CD
1.703 aprobate
denitsoc@gmail.com
108.231.169.110
Acum cand oficiile financiare au recunoscut că China este prima putere economică, inclusiv financiară, fiind de două ori mai mare ca volum valoric, si GDP decat SUA si de trei ori mai mare ca putere de cumpărare reală, in pofida tăcerii mass-mediei, acum presa inceracă să găsească o nisă promitătoare in viitor, unde totusi SUA ar putea, dacă va mai ajunge, să domine tehnologic – Suprematia Quantum.
Pana la AI si Quantum SUA prezintă serioase probleme de infrastructură, iar ramura infrastructurii ce afectează direct si imediat departamentul AI este industria energetică. Nu că SUA nu ar avea combustibil gazos, lichid sau solid, ci este vorba de strcturile de bază care sunt invechite si care nu au o sansă imediată de a fi schimbate la timp. SUA are peste 80 milioane de transformatoare mari de distribuire a energiei electrice, din acesta cca. 60 de milioane au peste 36 de ani si sunt in zona de expirare de 35 de ani. Capacitatea de productie a transformatoarelor, ce a mai ramas inca in SUA este extrem de redusă si nu poate acoperi nici 7% din necesarul existent. Restul ar trebui importat din China dacă nu ar fi pe lista neagră a exporturilor chinezesti, datorită războiului commercial. Pe langă transformatoare mai sunt si alte produse specifice industriei energetice, ca turbine pe gaz, shaltere industriale si altele ce ar trebui importate din China, dar sunt si ele pe listă.
Deci industria energetică la aceasta oră nu poate livra departamentului AI energia colosală de care are nevoie.
Quantum computing nu se poate crea fără un department AI puternic.
In plus AI mai are nevoie de cipuri de mare putere si complexitate si acestea ca să fie produse au nevoie in afara tehnologiei si masinilor de metalele/pamaturile rare pe care China le-a indexat deja.
China nu a vrut acest război, ea doar răspunde la provocarile urate si cu efect invers ce la fac americanii.
S-a dovedit in toate cazurile că Sanctiunile nu au efect cand tara pedepsită nu este izolată complet si neajutată de o comunitate largită.
După experienta cu Rusia, SUA ar fi trebuit să inteleagă asta, dar incăpătanarea talmudică impinge la suicid.
Deci si sansa iluzorie, viitoare si promitatoare nu se poate realiza asa cum visează Jan Krikke, autorul articolului de mai jos.
Meritul acestui articol este insă că reuseste să fie extrem de educativ si oricine poate pricepe cum functionează sistemul Quantum Computing.
Lectură placută
CD.
CURSA DEFINITIVĂ SUA-CHINA PENTRU SUPREMATIA CUANTICĂ
– Națiunea care poate fuziona succesul calculului cuantic cu sistemele din lumea reală și modelul infrastructurii vizitatorului
De Jan Krikke, https://asiatimes.com/2025/07/us-china-in-a-defining-race-for-quantum-supremacy
Rivalitatea tehnologică dintre SUA și China se îndreaptă spre informatica cuantică.
Informatica cuantică devine câmpul de luptă definitoriu al rivalității tehnologice a secolului XXI dintre Statele Unite și China.
Miza merge dincolo de viteza de calcul: problema este cine va construi infrastructura tehnologică a viitorului, de la lanțurile de aprovizionare inteligente și medicina personalizată până la comunicarea securizată cuantică și robotica îmbunătățită prin inteligență artificială.
Informatica cuantică nu este doar o bătălie pentru hardware; este o bătălie pentru infrastructura secolului XXI.
Calculul cuantic combină paradigmele analogice și digitale.
Sistemul analog = Sinuos, continuu,
Sistemul digital = Discret [0;1]
Sistemul cuantic = Probabilic I0> + I1>
Calculul cuantic combină principiile calculului cu cele ale mecanicii cuantice. În 1981, fizicianul cuantic american Richard Feynman a observat că computerele clasice, fie ele analogice sau digitale, se luptă să simuleze eficient fenomenele cuantice.
