Dumitru Buta
27 mar. 2023, 15:09 (acum 1 zi)
către eu
SACCSIV – blog ortodox
1918: Reacția Ucrainei după unirea Basarabiei cu România – Guvernul de la Kiev cere anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru
Posted in BASARABIA, Romania, Ucraina by saccsiv on martie 27, 2023
Sursa: https://historia.ro/sectiune/general/reactia-ucrainei-dupa-unirea-basarabiei-cu-566363.html
Unirea Basarabiei cu România, votată cu o largă majoritate de Sfatul Țării de la Chișinău pe 9 aprilie (27 martie stil vechi – n.r.) 1918 a fost contestată de Ucraina. Autoritățile de la Kiev au respins actul unirii și au ridicat pretenții asupra teritoriului dintre Prut și Nistru. Guvernul României a fost nevoit să dea un răspuns amplu și argumentat acestor revendicări pe care le-a respins hotărât.
Teritoriul delimitat de râurile Prut (la vest), Nistru (la est) și de Dunăre și Marea Neagră la sud a reprezentat partea de est a Moldovei medievale. Acest teritoriu, denumit Basarabia în secolul al XIX-lea a fost ocupat de Imperiul Țarist în 1812, în urma unui tratat de pace cu Imperiul Otoman. Țara Românească și Moldova, aflate sub suzeranitate otomană au fost scena unui război între Rusia și Turcia, declanșat în 1806. Deși au obținut mai multe succese militare și au ocupat cele două provincii, rușii s-au văzut nevoiți să negocieze pacea cu turcii, pe fondul deteriorării relațiilor cu Franța.
Rușii, care inițial au cerut teritoriul până la Prut, au plusat, solicitând granița pe Dunăre, adică stăpânirea celor două țări române. Turcii au respins pretențiile rușilor, fiind dispuși să accepte numai cedarea teritoriului dintre Prut și Nistru. Negocierile au continuat la București, însă nu așa rapid cum sperau rușii. Amenințați de pericolul invaziei napoleoniene, rușii au acceptat oferta otomană.
Pe 16 mai 1812, s-a semnat tratatul, care arăta că, „hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei și până la locul unde se întâlnește cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei și până la mare…”. Imperiul Țarist a intrat astfel în posesia unui teritoriu de 43.630 km (mai mare cu 7.400 km decât al Moldovei de la vest de Prut), cuprinzând cinci cetăți, 17 târguri, 685 sate și o populație de 482.630 de oameni.
În ciuda unui intens proces de rusificare și de deznaționalizare, desfășurat în următorul secol, în momentul declanșării Primului Război Mondial, populația Basarabiei a rămas majoritar românească. În contextul disoluției Imperiului Rus, după revoluția bolșevică din 1917, Sfatul Țării de la Chișinău a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești, pe 24 ianuarie 1918. Relativ redus inițial, curentul în favoarea unirii cu România a crescut după proclamarea independenței Basarabiei. Tânărul și fragilul stat moldovenesc nu avea cum să reziste singur în fața acțiunilor bolșevicilor și pretențiilor emise de autoritățile ucrainene. În acest context a fost votat actul unirii Basarabiei cu România la 9 aprilie (27 martie stil vechi – n.r.) 1918.
La trei zile după votarea unirii, guvernul de la Kiev trimitea o notă guvernului român prin care îl informa ca Rada Centrală (Parlamentul Ucrainei – n.r.) „nu admite decizia ‘Sfatului Țării’ referitoare la încorporarea Basarabiei la România să fie un act care exprimă voința tuturor popoarelor care locuiesc pe teritoriul Basarabiei; de aceea Republica Democrată Ucraina cere ca regiunile din Basarabia unde populația s-a declarat s-au se va declara ucraineană să fie adăugate Republicii Ucraina”.
Pe 22 aprilie 1918, guvernul român răspundea notei primite de la guvernul de la Kiev amintind părții ucrainene că „Basarabia s-a unit de bunăvoie cu Patria-mamă, în virtutea unui vot aproape unanim exprimat al Sfatului Țării, adunarea națională legislativă a Republicii Moldovenești a Basarabiei. Această adunare este expresia voinței Națiunii, având deci aceeași origine ca și Rada Centrală ucraineană, reprezentând deci, ca și Rada, puterea suverană, ceea ce îi dă dreptul să ia decizii definitive și de aceeași importanță pentru populația Basarabiei ca și deciziile luate de Rada în legătură cu locuitorii Ucrainei. […] Trebuie, de altfel, remarcat că Sfatul Țării a fost ales în mod liber, într-o perioadă în care nici nu se putea problema unirii cu România”.
