Articolul acesta se doreste să fie cât mai explicit şi cât mai scurt si la obiect. Ştiinţa din spatele acestei maladii „de speriat” e una foarte simplă si dovedeste ca mereu avem de invatat, constientizat mai ales. Corpul fizic: e format din trei părţi principale: celule şi două lichide (sânge şi limfă). Sângele alimentează cu ”hrană” toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate în urma simplei funcţionări a celulelor şi le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp. EXEMPLU: un nou-născut pentru a creşte, are nevoie de două lucruri vitale: să fie hrănit şi să i se schimbe scutecele. Exact la fel e şi cu celulele noastre. Ele au nevoie de hrană (prin sânge) şi de detoxifiere (prin limfă). Lichidul acesta „uleios”, limfa, şi mai vâscos decât sângele, care preia toxinele din celule, are o problemă: este staţionar în corpul nostru, nu este împins/pompat – asemenea sângelui de către inimă. Iar pentru a-l mişca, este nevoie de mişcare fizică – mişcarea muşchilor îl pune în mişcare. Sistemul limfatic începe să se mişte, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, şi aceasta le elimină foarte uşor atunci cand ne miscam alert. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman….. e ”o grămadă” de celule.
Sângele: are un ph de 7,35 – 7,45: aşa a fost creat, aşa trebuie să rămână ! În aproximativ patru minute, corpul trebuie să ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaţa ar înceta în corpul acesta. Fructele şi legumele consumate în stare crudă acidifică sângele CEL MAI PUTIN. Aceleaşi legume, însă, gătite induc o aciditate mai mare sângelui nostru, iar preparate altfel decât prin fierbere şi coacere, îl acidifică şi mai mult. Proteina animală induce o aciditate şi mai mare. Alimentele superprocesate şi rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sângelui o aciditate extrem de mare! Cum spuneam, sângele are la dispoziţie patru minute să ajungă la un ph de 7,35; dacă are puţină aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu şi magneziu luate direct din oase şi dinţi), aceasta ducând în timp la slăbirea densităţii osoase. Problema mai mare e când aciditatea este foarte mare şi corpul nu mai poate, în patru minute, să ridice ph-ul sângelui. Spuneam mai devreme că sângele alimentează şi e în contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. Ce poate face ca să scape rapid de aciditate şi să rămână alcalin?…..Aruncă toată aciditatea pe celule! Şi la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi .
Starea normală a celulelor noastre e una alcalină. Într-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celulă îşi produce energia prin mitocondrii numite şi „uzine energetice”, deoarece conţin enzimele oxido-reducătoare necesare respiraţiei. Respiraţia produce energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu – ADN mitocondrial -, care conţine informaţia genetică necesară sintezei enzimelor respiratorii), oxigenul, glucoza şi fructoza fiind esenţiale! Acum, imaginaţi-vă că sângele scapă zilnic de excesul de aciditate, aruncând-o pe celule. Celula sănătoasă devie astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul este în cantităţi foarte mici. Acum, ea are doar două variante: ori să moară, ori să se transforme, la fel cum am educa un copil. De obicei se transformă (ajunge un talhar sau politician, totuna:) şi devine o celulă care se adaptează mediului fără oxigen, învăţând să trăiască într-un mediu anaerob, producându-şi energia prin fermentaţie (ciordeli, speculatii, parazitarea celorlalti semeni, adica cancer social). Aceasta este celula canceroasă. Lucrul acesta nu trebuie să ne sperie; toţi avem între 1.000 şi 10.000 de celule canceroase, zilnic, în corp si in parlament. Sistemul imunitar şi globulele albe le distrug, însă (mai face doamne-doamne curatenie). În cazul acesta, se ridică întrebarea: „Atunci, de ce cancerul face aşa mari ravagii? De ce nu sunt protejaţi toţi de propriul sistem imunitar (cum ar fi constitutia si implicit justitia si organilii ei) şi de globulele albe proprii?” Aici e partea interesantă celulele au o inteligenţă proprie (nu e cazul romanilor:). Celula aceea, când devine canceroasă, ştie că va fi decimată de globulele albe şi găseşte o cale să se facă invizibilă pentru sistemul imunitar: se înveleşte cu nişte celule normale şi sănătoase care aparţin corpului (celule trofoblaste, adica un fel de lup in blana de miel, nu pierdeti ideea cu politicul, veti intelege perfect cum e cancerul individual si social totodata) şi astfel, sistemul imunitar nu vede ce e înăuntru. Exact acelaşi lucru îl mai întâlnim undeva în natură. Fetusul, în corpul mamei, e format din cromozomi de la ambii părinţi. Dacă sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat. În 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh , Scoţia, scria un articol publicat în jurnalul medical Lancet, în care declara că între celulele canceroase şi anumite celule prembrionare caracteristice fazei iniţiale a