CD
159 aprobate
dnitsoc@gmail.com
75.57.36.95
Un articol inflamator si denigrator scris de unul din lacheii specializati in barfa monetara. Autorul nu este un economist de clasa, ci un biet lacheu ce a fost pus la inceput in functii si pozitii monetare influente pentru a-si dobandi o faima pentru necunoscatori si folosit apoi sa torpileze pe inamicii bankerilor Kosher.
Numele lui spune tot, fiindca “s” este mut, se pronunta la fel ca “demon”, adica ceea ce este. Este un articol plin de amenintari la adresa unei tari care face eforturi imense de a-si scoate Banca Centrala de sub controlul bankerilor.

ESTE ECONOMIA TURCIEI LA UN PAS DE A FI CAUZA UNEI CRIZE VALUTARE?
de Desmond Lachman

Președintele turc Recep Erdogan si-a săpat într-o gaură profundă de criză valutară [1] prin viziunile sale excentrice de politică economică. Cu toate acestea, judecând după reducerea de săptămâna trecută a ratei dobânzii turcești de două procente, domnul Erdogan insistă să continue să sape. Acum este greu de văzut cum va evita Turcia o criză valutară completă în următoarele câteva luni, care l-ar putea costa foarte bine pe dl Erdogan la alegerile din 2023.

O măsură a problemelor economice actuale ale Turciei este faptul că lira turcească pare să fie în cădere liberă. De la începutul anului, lira a pierdut mai mult de 20 la sută din valoarea sa în raport cu dolarul, făcându-l printre cele mai slabe valute din lume. Departe de a da semne de stabilizare, declinul monedei pare acum să ia avânt.

În centrul crizei valutare a Turciei se află pierderea credibilității în capacitatea băncii centrale turce de a ține inflația sub control, pe măsură ce inflația crește până aproape de 20%. Acest lucru se datorează, la rândul său, faptului că, în ultimii doi ani, domnul Erdogan a concediat trei guvernatori ai băncii centrale și a curățat banca centrală de orice membru al consiliului de administrație care ar fi avut curajul să argumenteze în favoarea creșterii ratei dobânzii pentru a lupta împotriva inflației. Domnul Erdogan a făcut acest lucru cu scopul de a determina banca centrală să fie ghidată de opinia sa excentrică că, departe de a fi un leac pentru inflație, ratele ridicate ale dobânzilor sunt cauza inflației.

De-a lungul anilor, Turcia nu a fost străină de crizele valutare și de perioadele prelungite de inflație ridicată. Nu este de mirare atunci că, pe măsură ce banca centrală reduce ratele dobânzilor sub rata inflației, în mijlocul unei crize valutare și într-un moment în care alte țări își majorează ratele dobânzilor nu mai puțin, rezidenții autohtoni s-au îndreptat spre ușă. Au făcut acest lucru prin creșterea depozitelor denominate în dolari la bănci, prin cumpărarea de aur și prin transportul de bani în afara țării. Inutil să mai adăugăm, și investitorii străini evită acum Turcia.

Riscul ca criza valutară a Turciei să se hrănească acum pe sine și să conducă inflația din ce în ce mai mare este sporit de percepția pieței că țara a rămas fără opțiuni pentru a apăra moneda. Banca centrală a trecut acum prin rezervele sale internaționale, domnul Erdogan și-ar pierde fața politică dacă ar face o rată a dobânzii U-turn, iar țara a înstrăinat acum atât Statele Unite, cât și Europa, declarându-le ambasadorii persona non grata. Acest lucru ar face dificilă solicitarea domnului Erdogan către FMI pentru sprijin financiar și pentru pecetea sa de aprobare atât de necesară pentru ca acesta să-și recapete credibilitatea politicii interne.

O criză valutară completă ar fi dăunătoare din punct de vedere economic pentru orice țară, în sensul că ar putea alimenta o spirală inflaționistă. Cu toate acestea, Turcia nu este altceva decât o țară normală atunci când vine vorba de vulnerabilitatea sa la o criză valutară. Băncile sale au aproape 60 la sută din depozitele lor denominate în dolari, în timp ce corporațiile sale s-au împrumutat foarte mult în dolari.

