
Una din cele mai importante audieri în faţa Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minelor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România (Comisiei, pe scurt) (înfiinţată de către Parlamentul României la 17 septembrie 2013, având 19 membri) a fost cea a domnului Ştefan Marincea, director general la acea vreme al Institutului Geologic al României (IGR), audiere de circa trei ore jumătate, care a avut loc în şedinţa Comisiei din 8 octombrie 2013.
Documentele Comisiei, inclusiv stenogramele audierilor, au fost prezentate atunci pe site-ul: www.comisiarosiamontana.ro, site care, inexplicabil – sau poate explicabil? – nu mai este activ astăzi. De aceea, vom prezenta în Anexă STENOGRAMA de 122 de pagini a şedinţei Comisiei din 8 octombrie 2013, pe care din fericire am salvat-o.
Se mai găseşte încă Raportul final al Comisiei, publicat la 11 noiembrie 2013 (a se vedea de exemplu Raportul Comisiei parlamentare „Roşia Montană” din cotidianul.ro).
Printre numeroasele argumente aduse de domnul Marincea împotriva proiectului minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) în faţa Comisiei – dar şi în faţa Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a ministerului Mediului – a fost şi acela că pe Valea Corna, unde ar fi amplasat iazul de decantare a şlamului cianurat (de 363 ha) din proiectul RMGC, există mai multe falii – în contradictoriu cu afirmaţia publică a RMGC cum că “nu există falii, fisuri sau alte anomalii care ar putea determina sau facilita apariţia unor infiltraţii sau ar afecta stabilitatea barajului iazului de decantare“. Mai mult, domnul Marincea a afirmat în Comisie că RMGC a falsificat o hartă cumpărată de la IGR, ştergând faliile ce apăreau pe hartă, şi că fosta conducere a IGR a dat abuziv un aviz pozitiv pentru proiectul RMGC. Amintim că IGR are, de la înfiinţare, din 1906, monopolul cartografiei geologice pe teritoriul naţional.
Audierea domnului Marincea din partea IGR a fost poate chiar cea mai importantă audiere a Comisiei, deoarece, aşa cum a subliniat domnul deputat Attila Korodi (Stenogramă, pag. 106): ”prin prezentarea făcută de Institutul Geolog Român, este desfiinţat proiectul tehnic. De ce? Pentru că un element critic al acestui proiect este iazul de decantare. Este critic, pentru că reprezintă cel mai mare risc al întregului proiect din punct de vedere al protecţiei mediului şi al susţinerii proiectului”.
Aşa cum a fost reţinut succint în Raportul final al Comisiei: “Există suspiciunea modificării unor înscrisuri oficiale. Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român de la acel moment, susţine că în una din hărţile prezentate de compania RMGC unele falii aflate în perimetrul RM au fost şterse. Acesta a afirmat de asemenea că avizul pozitiv dat de Institut este un abuz al fostului director”.
Este unul din motivele pentru care, printre concluziile Raportului final al Comisiei, se precizează: “Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităţilor competente cu scopul asigurării legalităţii integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale….
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România au hotărât respingerea proiectului de lege supus examinării”.
Amintim că Raportul final al Comisiei a fost votat favorabil de 17 din cei 19 membri ai Comisiei, cu 2 abţineri, că Proiectul de Lege în discuţie a fost respins de către Senat pe 19 noiembrie 2013, şi că modificările propuse la Legea minelor nr. 85/2003 au fost respinse de Parlament, pe 2 decembrie 2013 de către Senat şi pe 10 decembrie 2013 de către Camera Deputaţilor.
Ne-am fi aşteptat, după toate acestea, ca “autorităţile competente” să ia măsuri şi proiectul RMGC să fie respins.
