.Umorul, arma omului isteț, superior agresorului. Arma cu care, când n-au mai avut încotro, românii au pus mâna pe ea și n-au iertat pe nimeni. Nici măcar pe ei înșiși… Păstorel Teodoreanu a fost o adevărată instituție publică! Vorbele sale de duh circulau mai ceva ca veștile de la Vocea Americii. Ne țineau curajul! Ceea ce era mai important decât cota de lemne sau de carne!
.
Aceasta era percepţia asupra partidelor politice in epocă(cu un plus pentru ţărănişti, aceştia având o bază de masse, aveau mai multe guri de îndestulat şi prin urmare în urma lor rămânea ceva, vorbind de lucrări publice, spre deosebire de vechii „HOTI” = PNL , noi hoţi fiind georgiştii, nici o paralelă cu situaţia contemporană).
Să dăm cuvântul clasicilor:
“Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării”
Pastorel Teodoreanu(unul dintre avocaţii care nu s-au ferit să pledeze în procesele contra legionarilor).
Alexandru O. Teodoreanu (1894 – 1964), cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, mare cunoscător şi degustător de vinuri şi coniacuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 – 1954) (La Medeleni 1924 – 1928, Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia)
Iată câteva versuri scrise de Alexandru O. Teodoreanu cu diverse ocazii…
Aici doarme Păstorel,
Băiat bun şi suflet fin,
Dacă treceţi pe la el,
Nu-l treziţi, că cere vin!
Versuri scrise când era internat în Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Şoseaua Viilor (în Bucureşti). Posibil să fi fost ultima lui epigramă. A murit după câteva zile:
Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor!
La venirea ruşilor:
Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!
Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completăm noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!
Statuii ostaşului sovietic:
Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele…
Sau fiindcă-ţi put picioarele?
Votaţi soarele!
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de c*r!
După alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri: Votaţi soarele!
Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Ca făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!
Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.
La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie:
Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când va plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!
Guvernul Groza
În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!
Zece membri de partid
Zece membri de partid
Visau viaţă nouă
Unul a vorbit în vis,
Şi-au rămas doar nouă.
Nouă membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a răscopt din ei,
Şi-au rămas doar opt!
Opt membri de partid
Au trecut la fapte …
Unul a trecut la Tito!
Şi-au rămas doar şapte!
Şapte membri de partid
Fac afaceri grase,
Unul a intrat la zdup
Şi-au rămas doar şase!
Şase membri de partid
Au strigat lozinci,
Unul a strigat greşit
Şi-au rămas doar cinci!
Cinci membri de partid
Când au fost la teatru,
Unul n-a aplaudat
Şi-au rămas doar patru!
Patru membri de partid
Şi cam toţi evrei,
Unul a plecat în Eretz
Şi-au rămas doar trei!
Trei membri de partid
Vorbeau de război!
Unul a vorbit cam mult,
Şi-au rămas doar doi!
Doi membri de partid
Mândri ca păunul.
Unul a înnebunit,
Şi-a rămas doar unul!
Un membru de partid,
Cel mai lămurit.
A plecat cu Onete-ul
Şi n-a mai venit!
ZERO membri de partid,
Luptă pentru pace.
Că partidul nostru drag
Ştie el ce face!
Steaua
Câte stele sunt pe cer
Toate pan’ la ziua pier.
Numai una, ca o proastă,
Şade pe uzina noastră….
Ia ghiciţi!
Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.
La restaurantul Uniunii Scriitorilor:
Beau băieţii, harnici,
De cu seara-n zori,
Unii sunt paharnici,
Alţii… turnători!
Drăgălaşe păhărele (parodie după Somnoroase păsărele a lui Eminescu)
Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună !
Să golim toţi în tăcere
Iar cuiva vin de nu-i place
Bea-atunci mai bine bere,
Bea în pace !
Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce !
Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa.
Prin anii ’30 Viorica Porumbacu, a scris nişte versuri de adâncă simţire şi vibraţie, de genul:
” O, Europa, te simt în mine / Te simt vibrând adânc..”
A doua zi Păstorel:
„Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din „Gazeta literară”
Dovedeşte elocvent
Că în …chestia matale…
De-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!”
Sadoveanu era dator cu nişte bani la Păstorel. Sadoveanu era zgârcit ca
un scoţian. Au trecut câteva luni fără nicio mişcare din partea lui.
Aşa că Păstorel compune:
De-ar fi să mori (cam ar fi cazul)
Să nu-mi laşi bani,
Să-mi laşi obrazul
Să-mi fac din el bocanci.
