Iulian MARES
891 aprobate
iuliuss_m@yahoo.ca
86.34.175.10
.
”In Romania meglenii sunt numiti popular tot ,,machedoni” iar aromanii le spun tucani.
*Într-un interviu la Tv, cu o reportera de teren, bunica Simonei a spus ca ea trebuie sa se marite, conform obiceiului cu un ^tucan.
Ca si aromana, meglenita nu a fost o limba scrisa, existand doar cateva culegeri folclorice (printre care ale lui Pericle Papahagi, Theodor Capidan si Dumitru Ciotti) si o singura lucrare culta, o brosura despre cresterea viermilor de matase scrisa cu grafie romaneasca.
Cultura populara si folclorul meglen sunt similare in anumite privinte cu cele aromane.
Melodiile si jocurile populare sunt apropiate de cele ale gramostenilor si ale bulgarilor macedoneni, folosind ca instrumente gaida, fluierul sau tampana. La fel si costumele lor traditionale de sarbatoare. Credintele populare au fost foarte raspandite si la ei, mai ales superstitiile despre vampiri, foarte specifice regiunii macedonene. Se spunea in satele meglene ca ,,atunci cand auzi zgomot prin casa si afara si nu vezi pe nimeni…acela este vampiru…”
**Acum, eu consider ca numai dl. prof. Coja ne poate lamuri cu aceste aspecte: care au influente slave, care grecesti, sunt sau nu din acelasi trunki, de ce unii sunt numiti aromâni si ceilalti machedoni/machidoni?
.
NR – Simona Halep aparține românității sud-dunărene. Sunt mulți români nord-dunăreni cu origini sud-dunărene, inclusiv istrioți. Alde Goga, Coja, Moga
Familia doamnei Simona Halep a renuntat la o investie de milioane de euro in vederea construirii unui complex imobiliar pe strada Grivitei din Constanta. Motivul vine dupa descoperirea unui sit arheologic cu morminte bizantine…. Mai pe sleau, locul era plin de morminte….adica au vrut sa construiasca pe un cimitir bizantin dupa ce au pacalit un batran tatar, vecinul lor, sa le semneze acordul de constructie ce le punea casa de 100 de ani in pericol.
Descarcarea arheologica s-a facut in secret cu garduri de beton de mai bine de doi metrii inaltime ca sa nu se vada clar cum arheologii au facut un lucru de mantuiala in vederea acordarii avizelor de constructie.
Vecinul, un batran tatar, a fost pacalit si dus cu zaharelul adica cu vorba buna ca sa semneze acordul de constructie …. care ii pune casa de o suta de ani in pericol . Au si ei un spirit ,,crestin” de speriat….
N-a zis „TUCAN”, a zis „CIPAN”, care înseamnă gramostean din Bulgaria.
tucán² sm [At: CIHAC II, 425 / A și: tuc~ / Pl: ~i / E: tucă² + -an] (Reg) 1 Persoană robustă. 2 Persoană naivă Si: nepriceput, neștiutor. 3 (Pex) Prost. MDA2 (2010)
Legătura cu Sl. *tukъ și Lat. tuccētum (cârnat făcut din carne de bou) și tucca (untură lichidă) este un dat, toate din IE *tewh₂- (“to swell; to become big or fat; to be numerous, crowd; to be strong”). Au și Meglenii acest cuvânt de mai sus, care înclină spre o etimologie slavică datorită derivării cu -an?
(https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fvasmer&text_number=14649&root=config)
(https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/tewh%E2%82%82-)
Bg.тук (tuk „lard, grăsime lichidă”, ту́ча (túča, “a îngrășa”), ту́чен (túčen, “bogat, luxos”), ту́ткав (tútkav, “leneș, fără vlagă”) < P.Sl.*tukъ < Proto-Balto-Slavic *tauˀkás.
(https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/tuk%D1%8A)
Poate fi slavic sau autohton, dar apelativul ”tucan” este dat Meglenilor de către Aromâni (mucan pentru păstorii români). Știu că unii au adoptat dialectul aromânesc și nu mai vorbesc megleno-româna lor.
Presupun că poate fi autohton pentru că nici mucán / mocán nu are o etimologie cunoscută, reală. Sufixul -an poate fi și autohton, reconstituit *-oan- (*-ānas) sau slavic. Romanic nu poate fi decât dacă era tonic sub forma -ēnus, variantă pentru -ānus (Romanus →Român/Rumân, fărș. Rămăni, Rămări, arom. Armân, Arămân), -īnus, -ūnus, -iānus.
Tema *muc-/*moc- poate fi chiar Lat.mūcrō, acuz.mūcrōnem, adică resemantizat spre ”vârf de munte”. Mucanii/mocanii sunt ciobanii din părțile muntoase ale Ardealului. Curios este că aceștia cunoșteau probabil expr. de muc „excelent, distins, ales”; frumos de muc „foarte frumos” (tc.muccala ”excelent” sau termen autohton?), iar Meglenii erau familiari cu bulgărismele date mai sus.
(https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2657)
Rămâne de stabilit care erau mai bogați, mai spătoși (tucan) cf. Bg.túčen (“bogat, luxos”) între aceste două ramuri de români sudici. Presupunerea mea este că atât timp cât Meglenii erau în munții Balcani (și Rodope?) în rebeliune împotriva Bizantinilor, laolaltă cu daco-românii și Cumanii, erau mai numeroși și mai puternici ca Aromânii din Pind. Când raportul de forțe între românii sudici și slavi se schimbă, iar invaziile otomane îi forțează să fugă în parte spre Muntenia, altă parte spre Meglen, de atunci vor fi inferiori Aromânilor, iar ocupația lor păstorească veche se schimbă în una mai așezată (agricultura), mai sărăcăcioasă. Oricum ar fi, apelativele astea două nu-s laudative în gura Aromânilor.
Totuși, tucan (cf. tucă²) ”persoană naivă; nepriceput, neștiutor; prost” se referă la curcă (Meleagris gallopavo), numită în vechime tucă după Sb.tȕka, sau tutcă (tutcan ”curcan”), turcă și tupcă. Apelativul nu poate fi foarte vechi, decât ca referire la ”grăsime”, de a fi ”corpolent, robust”.