9/24/22, 4:50 PM Românii din Ucraina, Serbia și Bulgaria cer sprijinul statului român pentru păstrarea identității naționale: „Am avut încredere în țar…
https://anonimus.ro/2022/09/romanii-din-ucraina-serbia-si-bulgaria-cer-sprijinul-statului-roman-pentru-pastrarea-identitatii-nationale-am-avut-incredere-… 1/5

Românii din Ucraina, Serbia și Bulgaria cer
sprijinul statului român pentru păstrarea identității
naționale: „Am avut încredere în țara mamă”

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia sau Bulgaria au solicitat, în cadrul
lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru păstrarea
identităţii naţionale, reclamând dezinteresul autorităţilor de la Bucureşti faţă de problemele cu
care se confruntă.
Preşedintele Asociaţiei «Basarabia» a românilor din regiunea ucraineană Odesa, Anatol
Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a învăţământului în limba română din zonă, precizând
că scăderea numărului de clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a
faptului că Guvernul României nu a mai acordat nicio bursă elevilor din clasele I-VII, în anii
şcolari 2020-2021 şi 2021-2022, aşa cum era preconizat.
„Ca şi consecinţă directă, deci, din 17 şcoli în care mai aveam clase cu predare în limba
română în sudul Basarabiei, anul acesta în clasa I s-au deschis clase cu predare în limba
oficială moldovenească, limbă română evident, doar în cinci şcoli. Este o consecinţă directă
cum nu a fost stimulată financiar înscrierea în clasa cu predare în limba română în ultimii trei
ani de zile. Deci, este o pierdere, în majoritatea cazurilor, irecuperabilă”, a declarat Anatol
Popescu, la Izvoru Mureşului.
Practici sovietice de divizare a românilor
Acesta a adus din nou în discuţie practicile „sovietice”, de divizare a românilor din sudul
Basarabiei în români şi moldoveni, care au dus la dispariţia şcolilor cu predare în limba română
din zonă.

„Am mai vorbit şi la ediţiile precedente. Imediat cu semnarea Tratatului de bună vecinătate cu
Ucraina, din 1997, statul ucrainean a revenit în sudul Basarabiei şi a redenumit înapoi în limbă
moldovenească limba de predare în şcolile naţionale româneşti din sudul Basarabiei. Erau 18
şcoli la acel moment, în 1998, care aveau predare integrală în limba română, pe care au
redenumit-o în limbă moldovenească. Azi mai avem doar o singură şcoală unde avem doar
clasă cu predare doar în limba română, numită tot limbă moldovenească, în restul şcolilor v-am
spus nici măcar în clasa întâi nu mai avem clase româneşti. (…) Cu părere de rău, chiar nu mai
ştiu cum să revenim în normalitate”, a spus liderul românilor din regiunea Odesa.
El a subliniat că s-au făcut demersuri pentru revenirea la denumirea de limbă română în şcolile
din sudul Basarabiei şi unificarea programei de învăţământ cu şcolile cu predare în limba
română din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, dar Ministerul Educaţiei de la Kiev a respins
acest lucru.
Românii din Ucraina luptă acum în războiul contra Rusiei
Acesta a ţinut să puncteze faptul că românii din Ucraina sunt, în marea lor majoritate, cetăţeni
oneşti, mii de români sunt încorporaţi acum în armata Ucrainei şi îşi fac datoria de cetăţeni ai
statului ucrainean, iar zeci şi-au pierdut viaţa în război.
La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Zavişa Jurj, preşedintele
Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor «Ariadne Filum» din Timoc, Serbia de Răsărit, care
le-a spus celor prezenţi că cei 300 de mii de români din zonă duc o luptă permanentă pentru
păstrarea identităţii, ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii
culturale sau mass-media în limba română.

