Energia României, scoasă la mezat. Ciolacu a predat E.ON pe nimic către Ungaria, cu complicitatea Rusiei
redactia redactia2 săptămâni ago 1.373 3 minutes read

Vânzarea E.ON Energie România către MVM, compania maghiară de stat, controlată direct de Guvernul de la Budapesta, este mai mult decât o tranzacție economică. Este un act de trădare națională, un abandon al intereselor strategice ale României, iar în spatele acestei cedări se află o rețea de influențe externe, care pune în pericol securitatea energetică a țării. Cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 10 miliarde de lei și o rețea de distribuție esențială pentru milioane de români, E.ON a fost vândută pentru o sumă derizorie de sub 300 de milioane de euro, un preț mult subevaluat, care ridică semne de întrebare majore. Dacă acest preț nu este o greșeală economică, atunci nu putem decât să credem că există alte interese implicate, iar acestea nu sunt în niciun caz în favoarea României.

Într-un context regional din ce în ce mai tensionat, tranzacția este cu atât mai suspectă cu cât se află la intersecția intereselor Ungariei și ale Rusiei. Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost constant un aliat al regimului de la Moscova, refuzând să adopte sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. În loc să respecte embargourile impuse de Bruxelles, Orban continuă să întrețină relații comerciale profitabile cu Rusia, inclusiv în domeniul energetic. Prin intermediul MVM, Ungaria își întărește controlul asupra infrastructurii energetice românești, un control care nu face decât să întărească influența Rusiei în regiune, în ciuda sancțiunilor internaționale. Așadar, vânzarea E.ON nu este doar un succes economic pentru Ungaria, ci și un trofeu strategic în planul mai larg al Moscovei de a întări pozițiile sale în Europa Centrală și de Est.

În acest context, nu putem să nu ne amintim de pasivitatea guvernului român în fața amenințărilor externe. În timp ce guvernele de la Bruxelles și Varșovia au implementat politici ferme pentru a limita influența rusă în regiune, România a preferat să închidă ochii și să accepte această cedare fără a pune în balanță pericolele majore care ar putea apărea pe termen lung. Un alt exemplu clar de acest tip a fost închiderea siderurgiei românești, o industrie cheie, în mare parte datorită politicilor economice impuse de Rusia și de influențele externe. În timp ce industria noastră de oțel s-a prăbușit, iar mii de locuri de muncă au fost pierdute, Rusia a câștigat o poziție dominantă pe piața globală. Aceasta este o lecție pe care guvernele românești nu au învățat-o – și acum, cu vânzarea E.ON, riscă să repete aceleași greșeli.

Prețul derizoriu de sub 300 de milioane de euro, la care a fost vândută E.ON, este nu doar o negociere slabă, dar o încălcare flagrantă a interesului național. Dacă România ar fi dorit cu adevărat să păstreze controlul asupra resurselor sale energetice, această tranzacție nu ar fi fost permisă în niciun caz. Este evident că prețul este mult subevaluat, mai ales în contextul în care activele E.ON sunt de o importanță strategică extremă, iar cedarea acestora sub valoarea lor reală ridică un semn de întrebare despre integritatea și transparența procesului de vânzare. Această tranzacție nu poate fi lăsată să treacă neobservată, iar autoritățile române trebuie să intervenă de urgență pentru a opri acest act de trădare națională.

Tranzacția E.ON trebuie interzisă. Aceasta nu este doar o vânzare economică – este un risc enorm pentru viitorul energetic al României. A lăsa ca o companie esențială să fie predată pe nimic unei țări care, prin intermediul unui partener precum Orban, susține în mod activ interesele Rusiei este un act de neiertat. Dacă România va permite ca acestă vânzare să fie finalizată, atunci viitorul nostru energetic va fi controlat din afacere de state care nu au niciun interes în protejarea suveranității noastre. Guvernul Ciolacu trebuie să răspundă pentru această decizie rușinoasă și să explice cetățenilor de ce a ales să predea un sector strategic României în schimbul unei sume derizorii. De ce să cedăm resursele noastre naturale pe nimic, când statul ar fi putut să le protejeze și să investească în viitorul țării? Dacă nu intervenim acum, riscul de a deveni o colonie energetică a Ungariei și a Rusiei devine tot mai real.