Revine ANONIMUL BASARABEAN în ajunul Congresului de daciologie de la Oradea

Întrebări pe care
”DACII PURI-neromanizați și neromanizabili”
ar trebui să și le pună în fața oglinzii:

În ce țară trăiesc?

În ROMÂNIA.Ce înseamnă ROMÂNIA?

ROMA înseamnă.

Terrae ROMANORUM.Pământul ROMANILOR.Țeara ROMÂNEASCĂ.
Din ce popor fac parte?
Din POPORUL ROMÂN.
Ce înseamnă ROMÂN?

ROMAN înseamnă.ROMA înseamnă.

Ce limbă vorbesc?
LIMBĂ ROMÂNĂ.
Ce înseamnă limba română?
ROMANĂ înseamnă.Limba ROMANILOR.
Limba LATINILOR.

ROMAN înseamnă. ROMA înseamnă.

Pentru că o știau CU SUTE DE ANI ÎN URMĂ strămoșii noștri,trebuie să bage la bostane și SECTA ANTI-ROMÂNEASCĂ deghizată sub HIDOASA și MINCINOASA MASCĂ a ”dacismului” DE MOSCOVA:

”RUMÂN
este un nume schimbat în cugetarea anilor de la ROMAN…»

( Miron Costin 1633-1691)

Da,tovarăși ANTI-ROMÂNI deghizați în ANTI-ROMANI:

ROMÂN,ROMAN înseamnă. ROMA înseamnă.