gravidităţii, nu există nicio diferenţă. Celulele stem sunt nişte celule din care se poate forma orice. Din această cauză, 80% dintre ele se găsesc în ovare şi testicule (pentru a crea viaţa) şi 20% în restul corpului (pentru a reface orice fel de ţesut, în caz de accident). Beard a observat că placenta (care e, de fapt, formată din celule trofoblaste) seamănă aproape identic cu celulele canceroase. Iar placenta creşte exploziv în primele trei săptămâni de sarcină, după care se opreşte din creştere. De ce? \ Pancreasul copilului începe să funcţioneze după a treia săptămână de sarcină, producând o enzimă numită „tripsină”. Şi se pare că această enzimă opreşte din creştere placenta. Până în a noua lună, creşterea placentei este foarte lentă. În luna a noua pancreasul fătului, care lucrează deja la capacitate maximă, împreună cu pancreasul mamei, produc această enzimă în cantităţi suficient de mari încât să găurească placenta. Odata placenta perforată, lichidul amniotic iese (se rupe apa) şi sistemul imunitar vede ce se „ascunde” acolo, declanşând imediat durerile naşterii; practic, îl dă afară pe ”parazit”) Tripsina, în afara faptului că digeră celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: digeră proteina animală. Cu o dietă omnivoră, în care unii dintre noi trimit cantităţi mari de tripsină spre digestia alimentelor de trei ori pe zi şi mai au şi pancreasul slăbit, acesta nu produce tripsină suficientă nici pentru digestie, … deci cum va mai putea distruge învelişul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar?… Acesta este motivul pentru care creşterile tumorale depind atât de mult de ”stilul de viaţă” şi de obiceiurile alimentare. Se pare că celulele canceroase au nevoie de zece ani de divizări şi multiplicări, ca să poată fi observate cu aparatele medicilor şi pentru ca aceştia să pună diagnosticul „cancer în faza I”. Dacă în aceşti zece ani ţinem câtev posturi în care să nu mâncăm, o perioadă, nimic de origine animală, toată tripsina disponibilă va merge şi va digera învelişul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile să-şi îndeplinească rolul. După un post, Dumnezeu ne poate vindeca de cancer şi noi nici si nu ştim aceasta. Chimioterapia si radioterapia, ce fac? Omoară celule canceroase! Foarte bine, până aici…. Omoară, însă, şi celule sănătoase! Haideţi să trecem cu vederea aceasta…… Dar fiţi atenţi: ele PARALIZEAZĂ GLOBULEE ALBE! Dupa prima şedinţă de chimioterapie acestea nu mai luptă,deci nu ne mai putem baza pe sistemul imunitar. Acum intră în scenă ”medicamentele” lui Dumnezeu. În multe fructe şi legume există nişte ”coloranţi”. Aceşti coloranţi sunt, de fapt, nişte otrăvuri foarte puternice pentru celulele canceroase. Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent, urmat de colorantul roşu şi de cel galben. Să vedem modul de funcţionare ! Celulele canceroase sunt foarte ineficiente în a-şi produce energia, întrucât o produc prin fermentaţie (ciordeala cum spuneam mai sus), deci au nevoie de mult zahăr ca să crească. Din 20 în 20 de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest zahăr. Dar consumând zahărul dintr-un fruct de culoare neagră, concomitent cu consumarea zahărului, celulele canceroase vor consuma şi resveratrolul şi vor muri pe capete. Primul lucru l-am făcut; mai avem de făcut încă două. Celula aceea canceroasă am distrus-o şi acum, în locul ei, e un lichid foarte toxic. Aceasta otravă trebuie scoasă cumva din organism. Aici intervine sistemul limfatic!! Există două alimente care pun în mişcare limfa: lămâia şi echinaceea. Consumul a 3-4 lămâi stoarse şi diluate cu apă, zilnic, şi a 2-3 linguriţe de pulbere de echinaceea vor asigura mişcarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic şi îl va duce în ficat. Ficatul amestecă această otrava cu bila şi o varsă în intestin, de acolo merge în colon şi aşteaptă să fie eliminată. Aici mai apare o problemă: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi şi otrava şi o va reintroduce în ficat. Aceasta măreşte riscul de ciroză la ficat. Soluţia salvatoare ar fi să forţăm cumva ficatul să îşi verse bila mult mai des şi apoi să scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. Clismele cu cafea sau inghitirea 1-2 lingurite/zi cu zat de cafea(cure de 1 luna), exact asta fac ! Dacă bem cafeaua, aceasta stimulează rezervele de glicogen din ficat şi ne dă un boost de energie – stimulată!! -, dar dacă o folosim ca şi clismă, aceasta stimulează ficatul să îşi verse bila (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amestecă cu cafeaua în intestin şi colon şi este eliminată imediat din organism. Apa cu lamaie şi echinaceea duc – prin mişcarea limfei otrăvurile în ficat, iar clismele cu cafea din oră în oră asigură eliminarea toxinelor cât mai repede posibil, nelăsându-le să se reabsoarbă. Iar acum, în încheiere, o părere personală – dacă vreţi, o credinţă a mea : TOT CEEA CE AM SCRIS PÂNĂ ACUM E INUTIL, DACĂ NU INTERVINE ÎNAINTE VINDECAREA SUFLETEASCĂ, EMOŢIONALĂ !
