendenţi de la Roma. Fireşte, românii nu pronunţau Romania sau Romaniola/ Romandiola, dar iezuitul nu a putut reda în latină anumite sunete (mai ales vocale) specifice limbii române….
o descriere a lumii, probabil de origine toscană (dintr-un manuscris de la Biblioteca Apostolica Vaticana, pusă recent în valoare pentru istoriografia română), spune că, în jurul anului 1314, în „provincia” numită Ungaria, care era reame (regat, structură politică), trăiau, în afară de unguri, şi românii: „In quella medesima provincia sono i Rumeni e i Valacchi, e quali sono due grandi gienerazioni e anno reame e sono paghani”. Prin urmare, autorul din Peninsula Italică ştia la începutul secolului al XIV-lea că cei pe care occidentalii îi numeau valahi se chemau pe sine români (rumeni).
Este de reţinut faptul că, aşa cum au arătat cu decenii în urmă Şerban Papacostea şi Adolf Armbruster, unii dintre români au avut inclusiv în Evul Mediu conştiinţa romanităţii lor, adică acea convingere că ei veneau de la Roma, că se trăgeau din romanii, militari, colonişti şi chiar tâlhari, ajunşi la Dunăre şi la Carpaţi, în Moesia şi Dacia, odată cu stăpânirea impusă de unii împăraţi din primul secol al erei creştine, apoi de Traianus şi perpetuată de urmaşii lui”
sursa: Istoria şi semnificaţia numelor de român/valah şi România/Valahia de Acad. Ioan-Aurel Pop
@A.D.D. – „Vorbesti rumuneste?” il intreba Miron Costin pe regele Poloniei.
Pe vremea lui kir Laonic, celtii inca existau sub denumirea de bretoni, vezi http://www.descopera.ro/cultura/8537323-invingatori-pe-limba-lor-bretonii
Poate ca are dreptate si in ce priveste alte chestiuni, de ce nu? Nu de alta dar sa judeci stramosii popoarelor dupa limbile care se vorbesc azi pe un teritoriu inseamna sa nu iei in calcul secolul XIX, magnificul secol al natiunilor, care a trecut cu tavalugul si a sters din istorie grupuri etnice si intregi limbi vorbite odinioara pe largi teritorii. De exemplu: romanii din Balcani (asimilati fortat de greci, sarbi si bulgari; grecii nici azi nu recunosc existenta macedo-romanilor si nici cu sarbii nu mi-e rusine; cat despre bulgari, la ei sa spui ca esti roman e cea mai mare rusine/pericol/mizerie, nimeni nu vrea sa spuna ca e roman: asta e efectul statului-natiune de secol XIX si a propagandei inversunate contra co-nationalilor!) Din link se vede ca nici bretonii n-au scapat de asimilarea fortata, asa cum francezii de sud (langue d’oc) n-au scapat de macel si teroare „gratie” inchizitiei si a catarilor. O fi gresind si Laonic Chalcocondil, dar deocamdata ce spune el a ramas ca bibliografie obligatorie, pe cand ce scriem noi pe-aici va disparea la primul virus/ troian / PEM.
Problema e că ruşii (popor slavo-german) nu au treabă cu sarmaţii (popor iranian),tătarii (mongoli) cu şciţii (tot iranieni) sau croaţii cu ilirii.Şi mă cam îndoiesc că la Nicopole au luptat bretonii împotriva turcilor.Lucrurile descrise de Laonic sunt atestate şi din alte surse ca fiind adevărate,însă la denumirea popoarelor (cel puţin) cam dă cu oiştea-n gard.