… stiati ca si ei au fost români???

… si dacă e așa???

E BINE SA SE CUNOASCA ADEVARUL, INSA ESTE INTERESANT SA VEZI CA WIKIPEDIA ARE COMPLET ALTE DATE, CEL PUTIN PENTRU TURING, DAIMLER SI TESLA…
DE CE ORIGINEA ROMÂNEASCĂ A ACESTOR SAVANȚI ESTE UN SECRET PENTRU PUBLIC?
Deseori, în istoria glorioasă a științei românești, nume de geniu ale acestei nații au fost umbrite de presa internațională, care a vrut (și a și reușit) să fure românilor, neam bătut de soartă, gloria unor mari invenții. De la frații Wright, care au ”furat” primul zbor de la Traian Vuia, istoricii străini, în fapt agenți ai unor puteri mondiale, au trecut în umbră originile românești ale mai multor oameni de geniu români care au avut o recunoaștere planetară.

NIKOLAS TESLA

Probabil cel mai faimos caz, Nikolas Tesla (nume original Nicolae Teslea) s-a născut la 10 iulie 1856, în actuala Croație, localitatea Smiljan, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Măndici, o româncă mândră de identitatea ei, care purta tricolorul împletit în păr zi de zi.

Deși a fost cea mai luminată minte a secolului XX, inventând curentul wireless și tunul Teslea, Nicolae nu a uitat niciodată că este român, și mai ales Ortodox. Nu vorbea des despre originile sale, dar a avut mai multe răbufniri în fața presei în timpul „războaielor” purtate cu Thomas Edison (n. Tibor Arpad Edvarson) pe care l-a făcut „bozgor împuțit”.

Invențiile, precum și munca teoretica ale lui Tesla, au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.

LOUIS PASTEUR

Născut pe 27 decembrie 1822 în Franța într-o familie de văcari-tăbăcari români săraci, aduși de boierul Montebaron din Hunedoara să restaureze un castel din Jura, Franța, Ion Iosif Pastor, tatăl viitorului savant, și-a modificat numele într-unul franțuzesc, pentru ca fiul său, Liviu Pastor, să poată prinde un loc la Școala Normală Superioară.

Liviu Pastor era chinuit de obligativitatea consumul de lapte, pe care trebuia să îl bea la insistențele tatălui său, „că așa beam în Hunedoara și mă făcui ficior puternic, na!”. Liviu a început atunci să fiarbă laptele cu mămăligă și a observat că acesta nu se mai strică și nu îi mai dă dureri de burtă.
Asta a condus la descoperirea pasteurizării, un procedeu industrial deosebit de important pentru distribuirea lactatelor pe piață.

A întreprins cercetări de cristalografie și a descoperit fenomenul de izomerie. A fost numit profesor la noua Facultate de Științe din Lille, unde a făcut o descoperire capitală, și anume că levurile din drojdia de bere sunt ființe vii care provoacă procesul de fermentație. Prin lucrările (1858-1864) sale infirmă pentru totdeauna teoria generației spontane. Începând din 1865, studiază o maladie care decima viermii de mătase și reușește să identifice fluturii bolnavi și să le distrugă ouăle, înainte ca întreaga crescătorie să fie infestată.

În acest timp, în Germania, Robert Koch demonstrase experimental că un anumit tip de microbi provoacă o anumită maladie specifică. Pasteur este cucerit de acest nou domeniu al biologiei și reușește să izoleze germenul numit apoi stafilococ. În următorii ani se declanșează o adevărată cursă între Germania și Franța în această ramură a științei care se va numi microbiologie. Împreună cu colaboratorii săi, Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, pe care îl aplică cu succes în 1881.

Cercetările sale asupra turbării încep în 1880. Pasteur constată că măduva spinării de animal infectat uscată ar putea împiedica apariția acestei grave îmbolnăviri. După multiple încercări de a obține un preparat cu calități de vaccin și după multe ezitări, Pasteur face prima încercare la un copil mușcat de un câine turbat. La 6 iunie1885, începe prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul este salvat.

Louis Pasteur este considerat pe bună dreptate unul din binefăcătorii omenirii. După moartea sa, survenită la 28 septembrie1895, se odihnește într-o criptă din institutul care îi poartă numele.