După ce oamenii apelează la toţi doctorii, fac tot felul de chimioterapii – care, în sine însele, sunt pentru a „omorî” trupul (pe lângă celulele canceroase sunt omorate și celule sănătoase) – şi după ce le încearcă pe toate, abia atunci acceptă oferta lui Dumnezeu de vindecare, prin „medicamentele” Lui: pentru SUFLET – credință, iubire,acceptare iar pentru TRUP – apa fara clor ,aer curat,hrana vie(plante şi fructe),miscare. În multe cazuri, prin binecuvântarile lui Dumnezeu corpul reîncepe să funcţioneze şi să se regenereze chiar dacă este atât de otrăvit de: frica, tristete,ură, invidie,furie,gelozie,neiertare si neacceptare si/sau alimentaţie necorespunzătoare,medicamente chimice,sedentarism,etc. Dumnezeu restaureaza sufletul ruinat … şi vindeca trupul – de multe ori, şi mai ruinat -, restaurând astfel o mare parte a fiinţei umane … IMPORTANT: trupul nu se regenereaza atâta timp sufletul este in suferinta!Este responsabilitatea fiecaruia sa faca si sa intretina pacea in sufletul dar si in jurul sau. S-a demonstrat ştiinţific că emoţiile şi sentimentele negative acidifică sângele şi pot aduce un dezechilibru în metabolism. Nu uita, planul Lui funcționează astfel: VINDECAREA TRUPULUI ÎNCEPE CU VINDECAREA SUFLETULUI. Instrument cu care putem obtine vindecarea este MINTEA-GANDIREA.Acelasi instrument care , folosit gresit, imbolnaveste,distruge!Ce e de facut? GANDIREA TREBUIE SCHIMBATA!Iata cateva „metode” cu ajutorul carora se poate realiza aceasta schimbare: -Cunoastere -Constientizare -Intelegere -Acceptare -Asumare -Renuntare la:dependente,a-i judeca pe altii,dorinta de razbunare,tendinta de control,etc -Reconfigurarea relatiei cu Dumnezeu intr-o relatie de Iubire neconditionata -Dizolvarea fricii in general,dar in primul rand,in raport cu Tatal Ceresc preaiubitor.
Binecuvantat sa fie cel ce a scris acest articol si toti care il redistribuie spre folosul semenilor lor!
|
[…] şi Terenuri Agricole din Ardeal Scrisoare deschisă adresată d-lui Traian Băsescu Ion Coja, Sfaturi pentru vindecarea de cancer a trupului şi a neamului Partidul Dacia […]
Cu riscul că mă întind mai mult, vin și eu cu o părere. Reiau, de fapt un text mai vechi, text ce îl repet de câte ori am ocazia.
Textul acesta este un foarte scurt rezumat al unor concepte despre alimentaţie, cu o vechime de peste câteva mii de ani, ce s-au transmis prin tradiţie în zona locuită de daci şi de urmaşii acestora. În perioada războiului principalul păstrător al acestor cunoştinţe a fost Ioan Pescarul, luat prizonier din Basarabia şi dus în Siberia, în lagăr. Mai departe s-a transmis parţial iar informaţiile au ajuns în România prin zona sibiului, unde sunt cel puţin două persoane, continuatori ai tradiţiei.
Problema influenţei alimentaţiei asupra sănătăţii este primordial legată de tipul de alimentaţiei. Este principalul element ce influenţează PH-ul corpului uman. Iar PH-ul s-a dovedit că este indicatorul sănătăţii şi factorul de bază al apariţiei bolilor.