Şi au luat măsuri, dar nu cele aşteptate de noi toţi: directorul general Marincea a fost destituit de statul român (Ministerul Educaţiei) la 3 zile de la audierea sa, iar RMGC (deci statul român 19,31%, prin Minvest RM) l-a dat în judecată, la 12 noiembrie 2013, “pentru defăimare, ca răspuns la acuzaţiile complet nefondate făcute în faţa Comisiei speciale privitor la falsificarea unor hărţi ale bazinului Văii Corna”, după cum menţionează Gabriel Resources (acţionarul majoritar al RMGC) în documentul Annual Results and Fourth Quarter Report, 12 March 2014, la pag.7/9:
“On November 12, 2013, RMGC initiated a defamation suit against the former director general of the Romanian Institute of Geology (IGR), Mr. Stefan Marincea, in response to the completely ungrounded accusations made by Mr. Marincea before the special Committee concerning the falsification of certain maps relating to the Corna Valley basin.”
În Dosarul nr. 44393/299/2013, deschis la Judecătoria SECTORULUI 1, RMGC (reprezentat de S.C.A. TUCA ZBARCEA & ASOCIATII) cere “daune morale” de un leu domnului Marincea. Prin Hotărârea numărul 9790/2014 din data de 04.06.2014, completul de judecată “Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare”.
Apelul a fost depus la 09.12. 2014 la Tribunalul Bucureşti şi, prin Hotărârea numărul 1654/2015 din data de 14.05.2015, completul de judecată “Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”.
După cum spune domnul Marincea: „Probele aflate deja la dosar, cărora pot să le mai adaug numeroase materiale publicate, dovedesc că cele afirmate de mine cu privire la faptul că reclamanta a utilizat hărţi de pe care au fost şterse sau pe care nu au fost figurate aceste falii sunt în mod evident adevărate, ele reprezintă adevăruri ştiinţifice, probate faptic cu înscrisuri, şi nu le puteam evita sau ascunde”.
“Probabil că vor declara recurs la ÎCCJ, dar acolo au şanse mici (se judecă cu complet de 3 judecători).” „Până atunci, instituţia mea este victima unui «experiment de tip Piteşti», în cadrul căruia sunt promovaţi cei coruptibili şi imorali (orice pădure are uscături), iar ceilalţi sunt ameninţaţi şi hărţuiţi. Cine o fi oare în spatele unui asemenea experiment?”
Între timp, conform comunicatelor de presă ale companiei Gabriel Resources, la Ministerul Mediului, în anul 2014 au avut loc două întâlniri ale CAT (2 aprilie şi 24 iulie 2014), iar în acest an, 2015, a avut loc o întâlnire a CAT, pe 27 aprilie 2015, întâlniri la care au participat noii directori generali ai IGR, la care nu s-au luat decizii. Conform documentului, pag. 4, la întâlnirea CAT din 24 iulie 2014, ca şi în cea din 27 aprilie 2014, Ministerul Mediului a cerut RMGC-ului să aducă un studiu suplimentar (“Supplementary Study”) referitor la impermeabilitatea teritoriului de sub proiectatul iaz de decantare, ceea ce RMGC nu a acceptat, spunând că “nu este necesar” şi în plus “contravine procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aşa cum este aceasta reglementată prin lege”.
Să remarcăm că pe site-ul Ministerului Mediului nu sunt menţionate aceste ultime întâlniri ale CAT!
Să mai remarcăm că domnul Ştefan Marincea, destituit şi târât prin tribunale de statul român în primul rând, este un specialist de talie internaţională. După cum reiese din diferite documente publice, lucrează la IGR de 34 de ani. Este „inginer geolog şi geofizician”, absolvent ca şef de promoţie (cu media 10!) al Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti. Este doctor în mineralogie al Universităţii din Bucureşti, dar şi doctor în Génie des Procédés à École Nationale Supérieure des Mines de Saint-Étienne şi Institut National Polytechnique de Grenoble (Franţa) (diplomă obţinută în 1998 cu calificativul maxim [très honorable avec les felicitations du Jury]). Este şi manager, are şi o diplomă în management. Două, de fapt. Una în Franţa şi una în România. Este evaluator INTAS (din anul 2000), ERA-NET (din anul 2008), International Union for Conservation of Nature – International Union of Geological Sciences (din anul 2009). Este cercetător ştiinţific gradul I din anul 2002 şi începând din anul 2004 este colaborator onorific al Universităţii din Liège (Belgia) prin ordine anuale ale rectorului acestei universităţi de prestigiu. A fost director general al IGR din februarie 2006 până la 3 iunie 2011, când a fost destituit, ilegal; a fost repus în funcţie la 18 octombrie 2012 şi destituit din nou, ilegal, în octombrie 2013.
