 CD831 aprobate denitsoc@gmail.com 75.57.36.95 |
TESTAMENTUL POLITIC AL LUI NICOLAE IORGA
“Nu voim a fi un stat modern oarecare, de o precocitate şi îndrăzneală care să uimească lumea. A venit timpul să facem aici la noi politica noastră naţională, să întrebuinţăm în viaţa noastră naţională numai elementele naţionale, să îndepărtăm pe străinul nefolositor, iar cu atât mai mult pe străinul pierzător, pe străinul ucigător şi pervertitor al neamului nostru.” Sursa: TESTAMENTUL POLITIC AL LUI NICOLAE IORGA BUCUREŞTI – 2006 |
2 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Sigur, cund „Dascalul National” ti se adreseaza, chiar si peste decenii, singura atitudine corecta este sa-ti dezvelesti capul, sa te scoli in picioare si sa asculti cu smerenie.
Banuiesc insa ca testamentul a fost redactat inainte ca el sa se transforme in imaginea de parada a lui Carol II.
Cind zice ca :
„să îndepărtăm pe străinul nefolositor, iar cu atât mai mult pe străinul pierzător, pe străinul ucigător şi pervertitor al neamului nostru”
se referea la infamul rege? Pentru ca fraza face portretul fidel al nenorocitului.
Si cu legionarii ce avea? Vroiau ei la nivel declarativ altceva ?
Imi pare rau. Pe cit de mare este imaginea lui de carturar al neamului pe atita de mica este imaginea lui de om politic. Probabil ca cele doua activitati nu fac casa buna.
Propun sa dam citate din magistrala „Bizant dupa bizant” si sa dam uitarii panseurilor lui politice.
Asta nu iarta, sub nici un pretext, crima a carui victima a fost.
USA COMITE O CRIMINA PERFECTĂ LA KABUL?
De M. K. Bhadrakumar
La unsprezece zile după anunțul dramatic al președintelui american Joe Biden din 1 august cu privire la uciderea emirului al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, Moscova a rupt tăcerea. În urmă cu zece zile, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a răspuns la o întrebare conform căreia Moscova încă nu „a obținut detalii” despre ceea ce s-a întâmplat pe 31 iulie.
Reluând subiectul în cadrul briefingului de presă de ieri al MAE, ca răspuns la o întrebare ulterioară, purtătorul de cuvânt adjunct Ivan Nechayev a declarat: „Nu ne angajăm să confirmăm autenticitatea („dostovernost” — достоверность) despre distrugerea din Kabul din 31 iulie. anul acesta, ca urmare a unei lovituri cu drone a liderului Al-Qaida, A. Zawahiri.”
Fără îndoială, aceasta este o declarație rusă foarte atent formulată care se concentrează pe fiabilitatea versiunii lui Biden. Într-adevăr, Biden a scăpat fără probleme de când a făcut anunțul de la Casa Albă, fără a răspunde la întrebări din partea presei.
Nechayev a subliniat că „Washingtonul nu a oferit publicului nicio dovadă a eliminării acestui terorist”. Și doar a luat notă de informațiile din presă conform cărora clădirea de apartamente lovită de americani din Kabul ar aparține „clanului Haqqani”.
Cu toate acestea, în mod curios, Nechayev a spus că „se pot trage primele concluzii” pe baza comentariilor oficiale ale autorităților din Kabul – și anume „că nu au informații despre șederea lui A. Zawahiri în capitala afgană”.
Rusia a păstrat în mod tradițional un sistem de informații robust care lucrează în Afganistan, oferind intrări în timp real Moscovei, inclusiv în timpul guvernării talibanilor din 1996-2001, când ambasada și consulatele Rusiei au rămas închise.
De fapt, sursele ruse au fost cu mult înaintea altora în împărtășirea detaliilor despre evacuarea grăbită a fostului Ashraf Ghani din Kabul pe 15 august anul trecut, pe fondul sosirii haotice a talibanilor în oraș. Prin urmare, este o presupunere rezonabilă că Nechayev a vorbit probabil pe ceea ce experții în securitate ar numi o bază de „necesitate de a cunoaște”.
Asta face ca remarcile lui care se îndoiesc de autenticitatea remarcilor lui Biden să fie cu adevărat uluitoare. Este la fel de bine ca să spui că Moscova a primit rapoarte contradictorii!
Cu toate acestea, Nechayev a înfipt adânc cuțitul și a ridicat câteva întrebări foarte pertinente în acest caz ciudat de o crimă fără dovezi.
El a comentat că „astfel de acțiuni agresive ale forțelor aeriene americane, care au invadat teritoriul suveran al Afganistanului, ridică o serie de întrebări serioase”. Nechayev a pus două întrebări: „De exemplu, cine a asigurat spațiul aerian pentru atacul aerian de la Kabul? Cine va fi responsabil în cazul victimelor civile colaterale în timpul unor astfel de acțiuni?”
Sunt intr-adevar mari intrebari. Afganistanul își împarte granițele cu doar șase țări – Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China și Pakistan. Este un pariu sigur că Iranul, Turkmenistanul, Uzbekistanul și China nu s-ar fi implicat într-un astfel de act criminal al americanilor, încălcând dreptul internațional și Carta ONU. În ceea ce privește Tadjikistanul, spațiul său aerian este sub control rusesc. Asta lasă Pakistanul drept singurul vinovat plauzibil aici.