Dreptul de a da replica domnului „Dacismul..2″
Care afirma citez:”DACISMU` pentru noi E MOLDOVENISMU` 2 ! 07.07.2014 la 10:11 pm Dacul dd
Odată că ”minciuna sau neștiința” sunt atributele ANTI-ROMÂNILOR ”daciști”.
A doua oară că la membrii SECTEI ”daciste” NU este vorba doar de neștiință sau doar de minciună.”Dacism” înseamnă
ȘI NEȘTIINȚĂ ȘI MINCIUNĂ.
COMBINAȚIA TOXICĂ între ANALFABETISM ISTORIC și TRUNCHIERE PERFIDĂ.”
Dacistii sunt de mai multe feluri si dvs ii bagati la gramada;Unii care doar cerceteaza istoria si limba dacilor, tot ce e legat de daci si nu neaga latinizarea partiala a limbii dacilor, si a componentei etnice.
Altii cum ati afirmat si dvs ,agenti ai KGB care folosesc doar acest curent dacist in slujba lor ,sa creeze diferende intre romani, dar exista si curentul latinist-romanist din care se pare ca faceti parte si dvs care neaga ca au ramas urme dacice in limba romana cum ati si afirmat la comentariul nr.15. Teoria dvs o imbratiseaza ungurii care zic ca romanii sunt latini din sudul Dunarii veniti dupa secolul 12, 13..etc
Daci ca mine nu ne intereseaza propaganda, ma intereseaza reconstructia limbii dacilor si cu ocazia aceasta si proto-romana si formarea limbii romane, o limba care are ca baza limba dacilor si a suferit transformarea latinizarii, apoi diferite influente mai tarziu.
Cautati cate cuvinte din limba franceza si engleza avem acum in vorbirea curenta.
Dar sa revenim la NESTINTZA cum ati afirmat.
Raspuns si replica, ce scrie mai jos ce este?
Strabon, Geografia
Capitol 3
„Les Daces parlent absolument la même langue que les Gètes”
„Dacii vorbeau absolut aceeasi limba ca si getii”
2. Or, nous voyons que les anciens Grecs faisaient des Gètes un peuple Thrace, que ce peuple habitait dans le principe les deux rives de l’Ister ”
Ori noi vedem ca vechii greci faceau getii un popor trac, care locuia pe ambele maluri ale Istrului.
…” Sous Burebistas, ce roi des Gètes contre qui le divin César se disposait à marcher, c’était un certain Decaeneus qui était investi de cette haute dignité.” (Βυρεβίστας „)…(Βοιρεβίστας )” doua atestari diferite la acelasi autor. Sub Burebista ,acest rege get, contra caruia divinul Cezar a dispus sa se mearga, era un oarecare DECAENEUS (Δεκαίνεον) care a fost investit cu mare demnitate.
„8. …..le territoire des Triballes, il voulut, sachant que les possessions de ce peuple s’étendaient jusqu’à l’Ister et comprenaient même l’île Peucé, située dans le fleuve à portés de la rive occupée par les Gètes, ”
Tribalii se intindeau pana spre gurile Dunarii ocupate de Geti.
„12. Il existe au reste dans le pays, et cela de toute antiquité, une autre division, la division en Daces et en Gètes, le nom de Gètes désignant les populations de l’est, celles qui avoisinent le Pont, et le nom de Daces les populations de l’ouest, celles qui habitent du côté de la Germanie et des sources de l’Ister. Et, comme anciennement, on disait, je crois, Daes ou Daves au lieu de Daces, de là seront venus sans doute ces noms de Geta et de Dave si usités chez les Athéniens pour désigner leurs esclaves ; car il y a bien moins d’apparence qu’ils aient emprunté ce dernier nom aux Scythes Daae, „…..Din antichitate a existat o impartire in daci si geti, numele de geti desemnau populatia de est,aproape de Pont(Marea Neagra) , si numele de daci spre izvoarele Dunarii spre Germania.Cred ca anticii spuneau DAOUS in loc de DAOI, sau DAAS. (Δάους καλεῖσθαι τὸ παλαιόν· ἀφ’ οὗ καὶ παρὰ τοῖς Ἀττικοῖς ἐπεπόλασε τὰ τῶν οἰκετῶν ὀνόματα Γέται καὶ Δᾶοι. Τοῦτο γὰρ πιθανώτερον ἢ ἀπὸ τῶν Σκυθῶν, οὓς καλοῦσι Δάας·
13. La rivière Marisus, qui traverse tout leur pays……….
Les Daces parlent absolument la même langue que les Gètes. Que si, maintenant, nous autres Grecs nous connaissons mieux les Gètes, la cause en est que ceux-ci ont perpétuellement changé de demeure et passé d’une rive à l’autre, se mêlant ainsi aux peuples de la Thrace proprement dite, et notamment aux Moesiens. Il est arrivé de même aux Triballes, autre peuple de la Thrace, de recevoir souvent au milieu d’eux des bandes [de Gètes] émigrants, chassés de leurs demeures par des voisins plus puissants, soit par les Scythes, les Bastarnes et les Sauromates ”
Dacii vorbeau absolut aceeasi limba ca si Getii.
Concluzia este daca vorbeau aceeasi limba si erau toti traci cum naiba rezulta ca sunt celti?
Mai ales ca citez Strabon:
Aelius Catus prendre 50 000 hommes sur la rive ultérieure de l’Ister et chez les Gètes, peuple qui parle la même langue que les Thraces, et les transporter dans la Thrace proprement dite, où on les connaît actuellement sous le nom de Moesiens, soit que ce fût là effectivement le nom de leurs ancêtres,
…de la geti, popor care vorbea aceeasi limba ca si tracii….
Adica dacii, getii, tracii vorbeau aceeasi limba si nu erau celti.
http://remacle.org/bloodwolf/erudits/strabon/livre73.htm
Vedeti ce popor mare am fost.
Din nordul Greciei, pana la Nistru (Turas) si Tissa.

Parcă pentru a supraconfirma(dacă mai era cazul) ce am postat,un alt ”dacist” postează următoarea OROARE:

DACICUS
09.06.2014 la 3:21 pm

”Dacii nu mai vor să tacă – Războiul dacilor cu românii”

FRAȚI ROMÂNI,ați citit?
Ce vă spuneam eu?

”Vă daţi seama că scopul MANIPULĂRII RUSEŞTI “dacizatoare” este DIVIZAREA ROMÂNILOR,crearea UNEI PRĂPĂSTII DE URĂ RUSEASCĂ între cei ce se cred DOAR “daci” ,cei ce se cred DOAR “romani” şi cei ce ŞTIU CĂ SUNT ROMÂNI?”

Și acum NOI,ROMÂNII,
trebuie să suportăm LA NOI ACASĂ,mizeria asta?

DACICUS
09.06.2014 la 3:21 pm
” RĂZBOIUL dacilor CU ROMÂNII”

Iată unde duce TEZA RUSEASCĂ MINCINOASĂ a “imposibilităţii ROMANIZĂRII şi LATINIZĂRII dacilor”!
La NEGAREA PROPRIEI IDENTITĂŢI NAŢIONALE ROMÂNEŞTI!
La ” RĂZBOIUL dacilor CU ROMÂNII”!!!