„Dacă mi-am făcut meseria cu devotament, fiind încă activ, trebuie să suport represalii din partea corupţilor şi a sponsorilor lor, inclusiv pe plan profesional (îmi întârzie cât pot banii pe proiecte, au încercat să mă împiedice să particip la manifestări etc.) Până mă judec cu «prietenii anonimi» şi până ce presa sau Parchetul îşi fac datoria, voi fi probabil pensionar. Poporul nostru pare să vrea să distrugă tot ceea ce reprezintă resursa, entitate strategică naţională şi să-şi gonească toate valorile.”
Iată ce pătimeşte un specialist în România dacă iubeşte adevărul şi dacă nu este coruptibil! Ce-i de făcut? O minimă reacţie este cred solidarizarea cu el, să simtă că nu este singur, ca să reziste!
Anexa (Stenograma audierilor din 8 octombrie 2013)
Grecii se opun taierii pensiilor si salariilor, cerute de BCE si ameninta cu iesirea din EU!
Poate facem si noi la fel!
http://www.antena3.ro/externe/grecia-ameninta-ue-vrem-un-acord-cu-creditorii-pana-duminica-un-eventual-esec-va-avea-consecinte-295091.html
Grecia AMENINŢĂ UE: Vrem un acord cu creditorii până duminică. Un eventual eşec va avea CONSECINŢE
DE G.S. • 28 MAI 2015 • 19:05Comenteaza
Grecia AMENINŢĂ UE: Vrem un acord cu creditorii până duminică. Un eventual eşec va avea CONSECINŢE 416
Foto: Agerpres/Xinhua
Guvernul Greciei speră că va ajunge, până duminică, la un acord cu creditorii internaţionali, avertizând că, în caz contrar, vor fi „consecinţe” şi sugerând intensificarea cooperării cu Rusia şi China, informează La Repubblica, conform Mediafax.
„Presiunea creditorilor internaţionali pentru revizuirea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) este asfixiantă”, a acuzat ministrul grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, într-un discurs rostit în Parlamentul de la Atena.
„Grecia vrea ajungerea la un acord cu creditorii până duminică. Facem totul pentru a evita intrarea în incapacitate de plăţi; şi creditorii speră să fie evitată o astfel de situaţie. Sperăm să ajungem rapid la un acord. Un eventual eşec va avea consecinţe, nu doar financiare, pentru Uniunea Europeană”, a atras atenţia, la rândul său, Gabriel Sakellaridis, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Atena, sugerând o eventuală intensificare a cooperării Greciei cu Rusia şi China.
Banca Centrală Europeană (BCE) a intensificat, joi, presiunile asupra Greciei, sugerând că lipsa unui acord rapid cu creditorii riscă să înrăutăţească termenii de finanţare pentru alte state vulnerabile din zona euro.
„Reacţia pieţelor financiare la situaţia din Grecia a fost până acum limitată, dar, în absenţa unui acord rapid cu creditorii referitor la reformele structurale, riscul creşterii primelor de risc pentru finanţarea ţărilor vulnerabile din zona euro s-ar putea materializa”, potrivit raportului BCE privind stabilitatea financiară. „Aşteptările referitoare la riscurile de default din Grecia au crescut semnificativ, pe fondul incertitudinilor politice”, se arată în raport.