El a susținut că doar un sistem cuantic ar putea simula un alt sistem cuantic folosind comportamentele specifice ale particulelor subatomice ca resurse de calcul. Feynman a întrebat: „Am putea construi un computer care să funcționeze ca universul însuși?”
Această viziune a început să prindă contur în 1985, când fizicianul britanic David Deutsch a publicat o lucrare de referință intitulată „Teoria cuantică, principiul Church-Turing și computerul cuantic universal”.
Deutsch a propus un cadru teoretic pentru un computer cuantic universal, introducând conceptul de porți și circuite cuantice, elementele constitutive ale algoritmilor cuantici. Deutsch a pus arhitectura fundamentală pentru întregul domeniu al calculului cuantic.
În centrul computerelor cuantice se află qubitul, sau bitul cuantic. Spre deosebire de biții obișnuiți din computerele digitale (binare), care sunt fie 0, fie 1, un qubit poate fi atât 0, cât și 1 în același timp, datorită unei proprietăți mecanice cuantice speciale numite superpoziție.
Acest lucru permite computerelor cuantice să rezolve probleme specifice, cum ar fi modelarea moleculelor, optimizarea sistemelor sau securizarea datelor, semnificativ mai rapid decât computerele convenționale. Qubiții pot fi creați în diverse moduri, cum ar fi utilizarea spinului unor particule minuscule, cum ar fi electronii, sau a proprietăților luminii, în funcție de sarcina specifică.
Un qubit este de obicei vizualizat ca o sferă, cunoscută sub numele de sfera Bloch, care poate fi considerată o busolă 3D. Structura discretă (polaritățile 0 și 1) oferă schelele de calcul: porți, circuite și algoritmi.
Fie că sunt 0 sau 1, poate depinde de context. Procesele de calcul din cadrul sferei Bloch sunt analogice. Algoritmii cuantici se bazează pe această interacțiune pentru a obține accelerări exponențiale în rezolvarea problemelor specifice.
Bit clasic = 0; 1
I0>; I0. + I1>
Qubit = 0; √ 2 ; I0>
Bitul binar clasic „fix” și biții „cuantici” ai qubitului.
Calculele analogice sunt executate în așa-numita sferă Bloch.
Primele computere cuantice experimentale au apărut la sfârșitul anilor 1990. În 1998, cercetătorii de la Oxford și MIT au construit un computer cuantic de bază cu doi qubiți utilizând tehnici de rezonanță magnetică nucleară (RMN).
Deși funcțional, acesta a servit drept demonstrație a conceptului. Din anii 2000 încoace, informatica cuantică a devenit o cursă tehnologică globală, implicând mediul academic, guverne, giganți tehnologici și startup-uri.
Supremația cuantică
În 2006, China a intrat în cursa calculului cuantic atunci când guvernul a anunțat Foaia de parcurs pentru știință și tehnologie din 2020, identificând „controlul cuantic” ca un domeniu cheie al cercetării fundamentale.
În 2021, în cadrul celui de-al 14-lea Plan cincinal, informația cuantică s-a clasat pe locul al doilea printre domeniile științifice și tehnologice de vârf, imediat după inteligența artificială (IA). În martie a acestui an, China a lansat un fond național de risc de 1 trilion de yuani (~138 miliarde USD), care vizează în mod explicit calculul cuantic și tehnologiile conexe.
Progresele Chinei în domeniul calculului cuantic au fost spectaculoase. În 2020, oamenii de știință de la Universitatea de Știință și Tehnologie din China (USTC) au dezvăluit Jiuzhang, un computer cuantic fotonic care îndeplinea o sarcină în 200 de secunde, sarcină ce ar fi durat unui supercomputer clasic peste 2,5 miliarde de ani. Versiunile ulterioare, cum ar fi Jiuzhang 2.0, au îmbunătățit și mai mult performanța.
În 2021, cercetătorii de la Universitatea de Știință și Tehnologie din China (USTC) au dezvăluit Zuchongzhi 2.1, un procesor cuantic supraconductor de 66 de qubiți care a demonstrat un avantaj cuantic semnificativ față de supercomputerele clasice.