Tehnica de manipulare în masă este copie la indigo cu ce au făcut CĂLĂII RUŞI peste Prut ,în România de Est,ÎNCĂ SUB OCUPAȚIE.
Prin manipulare au creat UN ZID RUSESC DE URĂ şi DEZBINARE între cei ce au fost manipulaţi să se creadă DOAR « moldoveni » şi cei ce ŞTIU CĂ SUNT ROMÂNI !
NOI,ROMÂNII basarabeni trebuie să suportăm zilnic

RĂZBOIUL ”moldoveniștilor” CU ROMÂNII!!!.

Iar răzbunarea Călăilor OCUPANȚI RUȘI pentru că AU PIERDUT DEFINITIV în acest război a fost

” DECLANȘAREA UNUI NOU RĂZBOI IDEOLOGIC:
” RĂZBOIUL dacilor CU ROMÂNII”!!!

Iată de ce
DACISMU` pentru noi E MOLDOVENISMU` 2 !

toxinKGB e prezent. Se camufleaza sub un nume mai plouat.

Antonio Bonfini (Antonius Bonfinius) (1434–1503)

„Căci ROMÂNII SE TRAG DIN ROMANI,
ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor…

Sub valuri de barbari,
ei totuşi mai exaltă limba română şi,
ca să nu o părăsească nicidecum,
se împotrivesc cu atâta îndârjire,
încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii,cât a limbii”

1486-1495
(În „Călători străini despre Ţările Române”, B., 1965, v. 1, p. 482-483).

Iată ce nu veți auzi niciodată în PSEUDO-documentarele clocite la Moscova:

« UITAREA » DE TIP RUSESC, selectiv, loveşte din nou :

SECTA ”dacistă” i-a ”UITAT” și pe TOŢI CRONICARII ROMÂNI !

Dimitrie Cantemir(1673-1723),
Grigore Ureche(1590-1647) ,
Miron Costin(1633- 1691),
Ion Neculce(1672- 1745),
Nicolae Milescu Spătarul(1636 -1708),
Vasile Lupu(1595 – 1661),
Constantin Cantacuzino( 1639-1716),
mitropoliţii Varlaam (1585 – 1657)
şi Dosoftei( 1624 – 1693)

TOŢI cronicarii medievali ROMÂNI evocaţi mai sus
au spus clar: SUNTEM ROMÂNI
(și nu ”DACI PURI IMPOSIBIL DE ROMANIZAT”)!

Întrebaţi-vă de ce NICIUNUL DINTRE CRONICARII ROMÂNI CITAȚI MAI SUS
nu este nici măcar pomenit de RUSIFICATORII ”daciști”!

„Perit-au Dacii?”

Titlul celebrului studiu al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu este mai actual astazi ca niciodata

Formulata in urma cu peste 100 de ani, intrebarea marelui scriitor si istoric mai asteapta raspuns. Intr-adevar: ce se intampla cu dacii? Au disparut oare din istoria Romaniei? De la o vreme incoace, capitolul care le e dedicat in manualele scolare a devenit aproape invizibil, iar cercetarea oficiala pare sa-i ignore total, in ciuda unor descoperiri incitante, facute in ultimul timp. Scenariu ocult sau, pur si simplu, uitare? Cu prilejul „Anului Decebal”, dedicat aniversarii a 1900 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani, revista noastra isi propune sa gaseasca un raspuns la intrebarea mai veche de un secol, initiind o serie de interviuri si reportaje dedicate „misterului dac”. Pentru inceput, ne-am adresat istoricului G.D. Iscru, conferentiar universitar doctor la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti

G.D. Iscru
„Suntem prizonierii unor prejudecati”

