============================================
(SCRISOARE DESCHISĂ)
Personalități majore din RM cer revocarea de urgență
a deciziei de expulzare a lui George Simion
http://www.timpul.md/articol/%…
Zeci de oameni /73/ de cultură, jurnaliști, academicieni și persoane publice din Republica Moldova au înaintat Guvernului și Președinției de la Chișinău o scrisoare deschisă prin care solicită
revocarea de urgență
a deciziei de expulzare de pe teritoriul Republicii Moldova
a cetățeanului României, George Simion, vest-moldovean din Focșani
Semnatarii scrisorii consideră că decizia autorităților Republicii Moldova în cazul președintelui Platformei Unioniste Acțiunea 2012 încalcă drepturile fundamentale ale omului: libertatea de exprimare, dreptul la liberă circulație, libertatea individuală. Totodată, în viziunea susținătorilor lui George Simion, măsura abuzivă a instituțiilor de la Chișinău afectează irevocabil imaginea Republicii Moldova, aspirațiile sale europene și imaginea în lume a tuturor cetățenilor săi.
Acad. Nicolae DABIJA; preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;
acad. Mihai CIMPOI, preşedintele Asociaţiei Uniunilor de Creaţie din republica Moldova;
acad. Alexandru MOŞANU, ex-preşedinte al Primului Parlament al Republicii Moldova;
Ion UNGUREANU, ex-ministru al Cultirii;
Arcadie SUCEVEANU, preşedinte al Uniunii Scriitorilor;
Vasile BAHNARU, directorul Institutului de Filologie al Academiei de ştiinţe;
acad. Sergiu CHIRCĂ;
acad. Petru SOLTAN;
Andrei STRÂMBEANU, scriitor;
Ninela CARANFIL, artistă a poporului;
Mihai MORĂRAŞ, redactor-şef al publicaţiei “Universitatea”;
Ion COSTAŞ, ex-ministru al Apărării;
Aurelian SILVESTRU, scriitor, director al Liceului „Prometeu”;
Valeriu SAHARNEANU, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor;
Ioan PAULENCU, artist al poporului;
Vladimir CURBET, artist al poporului;
Serafim BELICOV, redactor coordonator al revistei „Viaţa Basarabiei”;
Vasile ŞOIMARU, economist, scriitor, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova;
Anton MORARU, doctor habilitat în istorie, prof. univ.;
Iurie COLESNIC, scriitor, Doctor Honoris Causa;
Alecu Reniţă, preşedinte al Mişcării Ecologiste, ex-deputat în Primul Parlament al republicii;
Tudor UNGUREANU, artist al poporului, conducător al Ansamblului „Ştefan Vodă”;
Iulian FILIP, scriitor;
Ion NEGREI, istoric;
Gheorghe VIŢU, preşedinte al Asociaţiei Basarabia Bucovina şi Ţinutul Herţa;
Vasile GROZAVU, preşedinte al Ligii Românilor de Pretutindeni, filiala Chişinău;
Maria BULAT-SAHARNEANU, jurnalistă;
Anatol PETRENCU, istoric;
Teodor MARŞALCOVSCHI, istoric;
Nadejda BRÂNZAN, ex-deputat în Primul Parlament;
Ion GĂINĂ, directorul muzeelor „A. Mateevici” şi „Ioan Zlotea” din Zaim şi Sălcuţa;
Tudor BOTIN, artist plastic;
Nina JOSU, scriitoare;
Andrei MOROŞANU, jurnalist,
Raisa CIOBANU, jurnalistă;
Ion BRADU, scriitor,
Gheorghe BUDEANU, scriitor;
Eugenia BULAT, scriitoare;
Valeriu DULGHERU, şef de catedră, UTM;
Vlad MISCHEVCA, istoric;
Andrei VIZIRU, jurnalist;
Mihai TAŞCĂ, istoric;
Maria STOIANOV, textieră, cant-autoare;
Igor COBILEANSKI, scenarist, regizor;
Igor CAȘU, istoric;
Val BUTNARU, jurnalist;
Vitalie CĂLUGĂREANU, jurnalist;
Nicolae NEGRU, analist politic;
Petru BOGATU, analist politic;
Vlad CUBREACOV, om politic;
Ion MISCHEVCA, doctorand în istorie, analist politic, editorialist;
Aneta GROSU, ziaristă;
Petru Grozavu, ziarist;
Sergiu STANCIU, viceministrul Tineretului și Sportului;
Aliona BALICA, șef serviciu juridic Radio Chișinău;
Valentin BUDA, jurnalist;
Ștefan SOFRONOVICI – poet, cercetător, Instit. de filologie la AȘM;
Victor ALEXEEV, președinte Partidul Noua Opțiune Istorică;
Corneliu BOTGROS, muzician;
Ana GUȚU, deputat PL;
Margareta CEMÂRTAN SPÎNU, scriitoare;
Leo BUTNAU, poet, prozator, istoric literar;
Larisa ZUBCU, director „Sala cu orgă”;
Eugenia MARIN, mama Doinei Aldea-Teodorovici;
Eleonora CERCAVSCHI, profesor, Liceul Teoretic Grigoriopol;
Gheorghe PALADI, medic, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei;
Ghenadie CIOBANU, compozitor și om politic;
Valentina BUTNARU, președinte al asociației „Limba noastră cea română”;
Veaceslav STAVILĂ, istoric;
Andrei ȚURCANU, filolog, profesor universitar;
Ana BEJAN, profesor;
Viorica OLARU, istoric;
Viorica CUCEREANU, jurnalist.