Grecia a reluat marţi negocierile cu creditorii internaţionali pentru deblocarea asistenţei financiare, Yanis Varoufakis atribuind impasul discuţiilor insistenţei acestora pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune. Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro. Finalizarea cu succes a negocierilor cu creditorii ar debloca restul de 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, dar discuţiile sunt blocate de refuzul Guvernului grec de a accepta reformele din sectorul pensiilor şi al muncii.
Traim in regim de piraterie mascata sau libera.
privatizare vine din latinescul privare = jefuire.
Totul va fi privatizat inclusiv tribunalele care vor judeca infractiunile concernelor.
Bestiile care vand Romania actualmente o stiu, caci sunt foarte bine informati pe la spatele romanilor!
Forma moderna de piraterie va fi legalizata :
CETA, TTIP si TISA sunt aceste forme de legalizare a pirateriei moderne prin privatizare obligatorie eventual prin Blitzkrieg.
Nu, NU AVEM DECE SA NE RELAXAM caci pirateria este foarte bine pusa la cale si nu-i va rezista nimic daca romanii nu ies in toata tara in strada pentru a-si apara bogatiile pamantului national:
Licența de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina generează nemulțumiri
ONG, reacție dură la noua Roșie Montană a Guvernului Ponta
ACTUALITATE • SOCIAL
Foto miningwatch.ro
Organizația nonguvernamentală Mining Watch România și Campania Salvați Roșia Montană condamnă, într-un comunicat, Guvernul României pentru acordarea licenței de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina.
„Strategia de transformare a Munților Apuseni într-o imensă carieră de suprafață avansează vertiginos prin licența primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013”, afirmă organizația în comunicatul citat.
Mining Watch România îl citează pe fostul director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, potrivit căruia dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”
ONG-ul precizează că proiectul propune exploatarea în imense cariere de suprafață a 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru.
„Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Criscior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori”, precizează organizația.
ONG-ul acuză că procedurile prin care Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) gestionează și vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu.
„Agenția Națională de Resurse Minerale, emitenta licențelor, este subordonată direct Guvernului, președintele instituției fiind numit printr-o decizie politică, a primului-ministrului. Și în acest caz ANRM a acordat licența de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, în totală lipsă de transparență. Rovina devine astfel primul proiect minier deținut 100% de o companie privată, fără participarea statului român. La data prezentului comunicat, Agenția nu a publicat pe pagina proprie informații privind noua licență și acestea nu se regăsesc nici în lista de anunțuri publice. ANRM se comportă ca stat în stat în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituției, exclusiv al proprietății publice. Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare și atribuire a licențelor miniere, populația locală este trecută în totalitatecu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectați în mod direct de proiectul minier nu dețin nici măcar informații de bază despre proiect, cei mai mulți neînțelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni”, se mai arată în comunicatul citat.
“ANRM ar trebui să se comporte ca un administrator și nu ca un proprietar al zăcămintelor. Mining Watch România condamnă această atitudine feudală a autorităților, de considerare a avutului public ca fiind proprietatea instituției ce administrează bogățiile subsolului. Dincolo de suspiciunile de corupție și urmărire ilicită a a interesului personal (demonstrat în cazurile Roșia Montană și Certej), se pune întrebarea critică: dacă totul este legal și realizat în interesul public, de ce totul este secret?,” a comentat Tudor Brădățan din partea rețelei Mining Watch România, citat în comunicat.
Titularul proiectului este Carpathian Gold (TSX:CPN), prin compania Samax Romania Limited, care la rândul ei deține Samax România, societate cu răspundere limitată (SRL) înregistrată în Baia Mare. Carpathian Gold este companie minieră junior, care propune proiectele miniere Rovina (România) și Riacho dos Machados Gold (Brazilia). Potrivit unui anunț al companiei din iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie minieră din lume, cumpăra 9% din acțiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de milioane de dolari, se mai arată în comunicatul organizației.
Carpathian Gold a obţinut de la ANRM licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România, a anunţat compania canadiană.