De asemenea, guvernul român atrăgea atenția că, după cunoștințele sale, „nu există nicio reuniune din Basarabia în care populația să se fi declarat ucraineană și să fi cerut alipirea la Ucraina”.
Ucraina a cerut anexarea Basarabiei
Guvernul de la Kiev a revenit cu o notă extinsă, trimisă guvernului român pe 5 mai 1918, prin care încerca să demonstreze necesitatea anexării Basarabiei de către Ucraina:
„Timp de mai mult de un secol Basarabia a făcut parte din Imperiul Rus și s-a găsit în relații politice și economice cu cea mai apropiată vecină a sa, Ucraina. În perioada constituirii Republicii Ucraina, în luna noiembrie 1917, guvernul ucrainean considera ca, în favoarea legăturii federative care lega din nou Republica Ucraineană de toate celelalte părți ale Imperiului Rus, Ucraina să păstreze această legătură în raport cu Basarabia. După proclamarea independenței Ucrainei, guvernul ucrainean, neadmițând deloc ruptura definitivă dintre Ucraina și Basarabia și luând în considerarea aspirațiile unei minorități notorii din populația Basarabiei și-a propus să stabilească relații mai strânse cu Republica Moldovenească, conferindu-i dreptul autonomiei politice”.
Guvernul Ucrainei „și-a propus, conform expresiei formale a voinței poporului Basarabiei, și își propune același lucru și astăzi, să dea la toată populația Basarabiei o autonomie politică ce i-ar garanta cele mai largi drepturi în domeniul social, politic și intelectual. Este evident că interesele vitale ale Ucrainei – strategice și economice – cer ca Guvernul Ucrainei să insiste pe încorporarea Basarabiei, care își păstrează autonomia politică față de Ucraina…” se arăta în nota trimisă guvernului român.
Această notă a primit un răspuns vast pe 19 iunie 1918, prin care guvernul român argumenta că Ucraina nu are niciun drept asupra Basarabiei. Guvernul român a amintit părții ucrainene istoria Basarabiei și modul în care această provincie a fost ocupată de Imperiul Rus.
„Geografic, etnografic, istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci tot timpul un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei. Doar numele de ‘Basarabia’ nu este absolut moldav; și totuși acest nume, rezervat până în 1812 exclusiv extremității meridionale a acestui teritoriu, este de asemenea român, comemorând cucerirea lui Basarab, domn de Valahia, care în prima parte a secolului al XIV-lea a supus prin arme ținuturile situate între brațele Dunării, cursul inferior al Prutului și Nistrului și Marea Neagră. Acesta este trecutul; pentru prezent este important să se constate că, deși a fost smulsă Moldovei acum 106 ani, și de atunci sustrasă cu precauții inchizitoriale de la orice influență a patriei-mamă, aspectul românesc al pământului Basarabiei aproape că nu s-a schimbat”.
Bibliografie:
Mihail E. Ionescu (coord), Românii în „Marele Război”. Anul 1918, Editura Militară, 2019.
Ion Calafeteanu, Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918, editura Hyperion, 1995.
*
NR – Pretențiile Kievului sunt dovada unei prostii a oficialilor ukrainieni care îi descalifică și pe urmașii de azi! Mostre de tembelism! Vai de capul lor! Nu este de mirare că nu au putut să aibă un stat propriu!
O NOUA VIZIUNE EST EUROPEANĂ
Posibil ca aces razboi, RUS-UKR, sa fi insemnat cantecul de lebada al ceea ce a ramas din URSS, respectiv cosmetizata Federatie rusă, incapabila sa-si valorifice corect si oportun mostenirea lasata de Dumnezeu, resursele naturale, in detrimentul expeditiilor feudale de cumințire si acapararea altor popoare si teritorii! Posibil sa fi deskis o cutie a Pandorei, iar Speranta rusa se numeste ramanerea in matca hegemonica a teritoriilor aparent independente din spatiului actual federal, ceea ce ma indoiesc…si nici nu vreau!
1-Fost ofițer/informații CIA: *„Moldova trebuie să se unească cu România, ca să nu aibă soarta Ucrainei. Cunoaștem ambițiile regionale ale lui Putin.