Un mesaj de la Eroul Național Georgică Simion –
http://www.timpul.md/articol/domnilor-gaburici-candu-timofti-74698.html
Petru Bogatu // Eliberarea unionismului
http://ziarulnational.md/petru-bogatu-eliberarea-unionismului/
Chișinău
Deși relatările despre manifestația din 16 mai au făcut înconjurul globului, semnificațiile ei esențiale au scăpat presei. Or, evenimentul anunță o nouă stare de fapt care nu a fost realizată încă nici de clasa politică autohtonă, nici de observatorii străini.
Marea surpriză
–––––––––––––––––
Nu exagerez cu nicio iotă când spun că mitingul unionist a produs o mare surpriză amestecată generos cu o senzație de stupoare. Mulțimea reunită în Piața Marii Adunări Naționale i-a impresionat și pe adepții Unirii, și pe inamicii ei. Nimeni nu s-a așteptat că fără bani, fără experiență, fără sprijin politic, fără o forță riguros organizată pot fi adunate între 20 și 30 de mii de persoane la o acțiune unionistă.
S-a scris despre impactul expulzării lui George Simion asupra prezenței mulțimii sâmbătă în centrul Chișinăului. S-a speculat pe seama numărului de participanți, dar și asupra procentului de unioniști. S-au purtat discuții despre atitudinea pe care ar urma s-o ia clasa politică de la București și Chișinău față de noua situație. Agenția americană Stratfor a analizat efectele posibile ale acestei, dar și ale altor demonstrații asupra stabilității interne și externe din Republica Moldova.
Două lucruri însă absolut indispensabile pentru înțelegerea fenomenului au fost trecute cu vederea. Să le luăm pe rând.
De la un curent de gândire, la o mișcare populară
––––––––––––––––––––––
Primul.
Mitingul numeros și marșul viguros din 16 mai 2015 au ridicat curentul de gândire și simțire românească din Republica Moldova la rangul de amplă mișcare de revendicare a reunirii cu România.
Unionismul s-a transformat dintr-o expresie a opiniei publice într-o formă a democrației de masă. Dintr-un subiect de dezbateri și motiv de proteste disparate s-a convertit într-o acțiune populară magistrală.
Fuseseră și până acum demonstrații unioniste, nu-i vorbă. Acestea nu erau însă numeroase. PPCD, sub Iu. Roșca, nu organiza niciodată manifestații pentru unirea cu România. Au fost acțiuni antiguvernamentale, dar asta era cu totul altceva.
Sfârșitul înregimentării partinice
––––––––––––––––-
Și al doilea.
Acțiunea de la 16 mai a arătat că unionismul românesc din Republica Moldova s-a descotorosit de tutela formațiunilor politice. Acesta fusese monopolizat încă din primii ani de după proclamarea independenței de anumite partide, pierzând astfel calitatea de factor mobilizator și devenind, în consecință, un măr al discordiei, un pretext pentru reglări de conturi între diverse facțiuni politice.
Cred că înregimentarea partinică a unionismului n-a fost întâmplătoare,
fiind indusă din umbră de serviciile secrete ruse pentru a fragmenta și a
dezbina forțele democratice și proeuropene de la Chișinău. Pentru a perverti
și, în cele din urmă, pentru a discredita conștiința națională românească.
Și manevra în mare parte le-a reușit. Unionismul a fost împins la periferia
scenei politice și coborât la nivelul unei fronde sectare.
După autodemascarea lui Iu. Roșca și prăbușirea PPCD-ului, alte partide, din păcate, cu o încrâncenare demnă de o cauză mai bună, au căutat să-și adjudece controlul deplin asupra curentului unionist, dăunând enorm cauzei românești din Basarabia. Și nici nu-i de mirare.
============================================
Identificarea cu niște grupări politice mici, fără un bazin electoral solid,
transformă unionismul în percepția publică într-un fenomen marginal,
descurajând aderenții lui reali sau potențiali.
========================================
Meritul platformei „Acțiunea 2012”, al mișcării „Tinerii Moldovei”, al altor organizații nonguvernamentale este că au ajutat unionismul să iasă de sub poala partidelor, emancipându-l, dându-i aripi să urce la înălțimile unei idei naționale care plutește în aer. Acum o poate respira în voie oricine.
Lasă un comentariu