În 2023, aceeași echipă a anunțat Zuchongzhi 3.0, un procesor de 105 qubiți care a avansat și mai mult testele de performanță, depășind, se pare, testele anterioare, inclusiv experimentul Sycamore al Google din 2019, cu un factor de până la un milion în sarcini specifice de eșantionare.
Aceste realizări subliniază progresul rapid al Chinei în scalarea hardware și optimizarea sistemelor.
China a făcut, de asemenea, un salt major înainte în construirea unei rețele globale de comunicații cuantice prin stabilirea cu succes a unei legături ultra-securizate de distribuție a cheilor cuantice (QKD) între Beijing și Africa de Sud.
Această descoperire marchează cea mai recentă etapă importantă în cadrul ambițiosului program chinezesc „Experimente cuantice la scară spațială” (QUESS), care se concentrează pe satelitul Micius (cunoscut și sub numele de Mozi), lansat în 2016.
Micius a permis realizarea mai multor realizări importante în domeniul comunicării cuantice, inclusiv un apel video criptat cuantic în 2017 între China și Austria, care acoperă 7.600 de kilometri, și experimente de comunicare securizată cu Rusia.
Distribuția cheilor cuantice (QKD) este o metodă de transmitere a cheilor de criptare folosind particule cuantice, cum ar fi fotonii. Dacă sunt interceptate, aceste chei cuantice se prăbușesc, alertând utilizatorii cu privire la o încălcare a securității, asigurând astfel un nivel de securitate imposibil de atins prin metodele clasice.
Cea mai recentă demonstrație a folosit micro- și nanosateliții cuantici ieftini ai Chinei în tandem cu stații mobile terestre, semnalând o trecere de la configurații experimentale la sisteme implementabile.
Potrivit lui Yin Juan, un om de știință de renume din spatele Micius, această demonstrație face parte din planul Chinei de a lansa un serviciu global de comunicații cuantice până în 2027, vizând țările BRICS și alți parteneri strategici.
Puterea Americii
În timp ce eforturile Chinei în domeniul calculului cuantic sunt coordonate centralizat și conduse de stat, Statele Unite prosperă pe baza unui model de inovație descentralizată, de la bază, impulsionată de industria sa tehnologică de top la nivel mondial, de instituțiile academice și de ecosistemul de capital de risc.
Jucători majori, inclusiv Google, IBM, Microsoft și Rigetti, promovează diverse arhitecturi hardware cuantice, cum ar fi qubiții supraconductori și platformele hibride care integrează procesoarele cuantice cu backend-urile de calcul clasic.
Una dintre cele mai notabile etape importante a avut loc în 2019, când procesorul Sycamore de la Google a atins supremația cuantică, finalizând o sarcină de calcul în 200 de secunde, care ar fi durat aproximativ 10.000 de ani pentru un supercomputer clasic. (Supremația cuantică este definită ca demonstrarea superiorității unui computer cuantic față de sistemele clasice într-o sarcină specifică.)
Bazându-se pe acest succes, Google a lansat procesorul său Willow în 2024, demonstrând progresul către calculul cuantic tolerant la erori prin implementarea qubiților logici corectați la erori – un pas critic către aplicații cuantice scalabile.
Deși SUA are o oarecare coordonare națională (Legea Inițiativei Naționale Cuantice (2018) și finanțare guvernamentală), puterea sa constă într-un ecosistem vibrant, caracterizat prin diversitatea abordărilor, colaborarea interdisciplinară și o cultură a experimentării cu risc ridicat și recompense mari.
Modelul de inovare din Silicon Valley încurajează prototiparea rapidă, designul iterativ și termenele de comercializare agresive. Startup-urile cuantice primesc un sprijin semnificativ atât din partea investitorilor publici, cât și a celor privați, permițând experimentarea paralelă în diferite tehnologii și cazuri de utilizare.
Mai mult, Statele Unite continuă să fie lideri în cercetarea teoretică fundamentală. Rămân în avangarda corecției erorilor cuantice, a dezvoltării algoritmilor cuantici și a strategiilor de integrare hibridă cuantică-clasică, toate acestea fiind esențiale pentru transformarea calculului cuantic dintr-o curiozitate legată de laborator într-o tehnologie industrială transformatoare.
