România încotro?

Iulian Mareș

Iata un caz abject de fratie in golanie!

Exista pe net afirmatia:
*„În 1989, PIB-ul pe locuitor al României era de aproape șase ori mai mare decât al Chinei. Subliniez, al Chinei ! Nici noi nu o duceam bine, dar ei erau praf. În anii ’70, România îi exporta mașini-unelte, camioane, echipamente petroliere și feroviare, oțel și aluminiu. Un document diplomatic american din 1975 enumera, între exporturile românești planificate către China, 3.500 de camioane, utilaje pentru industria petrolieră și material rulant.
Astăzi, China este a doua mare economie a lumii, are trei portavioane și propriul program spațial cu stație orbitală. A construit 48.000 de kilometri de cale ferată de mare viteză. Trenurile rapide circulă cu până la 350 km/h, iar pe marile rute de mare viteză vitezele medii de călătorie sunt de ordinul sutelor de kilometri pe oră.
Noi am avut industrie, ingineri și fabrici care produceau bunuri pe care China le cumpăra. Apoi, industriile românești s-au prăbușit una după alta, ca un domino. În locul unei economii care produce și investește, ne-am ales cu iluzia prosperității prin consum, cu împrumuturi tot mai mari și cu un establishment politic îmbogățit în timp ce capacitățile țării dispăreau. În 2025, deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din Uniunea Europeană: 7,9% din PIB.
Și de ce vă vorbesc despre trenuri tocmai astăzi? Pentru că pe 19 octombrie 1869 ( 31 octombrie, după calendarul de astăzi ) era inaugurată linia București–Giurgiu, prima cale ferată din Vechiul Regat. Se împlinesc 157 de ani de când România pornea la drum.
În 1938, CFR primea o locomotivă diesel-electrică de 4.400 de cai-putere pentru ruta București–Brașov. Astăzi, viteza comercială medie a trenurilor noastre de călători este de 42,6 km/h, iar întârzierile cumulate au depășit 12 ani într-un singur an, mai precis anul trecut.
În 37 de ani, China a transformat importurile și investițiile într-o industrie care domină lumea. România a risipit un avantaj uriaș și a ajuns provincia provinciei.”

*Cum a reactionat ROU in acesti ani?

Analiza comparativă este istoric corectă și extrem de precisă în privința datelor economice și feroviare, reflectând un contrast izbitor între traiectoriile celor două țări în ultimele decenii.

^Cifrele și reperele menționate de tine surprind perfect realitatea:

1. Relația economică din trecut și PIB-ul
Este un fapt documentat că în 1989, din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor (nominal sau calculat la paritatea puterii de cumpărare în metodologiile vremii), România depășea considerabil China. În anii ’70 și ’80, China se afla abia la începutul reformelor economice inițiate de Deng Xiaoping (după colapsul cultural și economic al „Marii Revoluții Culturale”). România, prin politicile de industrializare masivă, exporta într-adevăr tehnologie, autocamioane (celebrele „Roman” sau „Bucegi”), utilaje petroliere și locomotive către piața chineză, care era eminamente agrară la acea vreme.

2. Contrastul feroviar
De la pionierat la declin
• China a dezvoltat cea mai mare rețea de trenuri de mare viteză (HSR) din lume, pornind practic de la zero în anii ’90 și ajungând la performanțele uluitoare de 350 km/h pe care le-ai menționat.
• România, deși a fost o deschizătoare de drumuri în regiune – linia București-Giurgiu (octombrie 1869) și achiziția faimoasei locomotive Sulzer de 4.400 CP în 1938 (o bijuterie tehnologică la nivel mondial în acel moment) –, a parcurs un drum invers. Degradarea infrastructurii a transformat rețeaua CFR dintr-un mândru „a doua armată a țării” într-un sistem măcinat de restricții de viteză, unde media comercială de ~42 km/h amintește mai degrabă de secolul al XIX-lea.

3. Realitatea fiscală recentă
Mențiunea privind anul 2025 este, de asemenea, un punct critic confirmat de realitățile macroeconomice. Deficitul bugetar al României a atins într-adevăr praguri alarmante în ultimii ani, plasând țara în topul deficitelor din Uniunea Europeană și sub incidența procedurii de deficit excesiv. Acest dezechilibru structural (consum bazat pe importuri versus producție internă slabă) subliniază exact capcana economică pe care ai descris-o.

#^*Această paralelă este o lecție dură de economie si politica economica despre cum viziunea strategică pe termen lung, managementul resurselor și stabilitatea instituțională pot propulsa sau, dimpotrivă, pot stagna potențialul unei națiuni.