Orice nouă scădere a monedei ar risca să pună o presiune foarte mare asupra sistemului său bancar și ar face mult prea probabil ca vom asista la un val de nerambursări ale companiilor turcești.
Rudiger Dornbusch, regretatul economist mit, a spus că crizele valutare durează mai mult decât ai fi crezut. Cu toate acestea, atunci când apar, o fac într-un ritm mult mai rapid decât ați fi crezut că este posibil.

Din păcate pentru domnul Erdogan, criza valutară a Turciei pare acum să intre în faza foarte rapidăde cadere. Acest lucru face mult prea probabil ca, în următoarele câteva luni, Turcia să fie obligată să recurgă la controale de capital pentru a-și menține sistemul bancar pe linia de plutire. Dacă acest lucru se va întâmpla și dacă alegătorii turci votează cu buzunarele lor, șansele domnului Erdogan de a câștiga alegerile prezidențiale din 2023 par a fi foarte mici.

Sursa: https://www.19fortyfive.com/2021/10/is-turkeys-economy-on-the-brink-due-to-a-currency-crisis/?unapproved=18197&moderation-hash=af2c10aa7ebee8542bc5b952991b32e1#comment-18197

BIO:Desmond Lachman este senior fellow la American Enterprise Institute. El a fost anterior director adjunct în departamentul de dezvoltare și revizuire a politicilor Fondului Monetar Internațional și strateg economic principal de piață emergentă la Salomon Smith Barney.

NOTA:
1. Erdogan nu a creat o criza valutara/monetara prin viziunile lui economice.
Criza monetara a Turciei este o pedeapsa venita de la bankerii Koser pentru nesupunerea/nealinierea sa la politica de Globalizare.
Din punct de vedere economic Turcia face eforturi considerabile de a fi cat mai independenta si mai bine bazata, are chiar un traseu de invidiat, dar POLITICA MONETARA diktata de bankeri este cea care creaza probleme economiei turcesti. Aceleasi problem le avea si Romania, cat si celelalte tari socialiste, cand desi aveau economii solide si flexibile nu reuseau sa inscrie deloc pe plan MONETAR. De ce?
Pentru ca cele 3 Agentii de Evaluare/rating desi se pretind independente, de fapt sunt in slujba Marilor Finante si mereu DEPRECIAZA VALUTELE TARILOR care nu se supun orbeste liniei de insclavizare diktata de bankeri.
Interesant ca nu exista o literarura pe aceasta tema, doar cateva articole sporadice pe siteuri nesemnificative, fiind filtrate si ele.
SCLAVIA FINANCIARA, care este cea mai eficienta si mai greu de eliminat, se realizeaza simplu prin coborarea ratei de schimb in defavoarea tarii rebele si este realizata de cele 3 Agentii de Evaluare: S&P 500 – Standard and Poor 500, Moody si Fitch. Aceste agentii sunt in secret in slujba marilor familii bankare inca de la aparitia lor si reusesc sa discrediteze pe plan international orice economie li se ordona.
Desi pretend ca sunt independente ele mereu au lucrat in tandem si niciodata nu a fost una altfel dect celelalte doua in evaluarile de CREDIT.
Din articol reiese ca economia Turciei este inca 60% bazata pe dolari, deci incepe sa iasa de sub controlul bankerilor Kosher si ei se razbuna.
Cand tarile isi reduc depozitele monetare si imprumuturile in dollari la un coefficient sub 30% atunci ele nu mai pot fi controlate efectiv de bankeri.
China este una din tarile care au inteles acest mecanism si practica o politica monetara ce nu este pe placul bankerilor, mai ales ca ea incurajeaza si alte state sa-si promoveze valuta nationala si sa evite valutele otravite prin care sunt pedepsite si sclavizate.
Romania nu da semne ca a inteles acest joc financiar si nu face decat sa devina din zi in zi tot mai dependenta si mai servila bankerilor, chiar uimindu-i prin supusenia ei, platind plati in avans pentru o marfa ce va fi livrata intr-un viitor incert, vezi contractele de armament cu SUA ale lui CIUCA.
A se observa manevra generala Kosher, de a se pune oameni submediocri in functii mult peste posibilitatile lor, doar pentru a li se crea o aura/faima si apoi sa fie pusi in functii de executie in folosul bankerilor. Un exemplu edificator este CITU.

Traducerea, nota si bio de: CD