Discuția despre tipul sau orientarea alimentației, animală sau vegetală, o consider o chestiune cu două tăișuri deoarece se poate cădea, foarte ușor, în extreme. Omul prezintă o anatomie a aparatului digestiv specifică alimentației ”omnivore” cu un procent variabil al alimentației cu produse de origine animală. Nu se compară alimentația eschimoșilor, cu un procent de 99% carne, cu cea a mediteraneenilor ce consumă în procent de 30-35% carne.
Omul este un ”prădător” de conjunctură. El a evoluat de la alimentația preponderent vegetală la o alimentație haotică, cu așa-zise reguli ce nu au nici o legătură cu calea naturală, mai degrabă condusă după criterii și interese economice. Alimentația omului a fost, de la bun început împărțită în două mari categorii: cea de toate zilele lucrătoare și cea a momentelor de tihnă sau de bucurie, de sărbătoare..
În prezent, problema cea mai importantă, legată de alimentație, este cea a calității și cantității.
Discuția despre orientarea alimentației este un mare boom, dintre multe altele, ale curentului new age.
Consider că o discuție sănătoasă ar fi despre revenirea la valori, nu demult uitate, ce condimentează viața oamenilor, de mii de ani, valori ce au fost denaturate şi au influenţat chiar și modul de hrănire. Consider că problema alimentației omului modern ar fi mult mai ușor de rezolvat pe o bază, un cadru de pornire spiritual, ce asigură un echilibru și o dreaptă socoteală în abordarea problemei.
Aceasta este părerea mea, a unui ne-profesionist în vreuna din laturile dezbătute cu această ocazie.
Iată un ideal mod de hrănire ce poate fi luat în considerare, în cazul unui om sănătos:
1. mâncare la oră fixă;
2. masticație cât mai bună, astfel încât bolul alimentar să fie înglobat în saliva și foarte bine mărunțit;
3. combinarea alimentelor (ca simplu exemplu: cartofi + carne = amestec exploziv, fructe la desert, după o masă sățioasă, lapte cu ouă, zahăr cu lactate, ouă cu zahăr), regulă în strînsă legătură cu regula enunţată la punctul 10;
4. Fără alimente între mese. Moda gustărilor între mese este catastrofală pentru organism, el fiind dezorientat de ora meselor. Pofta coincide cu secreția sucului gastric și ea apare pe fond psihic. Pofta de „ceva bun” este un reflex natural al organismului și suprimarea lui din diverse motive poate genera o stare de disconfort și nemultumire ca reacție de revoltă. Controlul este esențial.
5. Consum de lichide moderat, în funcție de anotimp, efort fizic, dar nu mai puțin de 1,5 litri la persoană adultă. La o dietă sănătoasă, aportul de lichide este destul de crescut, pe lângă cel de apă potabilă.
6. Eliminarea zahărului fără înlocuirea cu îndulcitori artificiali, eventual înlocuirea lui cu miere.
7. Consumul de lactate cu pauze de 2-3 zile (în nici un caz zilnic)
8. eliminarea margarinelor – untul este indicat, dar fără amestec cu dulciuri.
9. Consum de carne cu pauze de 2-3 zile, nu mai mult de o masă în ziua respectivă, de preferință pește, găină matură sau vită, fără garnitură de cartofi. La orice tip de carne garnitura potrivită este cea de legume. (Digestia cărnii este acidă, cea a carbohidraților este bazică.) La pește poate fi și pilaf de orez.
10. Combinarea alimentelor să țină cont și de ordinea consumării lor la o masă: ex. fructele nu se consumă la desert. De obicei o masă de fructe nu se amestecă cu alte alimente. Merele se pot mânca cu pâine, eventual cu semințe de dovleac sau nuci, dar nu și alte alimente la masa respectivă.
11. Sucurile din comerț sunt contraindicate datorită aportului mărit de zaharuri și datorită faptului că se creează dependență (responsabil fiind glutamatul de sodiu)
12. Eiminarea mezelurilor din alimentație constituie un mare pas în asigurarea unui trai sănătos. Excepția poate fi produse de casă din categoria cârnăciorilor, cu moderație;
13. Regulă foarte importantă: alimentație cu produse de sezon (bineînțeles în sensul de a nu mânca roșii pe timp de iarnă; salatele iernii sunt cele de rădăcinoase (morcovi, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel rădăcină+frunze, varză – atât cât se poate păstra pe iarnă, salate ce pot fi îmbogățite cu praz, sau ceapă sau usturoi, dacă se poate; apoi hreanul – consumat în prezenta brânzeturilor – este un aliment ce poate ajuta ficatul), salatele pot fi condimentate cu verdețuri uscate.
