 Victor Grigor4 aprobate victor.i.grigor@gmail.com 188.27.146.69
1) Afirmația că țăranului aservit„ în Valahia…de regulă (i) se spunea romîn” nu este adevărată. Nu există nicio dovadă că înainte de finele secolului al XVI-lea în Țara Rumânească i se spunea țăranului aservit altfel decât „vecin”. Toate documentele care conțin termenul „rumân” sunt documente scrise sau traduse după anul 1600, atunci când acest nume căpătase și un înțeles social. 2)Afirmația:„ Numele țării a fost Valahia, nu Țara Românească” este falsă. În documentele emise de Cancelaria Domnească se utilizează doar numele vechi slavone: „ Zemle Vlașkoe”și „ Zemle Ungrovlahiskoi ” pentru Țara Rumânească, numele de „Valahia” fiind în limba română un neologism , la fel ca și „valah”. 3) Nici numele de „Vlahia” și „vlah”( plural „vlasi”) nu sunt nume cu fonetism românesc, ci cu fonetism grecesc și sud-slav, deci nici „Vlahia”, nici „vlah„ nu sunt cuvinte românești, motiv pentru care nu pot fi considerate endonime, ci în mod obligatoriu, doar exonime .4) Afirmația:„ Țeara Rumânească…era un termen folosit de catolici”este falsă.,Niciun document catolic medieval nu conține acest termen. 5) Boierul Neacșu putea fi la fel de bine și boier și rumân, pentru că nu există nicio dovadă că la anul 1512, în Țara Rumânească, termenul „rumân„ avea înțelesul de „țăran aservit”. Există însă dovezi documentare clare ( în „Întrebarea creștinească” și în „Evangheliarul rumânesc” a lui Coresi) că la 1560, termenul „rumân” avea în Țara Rumânească un foarte clar și pronunțat înțeles etnic, nicidecum unul social. PS: Problemele tale legate de plăcile pe care le numești „dacice” nu mă interesează. |
Distribuie!
8 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1)Afirmația conform căreia termenii: „român”,„românească”, „românesc”, „românește” sunt forme culte ale termenilor cu„u”este falsă, pentru că și aceste forme cu „o” sunt tot forme populare, dar cu o răspândire mai restrânsă, așa cum ne dovedesc scrierile de secol XVI-XVII din Transilvania și Moldova, unde chiar în cazul aceluiași document se constată două tipuri de forme care alternează: Dumnezeu Domnezeu; coprinde cuprinde; cumândarecomândare; contenicunteni. De exemplu, în Palia de la Orăștie, termenul „Domnezeu” apare de peste 400 de ori iar termenul „Dumnezeu” doar de 60 de ori; „român” apare de 9 ori, în timp ce „rumân” doar o dată; „românească” odată dar „rumânească” de 3 ori. Forma „român”, deși mai puțin răspândită, a fost preferată în secolul al XIX-lea de către elitele românești tocmai pentru că era mai apropiată de etimonul latin „romanus”. 2) Eu am afirmat foarte clar că nu există niciun document care să ateste că înainte de anul 1600 termenul „rumân”ar fi avut înțelesul de „țăran aservit”, în timp ce există 3 documente autentice care afirmă cu exactitate că „rumân”avea un evident înțeles etnic: a) Scrisoarea lui Neacșu (1521), b)„Întrebarea creștinească”(1559) și c)„Evangheliarul rumânesc”(1561). Toate documentele în care apare termenul „rumân” cu înțeles social sunt datate după 1600. 3) Afirmația conform căreia eu fac afirmații false( atunci când afirm că „Valahia”, „Vlahia”, „valah” și „vlah” sun exonime ) este complet falsă. Ele sunt exonime. 4) Indiferent dacă un popor sau o țară are unul sau mai multe exonime, în mod sigur poporul și țara respectivă are și endonime. În cazul populației romanice dintre Carpați și Dunăre și țării în care ea locuia în Evul Mediu, „rumân” și „Țara Rumânească” sunt endonimele, în timp ce „valah„, „vlah„, „Valahia” și „Vlahia” sunt exonimele. 5) Un endonim poate căpăta și un sens social, în situația în care marea majoritate a indivizilor acelui popor ajung să intre în componența aceleiași clase sociale sau în componența aceleiași categorii profesionale: „ungur„ poate deveni sinonim cu „nobil„; „sârb„ poate deveni sinonim cu „agricultor dependent„ , „bulgar” poate deveni sinonimcu „grădinar”, „vlah„ poate deveni sinonim cu „păstor dependent„, „rumân„ poate deveni sinonim cu „vecin”, „armean” poate deveni sinonim cu „negustor” etc. 6) Trebuie ca cineva să fie foarte incult, foarte imbecil sau foarte pervers pentru a nu pricepe, sau pentru a se face că nu pricepe acest lucru .