Legătura dintre cercetarea academică, cercetarea și dezvoltarea corporativă și dinamismul antreprenorial poziționează SUA ca o forță formidabilă și rezistentă în era cuantică.
Integrarea analogului și digitalului
Calculul cuantic va transforma modul în care oamenii interacționează cu mașinile.
Prin fuzionarea punctelor forte ale calculului analogic și digital, promite să remodeleze interfețele om-mașină (HMI) și să accelereze convergența dintre inteligența artificială, robotică și tehnologiile avansate de detectare.
Această capacitate hibridă deschide ușa către mașini mai intuitive, receptive și adaptive, care pot interacționa cu lumea în moduri mai apropiate de modul în care gândesc și simt oamenii.
Calculul binar tradițional se bazează pe biți discreți, logică simbolică și procesare bazată pe reguli. În schimb, experiența umană este inerent analogică: simțim lumea în fluxuri continue și linii de percepție, mișcare, emoție și intenție. Această nepotrivire fundamentală limitează capacitatea mașinilor actuale de a interpreta stări umane complexe, cum ar fi starea de spirit, concentrarea sau intenția.
Calculul cuantic elimină această lacună. Fiind un sistem hibrid, acesta combină fluiditatea sistemelor analogice cu structura logicii digitale, oferind o nouă platformă puternică pentru construirea de mașini care pot atât procesa input senzorial continuu, cât și lua decizii discrete, sensibile la context.
În domeniul roboticii, tensiunea dintre sistemele analogice și cele digitale este deosebit de pronunțată. Mișcarea asemănătoare cu cea umană implică rezolvarea traiectoriilor de mișcare continuă, luând simultan decizii discrete, cum ar fi momentul în care să te oprești, să te întorci sau să apuci un obiect. Acest amestec de dinamică a fluidelor și logică simbolică este dificil de gestionat eficient pentru computerele clasice.
O provocare similară apare în interfețele creier-computer (BCI). Activitatea creierului este inerent analogică, exprimată prin unde continue și fluctuații subtile ale modelelor electrice. Traducerea acestor semnale în comenzi discrete pentru sistemele digitale necesită o putere de calcul și o precizie enorme.
Calculul cuantic deschide posibilitatea controlului mental în timp real al dispozitivelor externe și chiar apariția unor medii cognitive partajate în care informațiile circulă perfect între om și mașină. În astfel de sisteme, intenția, atenția și emoția ar putea fi sesizate, decodificate și la care se poate răspunde cu o viteză și o sensibilitate fără precedent.
Scenarii viitoare
Dincolo de rivalitatea hardware, conducerea pe termen lung în domeniul calculului cuantic se va concentra pe integrarea diferitelor tehnologii. China este încă în urma SUA în cercetarea fundamentală, inclusiv în dezvoltarea sistemelor tolerante la erori.
Cu toate acestea, China este bine poziționată pentru a juca un rol de lider în integrarea calculului cuantic, a inteligenței artificiale și a roboticii, datorită combinației sale unice de capacitate industrială, coordonare a politicilor și infrastructură publică de ultimă generație.
La nivel hardware, China este de neegalat în capacitatea sa de a produce componente cuantice și de inteligență artificială la scară largă. A făcut progrese în tehnologii cheie precum procesoarele cuantice supraconductoare, calculul fotonic și sistemele de control scalabile.
În același timp, China este lider mondial în producția de robotică, iar companiile sale interne produc cipuri competitive de accelerare a inteligenței artificiale, cum ar fi Ascend de la Huawei. Lanțul de aprovizionare integrat vertical oferă Chinei un avantaj distinct în construirea de sisteme cuantice, de inteligență artificială și robotice strâns conectate.
China își extinde, de asemenea, influența geopolitică prin exporturi de tehnologie, cum ar fi legăturile de distribuție a cheilor cuantice cu Austria, Rusia și Africa de Sud, precum și sisteme de robotică și inteligență artificială în Sudul Global.
Ambiția sa nu este doar de a stăpâni aceste tehnologii, ci și de a modela standardele și infrastructura globală, în special în rândul țărilor BRICS și Belt and Road.