14. Sarea se poate reduce la maxim, mai ales că ea se consumă în mod mascat din pâine și alte alimente preparate industrial, iar sărurile ce vin din legume și rădăcinoase sunt suficiente pentru organism.
Consumul de ouă ar trebui să fie de cca. 3 ouă/săptămână, de preferabil în aceeași zi dar neamestecate cu lactate sau dulciuri.
Postul de miercuri și vineri ar fi un factor ajutător.
Deasemenea important poate fi suplimentarea de proteine, în zilele fără carne cu proteină vegetală: amestecul ideal este mâncarea de leguminoase, de exemplu fasole boabe (gătită cu atenție și cu ajutorul unui decoct concentrat de chimen pentru reducerea gazelor din digestie) însoțită de pilaf de orez (cu proporția în farfurie de o parte fasole, două părți orez); ele nu se amestecă la gătit, pentru savoarea mâncării, se gătesc separat. Fasolea poate fi înlocuită cu soia boabe, linte, năut, la fel, combinate cu pilaf în aceeași proporție.
După o perioadă de câteva luni fiecare ar trebui să simtă ce este potrivit și ce este dăunător.
Cel mai dăunator factor este dorința de a mânca ”ceva bun” (pofta); când persoana va simți că mănâncă ceva sănătos pentru a trăi frumos, se poate considera că este pe calea cea bună!
Datorită zonei geografice și obiceiurilor alimentare ale predecesorilor, majoritatea românilor pot considera masa principală cea de prânz. Dimineața corpul încă elimină resturile dietei din ziua precedentă, activitate ce începe după ora 2 noaptea, de aceea se recomandă consumul de apă în orele dimineții. Obișnuința eliminării micului dejun s-a dovedit benefică, dar contează motivarea (prejudecățile pot cântări mult și de cele mai multe ori ele duc către boli grave). Deasemenea sunt persoane ce nu pot elimina micul dejun, din cauza predispoziției genetice.
Nu se recomandă privarea organismului de alimente; numai în anumite condiții poate fi instaurat un regim alimentar foarte redus (de obicei în consens psihic și spiritual, la modul foarte motivat sau, după regula de bază, în cazul bolilor grave, când pacientul este disperat de a face orice numai să se vindece)
În general o dietă sănătoasă trebuie să fie supravegheată de specialist; dacă s-ar respecta aceste minime 14 reguli plus ceea ce s-a adăugat pe lângă, rezultatele apar chiar și după 2-3 săptămâni. Cel mai important factor este dispoziția fiecăruia; un organism supra-excitat de toți stimulii lumii moderne este mai greu de urnit pe calea unei alimentații sănătoase.
Bineînţeles, în caz de cancer sau de boli grave, perioada de „atac” împotriva bolii este, de regulă, o perioadă în care se consumă doar sucuri de legume sau fructe.
Regulile enunțate mai sus sunt pentru persoane sănătoase; spre exemplu, în cazul persoanelor cu probleme de pietre sau nisip la rinichi sunt necesare măsuri de eliminare a alimentelor ce aduc aport ridicat de săruri, de aceea, rolul unui specialist este foarte important.
Nu strică, niciodată, un pahar de vin, savurat în timpul mesei.
Atent selecționat, poate fi un plăcut însoțitor pentru carne, brânzeturi sau fructe.
Alegerea atentă a vinului și a comesenilor asigură, cu siguranță, o masă plăcută.
Și un ultim sfat:
Nu sunt indicate dietele stricte sau suplimente ce forțează slăbirea prin „șantajarea” organismului (asta o poate explica un specialist mai pe larg).
Și asta numai despre dieta alimentară.
Mulţumesc pentru răbdare!
V-am pus pe site, pr prima pagină. Multumim
Un articol foarte bun,ar trebui sa fie cunoscut de toti oamenii,iar acei care au internet sa-l faca cunoscut si celorlalti,care nu au.
miscarea limfei poate fi stimulata prin automasajul si baterile din qicong. excelent articol! cit despre analogia cu politicul…e clar ca nu avem unde merge la doctor, nu exista o pilula minune, trebuie sa ne crestem anticorpii singuri… naturist!
pentru vindecarea de cancer a neamului, e necesar ca sa fie eliminat ceea ce a fost adaugat, fortat si cu viclenie, de tot ce este toxic, strain de neam.
cred cu taria in puterea de vindecare a alimentelor naturale +rugaciunile.gm
Dacă aveți răbdare…are traducere, slabă ce-i drept, în românește (dacă nu pornește de la sine, al patrulea semn de jos din stînga, dreptunghi alb cu două linii).
http://www.youtube.com/watch?v=Z57uBCcOdvI