zero comentarii pt că le ștergeți! Coja, banditule, de ce îmi ștergi comentariile. De ce promovezi aceste mizerii scrise de Grigor? Nu îți convine că eu îl dovedesc ca farsor? Rumîn însemna țăran aservit, nu român!
Iar mi-a șters Coja comentariul. Cînd îi reproșez asta el zice că nu șterge nimic! Coja publică mizeria asta scrisă de unul anonim, Grigor, dar postarea mea critică o șterge. Coja e unul dintre științificii care afirmă că român vine din roman! S-ar fi format rumîn din roman apoi au făcut ei, științificii, român, că ei au voie să modifice cuvintele făcute de popor.
ești un caraghios. Faci afirmații false și scrii aici că eu fac afirmații false. Mai toate numele de popoare sînt exonime. Rus e presupus de la niște scandinavi, francez de la niște presupuși franci germanici, Deutsch nu știu nici lingviștii germani de unde vine, English de la niște germanici, poloni de la un cuvînt de origine română care înseamnă cîmpie, deci sînt multe.
Țara Românească? Cum să fi fost Țara Românească dacă se spunea rumîn, nu român? Oficial era oricum Valahia. Degeaba negi tu. Era Valahia. Nu are importanță dacă este endonim sau exonim.
Nu există la tine nici o dovadă că rumîn era termen pt iobag! Ești un caraghios rău și atît!
PS Văd că ștergeți comentariile crezînd naiv că așa cîștigați.
Nu stiu ce modificari s-au adus site-ului dar comentariile se vad suprapuse, greu de citit, uneori si continutul topicului!
Trebuie o interventie tehnica, de mentenanta…
Iar ai venit cu vechile tale idei, Grigor. Le-am mai combătut. Eu zic să trecem direct la înjurături, blesteme, eventual la o bătaie cu bita. Nici nu meriți să primești un răspuns pt prostiile scrise de tine. Ce politică este asta făcută pe acest sait ca să fie publicat alt articol scris de același autor după ce el a publicat unul?
Pentru domnul Grigor, 2 probleme majore de care trebuie ținut cont, un banc și o zicere mai actuala azi că oricând!
1) Parcă văd cum se confirmă vekiul banc!
– Maestre, care este secretul înțelepciunii?
– Să nu te contrazici cu prostii
– Maestre, nu cred că ăsta este secretul!
– Ai dreptate!
2) Niciodată să nu te pui cu prostul căci te trage în căruța lui și te bate cu experiența!
Și crede-mă că au la greu…😂
*Am aflat cu stupoare că certificarea studiilor de caz, analizele laborioase, studiile și cunoștințele elaborate științific și temeinic aplicate se realizează pe YouTube sau Facebook!
**Păi de asta am și decăzut până la acest nivel, când orice ștrumf se crede „Creator de conținut”!
Nu spânzuratul se îndreaptă prin spânzurare, ci cei care se uită la el.