Calculul cuantic își va crește treptat capacitățile și se va extinde în mai multe domenii. Utilizatorii principali vor fi companiile farmaceutice și chimice, instituțiile financiare, giganții tehnologici, guvernele și instituțiile de cercetare implicate în modelarea climatică.
Utilizatorii mai mici și poate chiar consumatorii ar putea închiria „timp de calcul cuantic” în cloud-ul cuantic. (Nu va exista un computer cuantic pe fiecare birou, ci poate un terminal cuantic.)
Încă nu se știe cine va câștiga cursa calculului cuantic. Dar țara care poate fuziona calculul cuantic cu sistemele din lumea reală, de la lanțurile de aprovizionare inteligente la interfețele creier-computer, va juca un rol principal în viitorul calculului.
Câștigătorul s-ar putea să nu fie cel cu primul computer cuantic universal, ci cel care construiește prima infrastructură alimentată de energie cuantică a secolului XXI.
NEALINIEREA ACTIVĂ
– Un nou termen in geopolitica actual
De CD
Ascensiunea Sudului Global și fragmentarea ordinii globale încurajează țările din întreaga lume să își reevalueze relațiile atât cu Statele Unite, cât și cu China.
Nealinierea activă este o abordare de politică externă în care țările își pun acum propriile interese în prim-plan și refuză să mai ia parte în rivalitatea marilor puteri dintre SUA și China.
Rivalitatea este apparentă si asimetrică, căci China, spre deosebire de occident, nu incearcă să impiedice pe cineva să se dezvolte sau să prospere, ci dimpotrivă urmareste intrajutorarea si cooperarea.
Nealinierea activă se inspiră din Mișcarea Nealiniată din anii 1950 și 1960, dar o actualizează la realitățile secolului XXI. Sudul Global aflat în ascensiune astăzi este foarte diferit de „Lumea a Treia” a anilor ’60 care a constituit Mișcarea Nealiniată.
Tările nealiniate pot alege politici în conformitate cu ceea ce este în interesele lor naționale, dacă au guverne patriotice, netrădătoare. Și pentru că există o concurență între Washington și Beijing pentru a câștiga inimile și mințile unor astfel de țări, cei care doresc să promoveze o agendă nealiniată au o influență mai mare.
Marea strategie a nealinierii active este de „a juca ca pe terenul sau”, cu alte cuvinte, a căuta oportunități printre ceea ce este disponibil în mediul internațional. Aceasta înseamnă a fi în permanență în căutarea avantajelor potențiale și a resurselor disponibile , in concordanta cu ideologia proprie – pe scurt, a fi activ, mai degrabă decât pasiv sau reactiv. Așadar, nealinierea activă nu este atât o mișcare, cât o doctrină.
Se pare ca nonalinierea activă este imună la diferentierile ideologice.
Este un ghid pentru acțiune, o busolă pentru a naviga pe apele unei lumi extrem de tulburi și poate fi folosit de guverne cu nuanțe ideologice foarte diferite.
SUA și Europa și-au dat seama că există un deficit mare de infrastructură în Asia, Africa și America Latină, pe care China intervine pentru a-l reduce – iar occidentul nu este prezent în acest domeniu critic.
Nu există nicio îndoială că ordinea internațională liberală care a încadrat politica mondială între 1945 și 2016 a ajuns la sfârșit. Unele dintre principiile sale fundamentale, precum multilateralismul, liberul schimb și respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale existente, au fost grav ne aplicate si subminate repetat de-a lungul anilor.
Ne aflăm acum într-o etapă de tranziție. Noțiunea de Occident ca entitate geopolitică, așa cum o știam, a încetat să mai existe.
Presiunile asupra țărilor din Sudul Global sunt foarte puternice și există tentația de a ceda în fața lui Trump și de a se alinia cu SUA. Cu toate acestea, toate indiciile arată că simpla acceptare a cerințelor lui Trump nu este o rețetă pentru succes.
Țările care au mers pe calea de a ceda cerințelor lui Trump se confruntă doar cu mai multe cerințe după aceea. Țările au nevoie de o abordare diferită – iar aceasta poate fi găsită în nealinierea activă.