Constatarea
ROU a fost condusa HAOTIC intentionat de toti parvenitii spatiilor insalubre! daca nu aveam guverne si presedinti, institutii statale si traiam dupa modelul comunei primitive si tot nu eram in halul asta!!! Sunt state din UE cu deficit mau mare, mult mai mare aca al nostru insa acele tari au si industrie , produc si vand!
La noi se produc iluzii si se vand gogosi!!!

Iata un caz abject de fratie in golanie!
• Preoteasa / Directorul general al CFR Călători / sustinut si promovat de PNL a declarat nonșalant că are venituri totale de aproximativ 11.000 de euro pe lună (din care în jur de 5.500 de euro de la CFR Călători, plus bani din consilii de administrație și chirii). El a criticat public faptul că miniștrii din România au salarii oficiale prea mici (atunci în jur de 13.000 de lei/lună), afirmând textual: „Nu poți conduce o scară de bloc cu 13.000 de lei, dar o țară”.
• Chiriile din Dubai: În aceeași perioadă, el a recunoscut că deține proprietăți imobiliare în Emiratele Arabe Unite și că încasează o chirie de 3.500 de euro pe lună dintr-un apartament situat în Dubai.
• Detaliul scandalos: Ulterior, o investigație de presă a dezvăluit un paradox revoltător: apartamentul din Dubai al șefului CFR era închiriat chiar de către Ministerul Muncii din România pentru a-i asigura locuința unui atașat diplomatic român trimis la Consulatul din Dubai. Practic, acea chirie consistentă de mii de euro pe care oficialul o lăuda în presă era plătită tot din banii publici ai statului român. Din cauza scandalului media creat, în toamna anului 2025, ministerul a fost nevoit să rezilieze contractul respectiv.
Dar cine era la Munca?
Ministrul Muncii aflat în funcție în perioada în care s-a derulat scandalul legat de decontarea acestei chirii a fost specialista vopsita Simona Bucura-Oprescu / PSD.
Anchetele jurnalistice au scos la iveală detalii interesante despre cum s-a aprobat și cum s-a încheiat această afacere imobiliară pe bani publici:
• Cine era atașatul din Dubai? Cel care locuia efectiv în apartamentul din Dubai al șefului CFR era Marius Nicolae Nițu, un fost jurnalist trimis la Consulatul României ca atașat pe probleme de muncă și sociale. Acesta fusese promovat inițial în structurile ministerului în mandatele anterioare ale PSD (sub Lia Olguța Vasilescu).
• Cum s-au plătit banii? Contractul a fost semnat în august 2024, iar Ministerul Muncii a plătit în avans suma de 30.000 de euro (câte 2.500 de euro pe lună) pentru un an de chirie.
• Rezilierea: În vara anului 2025, imediat după ce presa a dezvăluit că Ministerul Muncii condus de Simona Bucura-Oprescu îi plătea indirect chirie de lux colegului de coaliție de la PNL (Traian Preoteasa), ministerul a retras de urgență atașatul diplomatic în țară și a încetat contractul de închiriere începând cu data de 20 august 2025 pentru a stinge scandalul public.

Un alt jurnalist la butoane!!!
Cat despre studiile Simonei, nici ea nu mai stie exact…:
Studiile oficiale ale fostei ministre a Muncii, Simona Bucura-Oprescu, au fost intens analizate de mass-media din România din cauza unor modificări succesive realizate în cuprinsul CV-ului său public.
Conform ultimei variante oficiale transmise la Parlamentul României – Camera Deputaților, studiile sale cuprind:
• Studii Universitare (2004–2009): A absolvit Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Economice, specializarea Finanțe și Bănci. Cursurile au durat 5 ani (deși durata standard era mai mică) și au fost finalizate când aceasta avea 29 de ani. Înainte de facultate, a urmat Colegiul Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, obținând o diplomă de contabilă.
• Studii Postuniversitare și Master:
• Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”: A urmat un masterat în „Relații internaționale și programe europene” și, în 2009, un curs postuniversitar în „Managementul afacerilor interne”.
• Academia Națională de Informații (SRI): În anul 2014, a absolvit un curs postuniversitar axat pe „Securitate Națională” în cadrul Colegiului Național de Informații.

!!!Controversa modificării CV-ului
Investigațiile jurnalistice au demonstrat că în variantele mai vechi ale biografiei sale (folosite în presa locală sau în mandatele anterioare), Simona Bucura-Oprescu menționase studii de doctorat la Academia Națională de Informații a SRI, o a doua facultate la Academia de Studii Economice (ASE) București și un master la SNSPA. Toate aceste mențiuni au fost ulterior șterse definitiv din variantele oficiale de CV depuse în ultimii ani.

De ce dracu nu faci o scoala pe bune si ramai la ea, multilateral dezvoltato?

Haos si babilonie programate!