– Domnule profesor, de ce ar trebui ca anul 2006 sa fie „anul Decebal”?
– In primul rand, pentru ca se implinesc 1900 de ani de la marele razboi al anului 106, cand armatele imperiale romane au cucerit regatul dacic al lui Decebal, un eveniment fundamental pentru ceea ce avea sa devina poporul roman. Pe de-alta parte, propunerea noastra are ca scop incercarea de a atrage atentia asupra unei parti a istoriei noastre care a fost neglijata, minimalizata. Componenta dacica a poporului roman a fost de prea multe ori trecuta cu vederea, in incercarea de a include prin orice mijloace spatiul romanesc in acela al culturii romane. Uneori, in dorinta de a apartine cu orice pret acestui spatiu, s-au facut exagerari, erori, s-au neglijat dovezi istorice, izvoare antice si s-au facut interpretari fortate. O cercetare stiintifica adevarata presupune deschidere si lipsa de prejudecati, ca sa nu mai vorbim de onestitatea de a lua in calcul toate dovezile, si nu numai pe acelea care ne convin. O idee nu este neaparat adevarata, numai pentru ca este general acceptata. Cand vine vorba despre istorie, s-au vazut rasturnari de situatie spectaculoase. Pana mai ieri, Troia era considerata un mit fara corespondent in realitate de catre istoricii profesionisti. A trebuit ca un amator pasionat, Schlieman, sa le dovedeasca istoricilor adevarul. Acelasi lucru se intampla si cu istoria noastra. Suntem prizonierii unor prejudecati, ai unor clisee istorice insuficient cercetate, care uneori contrazic bunul simt. Popoarele nu pot disparea pur si simplu, ca si cum n-ar fi fost, si acesta este si cazul civilizatiei geto-dace, care avea radacini foarte puternice, foarte adanci, foarte vechi. Imperiile, cum a fost cel roman, nu cucereau teritorii ca sa le civilizeze, ci in scopuri mult mai pragmatice. Ipoteza oficiala spune ca poporul dac, infrant si decapitat, a acceptat cu bucurie limba si obiceiurile invadatorilor, ceea ce este foarte greu de crezut, de vreme ce grosul armatelor romane era constituit din mercenari stransi de pe tot cuprinsul imperiului. Ca sa revenim la „anul Decebal”, important este ca incercam sa atragem atentia asupra unor aspecte ale istoriei noastre insuficient cercetate. Din nefericire, autoritatile statului, mediile academice si chiar cercetatori din domeniul istoriei par foarte reticenti in fata oricarei incercari de a evalua intr-o noua lumina istoria poporului roman, drept care initiativa noastra privitoare la „anul Decebal” nu a gasit sustinere. Este pacat. Pana nu vom sti cine suntem si de unde venim, nu vom putea stapani prezentul.

Cand „adevarurile absolute”
devin pietre de mormant

– Cercetarea istorica are nevoie de „sange rece”. In ce-i priveste pe daci, sangele s-a urcat adesea la capul unor preopinenti, nu totdeauna de certa calitate profesionala. S-au facut multe exagerari in aceasta zona controversata a istoriei noastre. S-au amestecat prea multi amatori de „miracole dacice”, fapte ce au starnit reticenta cercetatorilor profesionisti… Nu credeti?

– Fara indoiala ca o idee, ca sa fie credibila, trebuie argumentata temeinic, si ca amestecul neprofesionistilor in domeniul istoriei poate sa strice. Nu e suficient sa citesti trei carti ca sa te pricepi. Pe de-alta parte, studiul modern al istoriei se face cu specialisti din foarte multe domenii. Dintr-o echipa de cercetare fac parte nu numai istorici si arheologi, dar si experti in lingvistica, etnologi, geologi, specialisti in mitologie, arhitecti etc. Pentru a ne apropia de adevar este nevoie de o cercetare pluridisciplinara foarte complexa, in plus, e nevoie de intuitie si de nonconformism. Studiul istoriei nu presupune o cercetare liniara. Este ca un joc de puzzle, ale carui elemente trebuie imbinate pentru a obtine tabloul in ansamblu. La noi, acest tip de cercetare inca nu exista. Viziunea noastra asupra istoriei este inchistata, rigida, plina de „adevaruri absolute” pe care nimeni nu se mai oboseste sa le cerceteze, desi in ultimii 50 de ani s-au schimbat multe. Bineinteles ca amestecul unor neaveniti este nociv, dar nu poti, ca istoric, sa ignori contributia unui lingvist, de pilda, si elementele pe care acesta le aduce, pentru ca ele sunt fundamentale. Toata lumea stie ca „ne tragem din daci si din romani” si aceasta este o axioma. Dar aici sunt o multitudine de nuante, de lucruri noi care au aparut intre timp. Ce facem in aceasta situatie? Respingem aprioric orice element care contrazice teza? Ce fel de cercetare stiintifica este aceea? In stiinte, in general, descoperitorii sunt aceia care au avut curajul de a pasi dincolo de cararea batuta. Care au avut curajul de a pune la indoiala ceea ce „stie toata lumea”. Aceasta este valabil cu atat mai mult in zona istoriei, unde dovezile sunt interpretabile. Pana la urma, tot ceea ce dorim este pur si simplu o cercetare stiintifica onesta a unei ipoteze: aceea ca trasaturile fundamentale ale poporului roman sunt traco-geto-dacice avandu-si radacinile in timpuri foarte vechi, apartinand preistoriei.

