Se mișcă vremurile?

Milioane de hectare de terenuri agricole s-au vândut la străini!
COMENTARIU20 IANUARIE 2017AUTOR: IOAN HUSAR NR: 13

În ultimii ani suprafețe de terenuri arabile tot mai mari au ajuns, pe diferite căi, în proprietatea investitorilor străini. E timpul ca statul, prin Guvern și Parlament, să decidă viitorul agriculturii românești, dacă pământul rămâne în proprietatea fermierilor românii sau îl vindem bucată cu bucată străinilor dornici să devină stăpâni pe ce are mai de preț România secolului XXI. Noul Guvern PSD, prin vocea președintelui Camerei Deputaților, LiviuDragnea, a promis că va opri printr-o lege specială înstrăinarea pământului. Oficial nu se cunoaște cu exactitate cât la sută din terenul agricol este în prezent (direct sauindirect) în proprietatea unor investitori austrieci, nemți, italieni, ruși, francezi, arabi, unguri și din alte țări, care cultivă la noi plante cu rentabilitate mare, în urma vânzării lor pe piața externăobținând profituri importante. După unele estimări între 20% și până la 40% din terenurile agricole românești sunt în proprietatea străinilor. Se susține că cele mai căutate pământuri de străini sunt cele din zonele de sud și sud-est ale țării – din Banat până în Dobrogea – unde suprafețele mari pot fi comasate mai ușor, iar pământul este de calitatesuperioară, comparabil cu cea din Franța dacă nu chiar mai ridicată. Însă, de același interes sunt și terenurile din Transilvania (cumpărate în special de nemți, unguri, italieni, austrieci și britanici) și Moldova.

„Printre cei mai mari investitori străini în terenuri agricole se numără Bardeau Holding (Austria), Fri-El Internațional Holding (Italia), Maria Grup (Liban), Smithfeld, Ingleby (cu acționari danezi și suedezi), Jantzen Development (Danemarca), Rabobank (Olanda), Generali (Italia), Spearhead International (Marea Britanie), Blank Sea Agriculture (SUA), Germanagrar, Aagrarius și Agroyield (toate din Germania), Maria Grup, de pildă, are 65.000 de hectare în sudul României și deține propriul port și depozit de cereale, iar Bardeau Holding deține peste 20.000 de hectare, în sud-vestul țării”, conform datelor publicate în revista Capital.

La această situație, deloc plăcută, s-a ajuns și din cauză că după anii ’90, odată cu reîmproprietărirea celor care au făcut parte din CAP, suprafețele de terenuri agricole s-au fărâmițat, ajungându-se ca dimensiunea medie a unei parcele să fie de 0,45 hectare, fiecare proprietar având până la 4,8 parcele. Datorită vârstei înaintate a locuitorilor satelor, a lipsei utilajelor, foarte mulți proprietari au renunțat la pământ, l-au vândut la străini sau l-au dat în arendă. Ca urmare, „între anii 2002-2010, în România au dispărut circa 600.000 de mici exploatații agricole deținute de persoane fizice.” Într-un studiu realizat în 2015 de Asociația Eco Ruralis din Cluj-Napoca „se estimează că un milion de hectare (circa 13% din terenul arabil al României) are proprietari străini”, în ciuda moratoriului de șapte ani (2007-2014) prin care cetățenii și firmele din afara țării nu aveau dreptul să achiziționeze teren agricol în România, însă au făcut-o prin companii înființate în țara noastră, cu acționari străini. De ce vin străinii să cumpere pământul românesc? Pentru că este de 25 de ori mai ieftin și mai fertil decât în țările occidentale.

La înstrăinarea pământului românesc a contribuit și faptul că mari suprafețe de teren agricol s-au restituit cu acte false de proprietate și preferențial unor inși aflați la putere în acei ani tulburi de după așa-zisa revoluție, în frunte cu Petre Roman, fost prim-ministru și Ion Iliescu – președinte, care au dat liber la dezordine în aplicarea legii, după bunul plac a celor aflați cu împărțeala și vinderea bogățiilor țării (ale poporului) în folosul lor.

Un reprezentant al unei asociații a fermierilor din sud-vestul țării care nu este de acord cu vânzarea terenurilor către persoane sau companii de peste hotare și susține modificarea legii, spunea: „Nimeni nu a venit în sprijinul țăranilor români, de aceea acesta este nevoit să vândă. Când au nevoie de bani pentru spital, școală, nuntă sau înmormântare, primul gând al oamenilor de la mine din județ este să scoată la vânzare o bucată de pământ. Eu de multe ori i-am sfătuit să păstreze terenul și le-am oferit bani cu împrumut ca să-și rezolve problemele, însă cei mai mulți sunt tentați de 2.000-3.000 de euro pe hectar și merg până la capăt.”

Alte comentarii sunt de prisos pentru a justifica de ce își vând românii pământul la străini și nu numai.

PREVIOUS STORY
„I-A FĂCUT PRIETENI ȘI PE VRĂJMAȘII LOR”

NEXT STORY
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, SĂRBĂTORITĂ LA REGHIN
CITEȘTE SI :