GOTTLIEB DAIMLER

Evreu român născut (1834) și crescut în mahalalele bucureștene, în copilărie Gottlieb Daimler (Goțlib Daimlăr, în grafia românească de atunci) trebuia să împingă o roată imensă la Moara lui Assan, cu ajutorul unui măgar pe care l-a numit Otto.

A fugit în Imperiul Austro-Ungar în 1872, unde a inventat „ciclul Otto”, pe care, de rușine și pentru a evita expunerea la public, l-a atribuit unui austriac necunoscut, „Nikolaus Otto”, deși era, în fapt, denumit după numele măgarului său.

În 1863 a început să lucreze cu un neamț get-beget, Wilhelm Maybach. Impreună au făcut un motor foarte eficient care, din păcate, a fost brevetat de Karl Benz. Mai târziu, toți trei au devenit prieteni și au făcut mașinile cunoscute azi ca Mercedes-Benz, iar pentru oameni și mai bogați, Maybach.

În 1885 ei construiesc prima motocicletă din lemn, iar în 1889 – un triciclu cu motor, pe care a montat cu primul carburator dotat cu jicloare pentru alimentarea cu benzină, și, în același an, primul motor cu doi cilindri în V, pe care l-a prezentat la Expoziția Universală de la Paris.

GRAHAM BELL
Graham Bell (nume original Alexandru Graham)

Graham Bell a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american care, în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite (telefonul). În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent. S-a născut în 1847 la Edinbrugh, Scoția, având numele de Alexandru Graham Beliu. Tatăl său era român și fusese un lucrător la gaterul din Sinaia, iar mama sa era o scoțiancă venită în România (unde a stat 5 ani) pentru a-i preda engleză Regelui Carol I.

Prima invenție a tânărului Alexandru a fost pâinea graham, pe care a făcut-o din pleavă de la moara scoțiană a clanului McSunder. Mai târziu, pentru a comunica cu alte clanuri de pe plaiurile scoțiene, Alexandru Beliu a inventat telefonul, un aparat care pe vremuri funcționa cu fire și stătea pe o piesă de mobilier (nu era portabil).
A părăsit Anglia 1870 împreună cu tatăl său, care dorea clima mai sănătoasă a Canadei, după ce doi frați ai lui Graham muriseră de tuberculoză.

Descoperirea istorică a telefonului în 1876 a dus la introducerea acestuia în sistemul de comunicație internațional prin firma „Bell Telephone Company”, devenind ulterior un concern gigant de comunicație, AT&T. În același an (1876), Graham Bell se căsătorește cu fiica surdă a unui partener de afaceri, Hubbard, căsătorie din care va avea două fiice și doi fii, care mor în copilărie.

În anul 1882 primește cetățenia americană (a SUA); până la moartea sa se ocupă mai ales cu studiul eugenic al surzeniei, care este de fapt o fază preliminară a studiilor genetice la om.

ALAN TURING
Denumit „părintele calculatoarelor”, Alan Turing (nume original Alin Țuring) s-a născut în 23 iunie 1912 la Brăila, tânărul fiind ostracizat de comunitatea de brăileni pentru că era homosexual. A emigrat în Anglia, unde a studiat la Universitatea Politehnică. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost recrutat de spionajul britanic, pentru a decoda mașina Enigma, folosită de germani pentru a transmite mesaje codate.
Turing este considerat a fi părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice.

După război, a lucrat la National Physical Laboratory⁠, unde a realizat unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max Newman⁠ la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester⁠, unde a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester⁠ și a devenit interesat de biologia matematică⁠. A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezei și a anticipat descoperirea reacțiilor chimiceoscilatoare⁠ cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski⁠, observată pentru prima oară în anii 1960.

În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, care era încă incriminată în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare chimică⁠ drept alternativă la închisoare). Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă a determinat drept cauză a morții sinuciderea. În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet⁠, primul ministru britanic⁠Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum în 2013. Nu s-au menționat însă niciodată originile românești ale lui Alin Țuring.

PhD Crina Bocsan
President of UNESCO Assoc IULIA HASDEU
Romania
tel: +40724534802
fax: +40212507163