Lui Mihail Sadoveanu
Venea o moară pe Siret
Legănându-se pe-o coastă,
Şi-n ea un autor şiret
Măcina făină proastă!
Naşul lui Păstorel, Sadoveanu, ţine o conferinţă la Ateneu: „Lumina
viine de la Răsărit” în care îi pupă-n c*r pe ruşi şi declară că din
acel moment se întoarce cu faţa spre Răsărit. Atât i-a trebuit lui
Pastorel:
Naşu sfătuit de-un rus
Întoarse curu la Apus
Şi arătă Apusului
Care-i faţa rusului…
Americanilor
Dacă şi de astă dată
Se retrag din Orient,
Mă fac porumbelul păcii
Şi mă cac pe occident!
După prima vizită a lui Petru Groza în URSS, Păstorel a scris:
Din Galaţi la Port Arthur
Petru Groza, în carlingă,
N-a văzut atâta cur
Cât ar fi putut să lingă.
Caligula Imperator
A făcut din cal – senator,
Petru Groza – mai sinistru
A făcut din bou – ministru.
Epigrama nu e scula
Care-ţi poate şterge crima,
Dupa ce că scrii cu sula
Vrei să regulezi cu rima?
În ţara asta prefăcută
Căcaţii scriu în loc sa pută.
Iar scriitori-adevaraţi
Sunt daţi afară de căcaţi…
La final
Aici zace Păstorel,
Veşnic şi nemângăiat
Că e prima dată mort
Fără ca să fie beat…
preluare după http://www.cotidiantr.ro/pasto…
care nu ştiu după cine a preluat şi nici nu mă interesează!
Uitati ce fac românașii nostrii prin lume !
https://www.youtube.com/watch?v=4oYaXXlkRco
Am preluat un capitol din ultimul meu roman referitor la Constantin Tanase, un alt personaj care facea alergie cum auzea cuvantul comunism:
Şi cu asta ce-am făcut?
Constantin Tănase a fost actorul de comedie care a creat cuplete care cu
trecerea timpului, au devenit tot mai actuale şi mai încărcate de semnificaţii.
Dacă pe vremea lui stârneau râsul, azi ele pot fi prilej de amară meditaţie.
Cum poate un cuplet de comedie să fie după 80 de ani, mai actual decât în
momentul apariţiei? Ce resurse ascunse a avut acest om ca să reuşească o astfel de performanţă? Nu cumva actualitatea aceasta se datorează faptului că cei care ne conduc au obiceiuri neschimbate? Sau clasa politică fanariotă aflata la putere este tot aceea de pe vremea lui Tănase? Iată un astfel de cuplet:
„Ne‑am trezit din hibernare
şi‑am strigat cât am putut:
Sus cutare! Jos cutare!
şi cu asta ce‑am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
şi‑am luptat, cum am ştiut,
S‑avem nouă guvernare,
şi cu asta ce‑am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne‑a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie,
şi cu asta ce‑am făcut?
Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s‑a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
şi cu asta ce‑am făcut?
Pentru‑a câştiga o pâine,
Mulţi o iau de la‑nceput,
Rătăcesc prin ţări străine,
şi cu asta ce‑am făcut?
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe‑accize,
şi cu asta ce‑am făcut?
Totul este ca‑nainte,
De belele n‑am trecut,
Se trag sforile, se minte,
şi cu asta ce‑am făcut?
Se urzesc pe‑ascuns vendete,
Cum nicicând nu s‑a văzut,
Ţara‑i plină de vedete,
şi cu asta ce‑am făcut?
Pleacă‑ai noştri, vin ai noştri!
E sloganul cunoscut;
Iarăşi am votat ca proştii,
şi cu asta ce‑am făcut?“
Când ruşii au intrat în ţară în urma armistiţiului acceptat de rege, dar nu şi de Stalin, Constantin Tănase a scos imediat un cuplet necruţător la adresa lor:
„Rău era cu „der, die, das“
Da‑i mai rău cu „davai ceas“
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moşie
Haraşo, tovărăşie.“
I s‑a pus în vedere lui Tănase să nu mai repete cupletul. Tănase, băiat
ascultător, nu l‑a mai repetat. Când a apărut din nou pe scenă, n‑a scos
aproape niciun cuvânt. Era îmbrăcat cu un pardesiu foarte larg, pe care când l‑a descheiat, spectatorii au putut vedea că ţinea la piept un ceas de perete, cu pendulă. După ce aplauzele frenetice s‑au potolit, Tănase a spus doar atât:
„El tic, eu tac, el tic, eu tac!“ După două zile, Constantin Tănase avea să tacă definitiv, fără ca să se ştie sigur dacă a fost moarte naturală sau nu. O viziune asemănătoare a avut despre ruşi Radu Gyr, poet legionar, deţinut al Aiudului:
„Din Ural spre soare‑apune,
Cum veneau încinşi cu piei,
Parcă fumega din ei
Duhnet de sălbăticiune.“
Nu stiu daca asemenea cuplete se pot numi umor, dar contin atat de mult adevar, incat te cuprinde, fara sa vrei, tristetea.