Republica Moldova este o țară cu risc extrem. Dacă războiul nu se termină printr-o înlăturare a lui Putin, acesta se poate ușor extinde. Cunoaștem ambițiile regionale ale lui Putin. Își dorea să consolideze controlul asupra estului Ucrainei, să pună mâna pe toată coasta ucraineană a Mării Negre și să preia controlul asupra Moldovei. Pentru că Moldova e o țintă. Putin vrea Moldova, are o puternică bază de operații în Transnistria. Putin ar putea folosi Transnistria ca să atace militar Moldova. Putin încearcă, prin serviciile sale de informații, să o elimine pe Maia Sandu. Lumea trebuie să conștientizeze că Republica Moldova este într-un mare risc. Rușii i-au spus deja președintei Maia Sandu că dacă Moldova se va uni cu România sau se va alătura NATO poate avea aceeași soartă ca Ucraina. Însă planul lui Putin legat de Moldova a fost amânat din cauza problemelor mari pe care le are privind războiul din Ucraina. Însă în mod cert planul pe termen lung al lui Putin include încercuirea Ucrainei. Și asta înseamnă clar că Putin vrea Moldova.
Cultural, etnic și lingvistic, sunt două popoare similare. O unire a Republicii Moldova cu România i-ar asigura o mare protecție. Iar dacă Moldova ar face parte din România ar fi automat membru NATO. Sunt însă îngrijorat dacă Republica Moldova ar încerca să se alăture NATO de una singură. Pentru că acest lucru ar fi foarte provocator pentru ruși și i-ar îndemna cumva la un atac asupra Moldovei. Și cred că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să se unească cu România. Și sper că unirea Moldovei cu România se va întâmpla.”
Cine ofera garantii ca nu se va intampla ca armata ”suveranista” a lui Putin sa ocupe R. Moldova?
https://unimedia.info/ro/news/ec5d5d571f07597c/fost-ofiter-cia-moldova-trebuie-sa-se-uneasca-cu-romania-ca-sa-nu-aiba-soarta-ucrainei-cunoastem-ambitiile-regionale-ale-lui-putin.html?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss
2-Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, supraliciteaza, dovedind ca ei kiar au politica externa si planuri: ”Triunghi Ucraina, România, Polonia, propus de Morawiecki: Țările noastre au fost jucate de cei din Est şi din Vest.” putem lua in calcul si Tarile Baltice sau macar o parte”!
Astfel 2 obiective 3 obiective pot fi atinse de o clasa politica mult hulita care are posibilitatea ramanerii in istoria moderna: UNIREA CEA MARE SI INTRAREA IN UE SI NATO A R. MOLDOVA, PRIN ABSORBȚIE!
*ĂSTA DA SUVERANISM!
MAGISTRAL:
**”Triunghi Ucraina, România, Polonia
Domnul prim-ministru a pomenit Iniţiativa celor Trei Mări. Este o dimensiune foarte ambiţioasă şi vedem că odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale. De aceea, cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi dintre Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând, sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii, să construim nişte planuri strategice semnificative pe viitor, planurile strategice care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane în regiunea Europei Centrale.
^Ani de zile, ţările noastre, o spun în mod foarte drept, au fost jucate de cei din Est şi din Vest.
^^Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei vestice.”
Asta, in conditiile in care Hungaria este scoasa din triunghi, intrucat politica impuțită practicata de Viktor a facut ca vecinul nostru de la vest sa nu constituie nicio linie importanta din geometria triunghiului!
Eu cred ca acest triunghi, cu varful inainte (UKR-cu forta si experienta ei militara, capabila de a renaste din propria cenuse, cu un nou Planul Marshal, menit sa refaca nu numai UKR ci si sa intareasca flancul Sud-Est al NATO, pe limesul cu rușii, asemenea Zidului/Limesul lui Hadrian, Vallum Aelium, astfel incat sa ramana dincolo de zid ei, asemenea picților!
https://www.dcnews.ro/triunghi-ucraina-romania-polonia-propus-de-morawiecki-tarile-noastre-au-fost-jucate-de-cei-din-est-si-din-vest_910411.html
SAU DOAR ***O UNIFICARE POL-UKR?
^^^Precedentul perfect: unificarea Germaniei
https://www.stiripesurse.ro/unirea-poloniei-cu-ucraina-solutia-pentru-europa-de-est-dupa-razboi-interese-comune-nu-nostalgie-foreign-policy_2852765.html