Poate că Administrația Biden refuză să ofere „dovezi” de teamă că ar putea pune Rawalpindi, Pakistan, într-o situație dificilă într-un moment în care șeful armatei în funcție este un atu strategic pentru Washington?
Nu există răspunsuri ușoare. Tot ce știm este că actualul șef al armatei, generalul Bajwa, este cunoscut pentru a avea un rol practic în toate problemele majore și în majoritatea problemelor minore din relațiile Pakistan-SUA.
El a contactat chiar și pe Wendy Sherman, secretarul de stat adjunct al SUA, cu o solicitare prin care a solicitat intervenția ei la FMI pentru a elibera tranșa în așteptare de salvare financiară pentru Pakistan.
În mod semnificativ, Nechayev a făcut aluzie la „încercările de a folosi o amenințare reală pentru a-și acoperi propriile ambiții geopolitice (ale SUA).
El a concluzionat: „Washington, judecând după acest incident, preferă să acționeze după bunul plac, urmând strict în conformitate cu beneficiile sale de politică externă, indiferent de dreptul internațional și de suveranitatea națională a altor state”.
Care ar putea fi „beneficiile politicii externe” aici?
Există trei moduri de a privi întrebarea. În primul rând, Biden își șlefuiește imaginea de lider decisiv atunci când comportamentul său public incoerent, în numeroase ocazii, a ajuns să fie remarcat pe scară largă în SUA și în străinătate. Într-adevăr, remarcile lui Biden de la 1 august au fost presărate cu cârpuri mari de laudă de sine, luând credit pentru decapitarea temutului Al-Qaeda. El s-a proiectat ca un președinte „practic”.
În al doilea rând, SUA au creat un precedent prin acest act din 31 iulie – subliniind prerogativa lor de a acționa după cum aleg ei.
Pur și simplu, Rubiconul a fost trecut și armata americană s-a „întors” în Afganistan, acum că Washington susține că al-Qaeda este foarte activă în Afganistan.
Desigur, este o lovitură umilitoare pentru talibanii a căror „rezistență” de două decenii a vizat recâștigarea suveranității Afganistanului. Mai mult, ușa a fost ferm închisă oricăror angajamente SUA-talibani pentru un viitor previzibil, acum că Washingtonul nu trebuie să privească dincolo de asta pentru a pretinde o legătură continuă între Taliban și Al Qaeda.
În mod logic, SUA poate chiar să justifice unirea de acum înainte cu Regatul Unit (și Franța) pentru a extinde sprijinul pentru rebeliunea armată a Panjshiris împotriva talibanilor. Talibanii se confruntă cu o mișcare de clește din partea armatei pakistaneze și a administrației Biden într-un moment în care, în mod ironic, cel mai bun susținător al său, Imran Khan, este, de asemenea, respins sistematic într-un spărgător de nuci de guvernul civil din Islamabad și de așa-numitele „puteri care sunt .”
Desigur, menținerea Afganistanului în tulburări ar servi intereselor SUA și NATO în momentul actual în care Rusia, furnizorul de securitate pentru Asia Centrală, este preocupată de conflictul din Ucraina, iar China se chinuie la reunificarea Taiwanului.
În al treilea rând, momentul: Biden a lovit când au mai rămas doar aproximativ 24 de ore pentru ca avionul președintelui Camerei Nancy să coboare pe Taipei. Ficțiunea pe care Washington a propagat-o în sensul că Administrația nu avea control asupra Speakerului a avut, în mod ironic, un bumerang, aruncându-l pe Biden într-o lumină slabă ca un comandant șef care nici măcar nu putea ordona unui avion militar să-și schimbe direcția.
Este suficient să spunem că teatrul atacului aerian din 31 iulie de la Kabul a distras atenția cel puțin momentan de la imaginea mizerabilă pe care și-a făcut-o Biden ca un POTUS slab și ineficient.
Partea cea mai interesantă este că, alături de remarcile lui Nechayev la Moscova, ambasada Rusiei la Washington și-a exprimat de atunci sprijinul unui grup de peste 70 de economiști din Statele Unite și din alte țări, cu un apel de a debloca toate rezervele internaționale ale Băncii Centrale a Afganistanului, într-un apel din 10 august publicat de Centrul pentru Cercetare Economică și Politică, principala rețea europeană de cercetători în politici economice
.
Ambasada Rusiei spune: „Susținem pe deplin acest apel. Considerând inacceptabilă situația în care autoritățile americane rețin ilegal resurse financiare aparținând poporului afgan. În același timp, credem că negocierile lor cu Kabul cu privire la condițiile pentru alocarea a jumătate din sumă acestuia sunt cinice…
Acțiunile Washingtonului exacerbează suferința afganilor nevinovați…”
Moscova sugerează că alibiul unei presupuse legături taliban-al-Qaeda pentru a bloca angajamentul statelor regionale cu talibanii este inacceptabil. În concluzie, Rusia respinge versiunea americană a crimei de la Kabul ca argumentând ceva.
Una peste alta, aceasta devine într-adevăr „o crimă perfectă”, demnă de a fi o continuare a thriller-ului polițist Michael Douglas-Gwyneth Paltrow despre o crimă care nu a lăsat nicio urmă de urmărire a făptuitorilor.
Apropo, plăcutul film din 1998 a avut și două finaluri alternative pe lansarea originală a discului Blu-ray. Spectatorul avea libertatea de a alege care versiune a fost considerată mai agreabilă.
Sursa: https://www.indianpunchline.com/us-commits-a-perfect-murder-in-kabul
Traducerea: CD