Ucraina și minoritățile naționale

Iulian MARES

MAE cere autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția și să pună în aplicare recomandările acesteia, având în vedere că legea, cu impact asupra învățământului minorităților în limba maternă, prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
Distribuie
Print

Ministerul Afacerilor Externe a transmis autorităților ucrainene nemulțumirile sale cu privire la adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, în urmă cu nouă zile, pe 13 decembrie 2022, a legii privitoare la învățământul în limba maternă pentru minoritățile naționale.

Legea ucraineană vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului său Dmytro Kuleba.

De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat.

MAE: Legea, adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția
Pe 17 iunie 2022, în Avizul dat cererii Ucrainei de aderare la UE, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată a unor mecanisme de implementare eficiente.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, spune MAE într-un comunicat remis presei joi.

Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.

România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii, arată sursa citată.

Președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei s-a adresat Parlamentului României la 4 aprilie 2022, printr-o conexine online. Discursul său a fost precedat de cele ale președinților celor două Camere și urmat de cel al premierului Ciucă și de reprezentanții altor partide politice.
### VEZI ȘI… ###
Discursul integral al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski în Parlamentul României
Ministerul Afacerilor Externe spune că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii.

Ciolacu îi cere lui Zelenski să intervină
Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, i-a cerut vineri președintelui Volodimir Zelenski să intervină pentru ca legea minorităților naționale să fie revizuită, deoarece „afectează dreptul copiilor români din această țară de a învăța în limba maternă”.

El amintește că, în timpul discursului din aprilie pe care l-a ținut în Parlamentul României, Zelenski „ne-a promis că va proteja minoritatea românească din Ucraina și că va promova dialogul cu țara noastră în chestiunile privind minoritatea românească”.

Ciolacu precizează că președintele ucrainean l-ar fi asigurat personal, în vizita efectuată ulterior la Kiev, că „minoritatea română din Ucraina va avea parte de aceleași drepturi, protecție și tratament ca și minoritatea ucraineană din România”.

Președintele Camerei Deputaților mai spune că România a ajutat Ucraina, prin adăpostirea refugiaților și exportul de cereale, și că unul dintre motivele pentru care susține „fără rezerve” aderarea Ucrainei în UE este că „astfel se asigură cele mai solide garanții pentru respectarea drepturilor minorității românești din această țară”.

Ciolacu mai spune că „România este un exemplu în protejarea minorităților” și se așteaptă ca „partenerii și vecinii noștri să acorde aceleași drepturi, atenție și protecție minorității române, așa cum o facem noi de câteva decenii”.

Ce îmbunătățiri aduce noua lege ucraineană
Pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, spune MAE.

Astfel, pot fi considerate îmbunătățiri:

menținerea referirii în partea preambulară a legii la instrumentele europene de referință în materie, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina, ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale;
menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii în discuție;
sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu;
clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminării, în sensul că noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale;
asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin:
includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale,
crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale,
posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale.
sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent;
distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale;
reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.
Cu ce dezavantajează noua lege comunitățile de români din Ucraina
Pe de altă parte, în legea adoptată pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, spune MAE.

subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
Ministerul Afacerilor Externe spune că va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare.

Acest dialog va continua inclusiv în formatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, arată sursa citată.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește faptul că încă din anul 2021 propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral, dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește, în baza experienței și a proceselor de integrare prin care România a trecut la rândul său, că efortul de aderare la Uniunea Europeană trebuie fundamentat pe reforme temeinice și pe asumarea tuturor valorilor europene. „Doar un astfel de proces va conduce la construcția unei societăți armonioase, tolerante și echilibrate, în beneficiul tuturor cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie.”

https://romania.europalibera.org/a/mae-noua-lege-a-minorităților-naționale-din-ucraina-încalcă-avizul-dat-de-comisia-europeană-pentru-aderarea-țării-la-ue/32189509.html

https://www.edupedu.ro/noua-lege-a-minoritatilor-nationale-din-ucraina-prevederile-privind-educatia-este-declarat-dreptul-la-studiu-in-limba-minoritatilor-dar-prevederile-detaliate-fac-trimitere-la-legea-ucraineana-a-ed/