Tragedia din Valea Timocului
„Din păcate, copiii noştri nu învaţă nicio lecţie de istorie, să ştie cine sunt. Copiii noştri învaţă
că sunt slavi vechi şi învaţă toată istoria neamului sârb şi statului în care trăim. (…) Am avut o
mare încredere în Ţara Mamă că va face ceva pentru noi şi după 20 ani, eu cred că a 15 oară
povestesc că nimic nu s-a schimbat. Decât că au trecut anii şi situaţia e tot mai grea, generaţii
care vin acum, copii din oraşe, în foarte multe cazuri, nu mai vorbesc limba română şi bunicii
de la sate nu ştiu limba sârbă. E o tragedie a noastră, în Valea Timocului”, a spus Zavişa Jurj.
El a reamintit faptul că statul sârb duce o politică de deznaţionalizare a românilor din zonă şi a
subliniat că aceştia nu primesc sprijin nici de la autorităţile de la Bucureşti, singura instituţie
care îi ajută pe românii din Timocul sârbesc fiind Biserica Ortodoxă Română.
„Asta e situaţia noastră, noi singuri nu putem să ne batem împotriva Ţării Mame vitrege în care
trăim, Ţara Mamă, România, nu duce grijă de noi şi, dacă într-un viitor nu se schimbă nimic,
cred că vom dispărea. (…) Dacă Ţara Mamă nu face nimic şi dacă nu spune ferm că drumul
Serbiei spre Uniunea Europeană trebuie să treacă prin Valea Timocului, noi nu avem nicio
şansă”, a conchis Zavişa Jurj.
Și clasele românești din Serbia sunt la un pas să se închidă
La rândul său, Stevan Mihailov, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române
din Vârşeţ, a vorbit despre situaţia românilor din Voivodina, Serbia, care dispun de drepturi,
dar care au probleme serioase în menţinerea claselor cu predare în limba maternă.
„Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este problema învăţământului şi eu vă zic
foarte deschis, noi reuşim să ţinem clase româneşti deschise cu unul, doi sau trei elevi, dar nu
ştim cât timp vom mai reuşi acest lucru. (…) Noi, Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale
Române, vom oferi sprijin financiar pentru toţi românii care hotărăsc să îşi înscrie copiii în
clasele cu predare în limba română, dar sprijin financiar însemnând ajutor la începutul anului
şcolar. Fiindcă noi nu avem buget să oferim burse. Burse vom oferi doar studenţilor care
studiază în limba română, însă sunt puţini. Nici elevi nu avem prea mulţi. Pentru noi sunt mulţi
la număr, însă pentru statul român, de a oferi burse pentru 900 de elevi, nu este un exerciţiu
economic chiar atât de mare”, a arătat Stevan Mihailov.
Şi acesta a reclamat lipsa de sprijin a statului român în rezolvarea problemelor lor, susţinând că
s-ar putea primi ajutor financiar şi logistic de la Bucureşti, dând exemplu, în acest sens, modul
în care Ungaria, Cehia sau Slovacia sprijină minorităţile lor din Serbia.
„Cu regret constatăm că există foarte multe acţiuni împotriva românilor, care vin de la
Bucureşti şi acest lucru nu este firesc şi acest lucru nu este normal. (…) Cea mai mare
problemă este dezinteresul total faţă de comunităţile istorice. (…) Pot să spun că minoritatea
română din Serbia, din punct de vedere al mijloacelor financiare, este cea mai săracă, nu
primeşte fonduri de la statul sârb, proporţional cu numărul care suntem declaraţi, însă lipseşte
cu desăvârşire ajutorul din Patria Mamă, una la mână, şi a doua la mână, suntem singura
minoritate din Serbia fără proprietăţi. Proprietăţi în Serbia are doar BOR, dar acesta este alt
lucru, mă gândesc la sectorul ONG, fiind singura minoritate fără proprietăţi, care iarăşi aduc
venituri, venituri care pot fi utilizate”, a mai spus liderul românilor din Voivodina.

Gheorghiev: „Bulgaria nu oferă drepturi minorității române”
La rândul său, reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a vorbit despre faptul că
statul bulgar, membru al Uniunii Europene, nu oferă drepturi minorităţii române şi despre
faptul că autorităţile de la Bucureşti nu sprijină această comunitate pentru a-şi păstra
identitatea naţională.
La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Claudiu Târziu,
preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, care a subliniat
importanţa elaborării unei strategii pentru românii din afara graniţelor.
„Este absolut obligatoriu ca aceste concluzii, conforme cu realitatea, să fie însuşite de statul
român şi în baza lor să se articuleze o politică pentru românii din afara graniţelor şi mai ales
pentru românii din jurul României, care sunt supuşi unui proces tot mai agresiv de asimilare,
de deznaţionalizare, ale căror drepturi nu sunt respectate nici în Bulgaria, nici în Serbia, nici în
Grecia, nici în Ucraina”, a arătat Claudiu Târziu.
La dezbaterile pe acest subiect au mai participat, printre alţii, vicepreşedintele Comisiei pentru
comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Boris Volosatîi,
preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Dragoş Burghelia şi
preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.

Cea de a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-a desfăşurat la Complexul
Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi a fost organizată de Forumul Civic al Românilor din
Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de
Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi Asociaţia
«Răsăritul Românesc» de la Chişinău.
În cadrul lucrărilor, care s-au încheiat pe 18 septembrie 2022, s-au abordat atât teme legate
de problemele românilor din jurul frontierelor şi Balcani, cât şi subiecte referitoare la războiul
din vecinătatea României, reunirea Basarabiei cu România sau situaţia românilor din judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş,.