Elita celor cu note mici şi mijlocii
OPINII • EDITORIAL
Ioan Buduca
Ioan Buduca
Traian Băsescu nu e un prost, dar n-a absolvit şcoala superioară de marină comercială cu note mari. Media sa generală a fost sub 7 (şapte). Florian Coldea, la fel. Sub şapte. Colegul său de promoţie cel mai bine notat de profesori a fost arestat de SRI – DNA după ce ajunsese subalternul cel mai eficient al lui Coldea. Kovesi a absolvit şcoala superioară de Drept cu media generală 6,41. Alina Bica a absolvit Dreptul cu o medie peste 9. Nota 6 (şase) a arestat, mai târziu, nota 9 (nouă). Nu vorbim despre caractere aici, ci despre calificare.
Cine vrea să facă o cercetare mai amplă va afla că azi, aici, în România, notele 5, sau 6, sau 7 conduc, peste tot, notele 8, sau 9, sau 10 şi în viaţa politică, şi în structurile administrative, şi în sistemele autorităţii judecătoreşti.
În lumea absolvenţilor de drept, lucrurile stau aşa: cei cu note mari se fac, de regulă, avocaţi, cei cu note mijlocii se fac, de regulă, judecători, iar cei cu 5 şi cu 6 se fac, de regulă, procurori.
Media generală a Parlamentului, din acest punct de vedere al mediilor şcolare, care să fie? Dinamica acestei medii a evoluat aşa: 1990-1992, în jur de 8 (opt); 1992-1996, în jur de 7 (şapte); 1996-2004, în jur de 6,5 şase şi jumătate); după 2004, în jur de 6 (şase).
Veţi întreba: cine a făcut aceste cercetări? Răspuns: Direcţia de apărare a Constituţiei din cadrul SRI, prin Departamentul său de resurse umane.
Alte asemenea statistici:
– media generală a liderilor politici după 1990: 7,4;
– media generală a liderilor sindicali: 8,3;
– media generală a moderatorilor de televiziune: 8,1;
– media generală a redactorilor-şefi din presă: 7,8;
– media generală a şefilor de inspectorate de poliţie: 7,2;
– media generală a şefilor judeţeni ai SRI: 7,1.
Asemenea statistici nu au relevanţă prin ceea ce arată direct, ci prin ceea ce arată indirect: o contraselecţie generalizată de competenţe în societatea românească actuală. Altfel spus: o selecţie care nu face loc stratului superior al calităţii resurselor umane. O să spuneţi: acest strat se îndreaptă spre firmele private. Ceea ce este adevărat. Dar nu este o cauză, ci un efect al contraselecţiei generalizate din societate. Din păcate, nici firmele private (cum sunt televiziunile) nu lucrează cu acest strat mai bine şcolit.
IOAN BUDUCA
Publicat Vineri, 24 februarie 2017
În Parlament, Tăriceanu dă tonul la mediile şcolare:
„.. foaia matricolă din liceu. Notele de 4 și 5 erau cele mai des întâlnite. De exemplu în clasa aXIa, în afară de Limba Franceză unde a obținut media 8,66, de Educație Fizică și Purtare, ambele cu 7,33 şeful Senatului abia reuşea să treacă anul. În catalogul clasei a XI-a G la actualul Colegiu Sfîntul Sava, anul scolar 1968-1969 Calin Popescu Tariceanu, pe trimestrul I are media 5 la Romana, media 5 la Economie politica, media 5 la Fizica, media 6 la Chimie, media 4 la Biologie si tot atât la Matematica. În trimestrul II, la Limba romana: profesoara Soroiu îi incheie media 4. Nici profesorul Gall n-are ce face cu elevul său – media 4 și la Fizica. Ionașcu, de Istorie, e mai ,darnic” și Calin ia media 5. Media clasei a XIa e 6.18 și corigent la fizică pe vară cu 4.67, media anuală. Cele mai multe dintre mediile anuale ale celui ce-avea să devină premierul Românie și șeful Senatului sunt cuprinse între 5 și 6 – 5.00 la Matematică, 5.00 la Biologie, 5.33 la Română, 5.33 la Economie politică și 6 la Chimie. După ce își dă corigența în vară, Tăriceanu promovează în clasa a XIIa G.
Apogeul îl atinge „intelectualul” Tăriceanu, în anul al doilea de facultate când rămâne repetent.”