Opus nealinierii active, reactive sau pasive există si opusul, respectiv dubla aliniere. Este un joc politic de mare risc pe care totusi doar cateva tări isi permit din cand in cand să il joace si doar India il joaca permanent desi nu totdeauna cu succes.
Relatiile Indiei sunt dincolo de pragmatismul tranzactiilor comerciale si sunt greu de inteles de cei din jur care văd alinierea Indiei cu Israelul in pofida crimelor săvarsite de Israel cu ajutorul SUA in Gaza. Recent India a avut manevre militare marine commune cu Israelul in Marea Arabiei, langă Golful Oman in apropierea apelor Iraniene. Exhibitionism infantil.
Este greu de explicat acest jos dublu al Indiei care nefiind inteles si acceptat nu aduce nici un beneficiu reletiilor Indiei pe plan global, ba dimpotrivă,
Si tocmai pozitia de pierdant in relatiile internationale imping India să de vină mai insistentă, să ceara si să pretindă si ceea ce nu i se cuvine sau datorează.
Este o pozitie jalnică in care s-a pus singură din calcule oculte si nefericite.
Nealinierea activă insemnă că polarizarea nu este o conditie, cine nu se aliniază cu o partidă nu trebuie să se alinieze obligatoriu cu cealaltă partidă. Este un joc usor de facut acum in conditiile de mare polarizare cand există o atractie catre avantajele fără capcane financiare ale organizatiilor de cooperare si intrajutorare economică ale unor grupuri ca SCO, ASEAN unit acum cu Consiliul de Cooperare al Golfului – https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Cooperare_al_Golfului , sau cel mai relevant BRICS-ul si pe de altă parte presiunile cu amenintări si sanctiuni ce vin din partea SUA, UE si a altor aliati occidentali.
Dar miza alinierii fiind mare tările mici in această conjuctură isi pot permite deocamdată să nu se alinieze la nici una din părti.
Cand situatia va deveni critică si presiunile occidentale vor trece ilegal limitele normale ale relatiilor internationale din Charta ONU, asa cum s-a mai intamplat de multe ori in trecut, atunci aceste tari vor pute alege dupa interesul lor national sau a conducătorilor corupti.
Oricum acum este un moment de echilibru cand tările pot alege partida convenabilă inainte de a ajunge in situatia de a fi sub presiunea occidentală.
Este un moment de respiro pentru Nealinirea Activă, un termen nou apărut in această perioadă, un termen care dă nume unui mare număr de tări ce isi iau răgazul să aleagă deocamdată in liniste si pe indelete.
Rezultatul este previzibil căci polarizarea va fi fortată chiar si printr-un război de va fi cazul asa cum considera tările occidentale sperand să nu rămană izolatede restul lumii. Dolarul parazit nu poate produce profit in izolare si se va incerca aducere cat ma multor tări su dictatura lui.
Aceste incercări disperate si violente vor indepărta si mai mult pe cei din jur si o aliniere largă va domina scena globală multilaterală, multipolară.
Nealinierea Activă este doar o faza temporară, care insă se poate prelungi sine die, dacă forta viloentă occidentală va inceta să mai poată să isi exercite puterea militară si cea financiară prin arma sa preferată dolarul.
Atlanta 25/07/2025
Domnule Buta nu ca pari prea mistic dar afirmatia cu profetiile scrise in carti totusi ar trebui lamurita; in care carti este scrisa aceasta profetie si care este autoritatea acelor carti?
A umbla cu profetii contrafacute doar pentru a speria lumea sa mearga la biserica nu inseamna ca aceste profetii sunt din cartile pe care refuzi a le arata.
Am cunoscut calugari si preoti care umblau cu aceleasi spaime si superstitii contrafacute, probabil tot de jidanii care au o ura genetica pentru rusi si chinezi, iar cand i-am itrebat acelasi lucru, unde este scris asa ceva mi-au spus la fel „in scrierile sfinte” fara a le preciza, iar altii au avut tupeul sa spuna ca sunt in Vechiul Testament, dar n’au precizat in ce carte, cant , psalm sau verset le-au gasit.
Tot aceiasi ignoranti patetici si inexcuzabili mi-au mai spus si de evrei ca sunt „poporul ales” din aceleasi surse vagi sau neprecizate.