„Cautatori de aur „azi ,cu dor de duca,/Se aduna la chemarea Mirajului
-tacuta!/.Din desert pana-n Alasca..,negrii-arabi isi cata soarta! /Din
Tibet ,pe partea ailalta…,galbejitii pleaca-n gloata..!/Doar
bancherii..,pisicherii..duc sterilul si minerii!/ -In Canada.. -contra
marii!/-Precursor e un derbedeu! /-Al lui SoroS,toth -MeReU..!:((
o nouă declaraţie
şocantă a şefului Institutului “ELIE WIESEL,” Alexandru Florian: “Orice
român care se îmbracă în port naţional, fără să fie ţăran, este fascist,
legionar”.
Stie cineva exact unde se poate gasi aceasta
declaratie a cozii de topor Alexandru Florian-Feinstein(dece-si ascunde numele?????) care lucreaza pentru megaescrocul international Elie Wiesel?
La Adrian Ursu, antena 3, Duminica seara -30/8/15 l-am
auzit pe Florian contactat de Ursu declarand prin telefon ca el nu a zis asa
ceva!
Totusi cineva dintre invitatii prezenti pe platou a
strigat: MINTE!!!!!!!!!!!
E important sa stim daca minte sau nu, trebuie dat in
judecata, dar ne trebuie sursa exacta si omologarea ei prin martori si
documente scrise, daca au existat!
Probabil ca a facut-o intr-un cerc limitat, daca e asa
sigur pe el. Poate totusi vom afla exact ce este cu aceasta declaratie fascista
romanofoba a acestui director de instigatie antiromaneasca. Ajutor!
SE
INTERZICE ŞI PORTUL NATIONAL ROMANESC
Redactia • Publicat: 26 Aug 2015, 22:47 • Actualizat: acum 6 zile • • comentarii
http://www.nasul.tv/se-interzice-si-portul-national-alexandru-florian-declaratie-socanta-orice-roman-care-se-imbraca-in-port-national-fara-sa-fie-taran-este-fascist-legionar/
o nouă declaraţie
şocantă a şefului Institutului “ELIE WIESEL,” Alexandru Florian: “Orice
român care se îmbracă în port naţional, fără să fie ţăran, este fascist,
legionar”.
http://www.ziaristionline.ro/2015/08/26/institutul-elie-wiesel-vrea-sa-interzica-portul-national-pentru-ca-este-legionar-se-vede-ca-alexandru-florian-feinstein-nu-respecta-nici-memoria-cosangenilor-sai-harry-brauner-si-iosif-berma/
astazi este Anul Nou ! La multi ani !
Pentru ca toti santem tarani, românii au fost tarani dintoteauna, agricultori…. lucrul pamantului, cresterea vitelor….cea mai nobila indeletnicire…trebuie sa sarbatorim adevaratul Nou An la 1 septembrie ! Pentru ca, Anul Nou incepe odata cu anul agricol, adica la 1 septembrie, si…tot acum Mantuitorul Iisus Hristos a inceput misiunea de propavaduire a Sf. Evanghelii !
Asadar, acum se cade a sarbatori Noul An, si nu in Ianuarie, pentru a eclipsa sarbatoarea Nasterii Domnului !
La multi ani tuturor taranilor ce formeaza poporul crestin !
De aceea vanzarea pamantului catre straini, trebuie interzisa urgent, pentru a putea sarbatori intru multi ani, si a pastra nealterata identitatea poporului român crestin taranesc ! Asa sa ne ajute bunul Dumnezeu ! La multi ani !
Se aplica si mai si astea in zilele noastre, cind cenzura si propaganda sunt la nivele maxime, cind toata mass-media zice ‘da sa traiti’ la acelasi ordin…si unde singurele scrieri independente mai exista uitate prin colturile internetului, dar si acestea dispar brusc dupa ce intrunesc un numar cit de cit mare de cititori.
Iar vorba aia ‘minte ca vocea americii’ e mai adevarata ca oricind.