Am citat din https://www.bugetul.ro/detalii-incredibile-din-tineretea-lui-tariceanu-ce-facea-acesta-la-scoala/ care preia din ziarul „Curentul”, dintr-un articol scris de Dorina Lascăr în 17 Aprilie 2016(http://www.curentul.info/politic/14351-dna-lamureste-de-ce-tariceanu-a-ramas-corigent-si-repetent-in-tinerete).
“Omul, care isi are atentia indreptata asupra activitatii sale personale, si stie sa pretuiasca virtutile din care izvoraste aceasta activitate, asteapta foarte putin de la politica. Politica nu poate sa reformeze adancul sufletesc al unei societati, ci ea se margineste la schimbarile de la suprafata. O lege politica buna sporeste numai posibilitatea faptelor bune, dar nu da si motivarea acestor fapte; motivarea vine din sufletul individual. Din bogatia acestui suflet individual rasar toate bunurile sociale: legile, moravurile, stiinta, arta si toata cultura societatii. Fara el nimic nu se produce…Politica reglemnteaza numai conditiile externe ale vietii sociale, samanta faptelor sociale insa sta in sufletul fiecarui cetatean. Fara calitatea acestei seminte, nici un progres nu este cu putinta – oricate legi politice s-ar face…
Dar unde atentia nu este indreptata asupra activitatii personale, si unde lipseste constiinta valorii sufletului individual, acolo este natural sa stapaneasca politica. De aceea romanul este pasionat de politica. Pentru el politica este o bagheta magica prin care totul se poate transforma; fericirea neamului intreg, ca si fericirea personala pot fi aduse prin politica. “daca as fi eu la guvern”, “daca as face eu legea”, cum s-ar indrepta lucrurile!. Activitatea sa proprie nu este unul sa o stie dirija cum trebuie; dar fiecare totusi vrea sa faca o lege prin care sa dirijeze activitatea tuturor. “Iata ce trebuie sa facem noi, romanii”; “iata cum este mai bine pentru neamul nostru” si niciodata: “iata ce trebuie sa fac eu, Ion sau Gheorghe”, „Iata ce este mai bine pentru activitatea mea”…
…Cel mai anonim dintre anonimi, intrat in politica, devine dintr-o data “om mare”…Nu mai stie neamul pe cine sa urmeze. Mare a devenit si Ion, mare a devenit si Gheorghe, mare a devenit si Petre… S-a zapacit aproape tot neamul, ca prea are multi “oameni mari!” (C-tin Radulescu-Motru – „Psihologia poporului roman”)…cu diplome “mici, cu minte putina, fii si fiice de “oameni mari” din vremi apuse, beizadele sadea, cei mai multi dintre ei sau in devenire!
Un exemplu:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20280561-baiatul-lui-nastase-fata-primarului-scripcaru-fina-ramonei-manescu-alte-rubedenii-politicieni-ajuns-consilieri-bruxelles-cat-castiga-minim-din-plimbatul-hartiilor.htm
Foarte interesant si corect. Trebuia sesizat mai de mult si mai apasat! Deci Radulescu-Motru, pe la 1937, avea perfecta dreptate, din pacate acest lucru s-a „prelins” si in comunism, care a inceput tot cu promovarea nonvalorilor, cei mai prapaditi si mai saraci si mai puturosi din sat au ajuns primari si secretari de partid, iar dupa ’90 fenomenul s-a acutizat. Va intrebati de ce un simplu functionar (si nu doar de la stat, ci si de la privat) te persifleaza in fata ghiseului? Nu va mai intrebati, intrebati-l pe el cata scoala are si cum a ajuns acolo, marea lor majoritate! Nu poti face lucruri „destepte” cu oameni prosti! Si nici nu va mai mirati de plagiatele de la doctorate. Un om stapan pe el si pe meseria lui nu se va inghesui la diplome, prostul in schimb va fi primul caruia ii va trebui o diploma in plus, cat mai cu staif! Vorba aia, sa te fereasca Dumnezeu de prostul cu diploma!
asa scrie la protocoalele sfinte lor…. cei mai prosti si corupti trebuie urcati in frunte, ca sa fie slugi ascultatoare celor care i-au promovat, si sa le fie frica de cei pe care ii conduc!
Sistemul „democratic” este reteta prin care toate principiile care conduc catre noua ordine mondiala isi gasesc aplicarea. Toate butoanele democratiei sunt in miinile nevazute ale tribului care trebuie…., daca n-or fi si astia doar o interfata…