Este adevarat ca Gog și Magog sunt personaje care apar în textele religioase și folclor, adesea asociate cu conflicte, haos și sfârșitul lumii. În Biblie, în special în Ezechiel și Apocalipsa lui Ioan, ei reprezintă forțe ale răului sau națiuni care se opun lui Dumnezeu, dar nu sunt similare aceste personaje cu rusii[rosii] sau chinezii[pieile galbene]. Aici a lucrat fantezia bolnava plina de ura a jidanilor ce raspandesc zvonuri false apocaliptice cat si superstitii stupide.
Este o rusine sa citam din spuma ignorantei si sa mai avem si pretentia sa ramanem respectabili si cu credibilitate.
Astept precizarile ce se impun.
O INTALNIRE CU CONSTANTIN BARBU
– Am publicat mii de cărți fiindcă iubesc Cartea. De la Filosofie și Poezie la Fontes Nicaenae Synodi și Monumenta Mongoliae Historica. Și o frază despre suferințele bătrânului Liiceanu
– Domnule profesor, în continuarea dialogului nostru vă propun astăzi să vorbim despre iubire, adică despre Carte. Pentru data viitoare vă propun să abordăm frontal și subiectul urii. De ce credeți că ne urăsc oamenii fără de Dumnezeu?
Cărțile dumneavoastră de poeme în 100 de volume Eu am aprins chibritul care dă foc laniakeii și Stîlpul versului se traduc sau sunt deja traduse în multe limbi străine, au premii literare însemnate. Pe vremuri, Cioran vă aprecia lucrările filosofice iar Noica vă considera „excepțional de înzestrat pentru lucrări de erudiție și istorie literară”. Acum, în afară de Televiziunea Română, spre onoare ei, și întâlnirile SpectActor de la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova și, cu voia dumneavoastră, site-ul Activenews, nu am văzut alte reviste sau ziare care să scrie ceva, în țară. În schimb, în străinătate, în celălalte „burice ale lumii”, situația este cu totul alta. Cum vă explicați? Este adevărat că s-au publicat cărți în Mexic, în Argentina, în SUA s-au făcut filme documentare și se pregătesc câteva ediții antologice fenomenale?
– Îți spun ceva cinstit și sper să nu fie șocant: dacă Manolescu s-a ocupat toată viața de falsificarea ierarhiilor (fiind foarte orgolios ca orice critic literar român semicult, un plagiator minor), Liiceanu, el însuși orgolios peste limitele admise (plagiator mai harnic decât Manolescu), s-a ocupat cu promovarea unui alt plagiator pe care l-a preluat de la Manolescu. Este vorba despre așa-zisul Cărtărescu. Liiceanu a suferit toată viața și va mai suferi fiindcă Noica m-a așezat pe mine în fruntea tinerelor genii ale României. Cifra 1 nu există decât o singură dată. Și ca să fiu „modest” și „normal”, în cultura mare nu trebuie să ai niciodată rival. Nu folosește nimănui. Eu nu scriu cărți și nu public decât pentru simplul fapt că iubesc Cartea. Restul – comentarii…
https://www.activenews.ro/opinii/Constantin-Barbu-Am-publicat-mii-de-carti-fiindca-iubesc-Cartea.-De-la-Filosofie-si-Poezie-la-Fontes-Nicaenae-Synodi-si-Monumenta-Mongoliae-Historica.-Si-o-fraza-despre-suferintele-batranului-Liiceanu-198680
Din multe preziceri profetice, se arată că la vremea de apoi, rasa galbenă va ocupa planeta Tera.
Se pare că acum China arată acea posibilitate de a se extinde economic și militar.
SUA, deja pierde hegemonia asupra lumii, Rusia este acum în fața unor armate care o amenință,datorită conflictului cu Ukraina, susținută și de forțele militare U.E.
Cum va reuși China să cucerească lumea, încă nu se știe.
Ea este în alianța BRIC., care amplifică forța Chineii în opoziție cu globaliștii.
Dacă ce este scris în cărți se adeverește, lumea scapă de demonizarea globală.