E nevoie de o cercetare
istorica moderna si complexa

– Ce dovezi exista in acest sens?
– Nu exista an in care sapaturile arheologice facute in tot bazinul Dunarii, in intregul areal balcanic, sa nu scoata la iveala dovezi ale acestei stravechi civilizatii de acum 6-8 mii de ani. Cele mai recente au fost facute in Bulgaria si in Serbia, dar culturile Hamangia, Cucuteni, Gumelnita sau Boian sunt prezente pe teritoriul romanesc. Urmele acestei civilizatii i-au facut pe cercetatori – si nu romani, ci americani, italieni, francezi – sa numeasca aceasta zona „Vechea Europa”, considerand-o un punct de plecare pentru civilizatiile europene de mai tarziu. Inclusiv pentru marele neam al tracilor, din care faceau parte si geto-

Columna lui Traian, detalii

dacii, si care ocupau un teritoriu imens. In mijlocul acestui teritoriu se afla spatiul de astazi al Romaniei. Nenumarate izvoare istorice confirma continuitatea acestui filon tracic si influenta pe care acesta a exercitat-o de-a lungul mileniilor in Europa, dar de multe ori, aceste izvoare sunt ignorate. Altele pur si simplu nici n-au fost cercetate pana de curand, cum este cartea invatatului suedez Carolus Lundius din secolul 16, numita „Zalmoxis, primul legiuitor”, in care acesta sustine originile traco-geto-dacice ale poporului suedez. Si nu este un caz singular. Europa a fost plina de dave (cetati dacice). Regii danezi, pana doar acum cateva sute de ani, se auto-intitulau „reges daciae”, pastrand astfel memoria ancestrala a originii lor. La 1275, este mentionat un rege danez numit Petrus de Dacia, aflat in fruntea unui… „Colegiu al Daciei”! La Paris exista un „Collegium Dacicum”. In Spania exista, de asemeni, toponime si traditii care vorbesc despre o origine situata in Vechea Europa. Nemtii, care-si spun „deutch”, ca si olandezii (dutch) isi revendica, de asemeni, originile din acest stravechi popor. Dar ce sa ne mai miram de izvoarele istorice necercetate sau ignorate, aflate in bibliotecile Europei, cand relicve esentiale, cum sunt tablitele de la Tartaria, ce contin cea mai veche scriere, au starnit mai mult interes cercetatorilor straini decat celor romani? De asemeni, tablitele de plumb despre care s-a scris in revista dvs., coifurile dacice, tezaurele gasite pe teritoriul Romaniei nu au fost niciodata cercetate cu adevarat in acest mod, pluridisciplinar, istoricii nostri marginindu-se sa le eticheteze intr-un mod superficial. As putea continua la nesfarsit aceasta pledoarie pentru o cercetare complexa si moderna a istoriei noastre. De fapt, este vorba despre a schimba viziunea asupra tuturor acestora, caci specialistii romani considera drept fantezii chiar si lucrari intrate deja in istoriografia unor tari straine.

O fantoma bantuie
Romania: nationalismul

– Domnule profesor, cat din toate aceste lucruri se invata in scoli?
– Aproape nimic. In scoli se invata ceea ce s-a invatat in ultimii 50 de ani si nici un fel de intrebare, de punere in discutie nu a intervenit. Se predau niste „adevaruri” batute in cuie. In scolile din Romania se studiaza mai mult Grecia si Egiptul antic decat civilizatia geto-daca, ignorata, trecuta sub tacere. Adevarul istoric este pur si simplu siluit. Copiii afla despre zei greci, despre care acum se stie clar ca au fost adoptati de la geto-daci. Mitul lui Prometeu, al lui Orfeu, sunt geto-dacice. Autorii antici, de la Herodot la Strabon, spun ca grecii au imprumutat poezia, muzica si instrumentele muzicale de la traci. Orfeu, Osaios, Linas, Tamyris, toti au fost traci. Orfeu era fiu al unui rege get; zeul Appolon, care i-a dat lira, era get; Euridice era o nimfa din Tracia. Nu se invata nimic despre religia, despre spiritualitatea traco-geto-daca, desi aceasta constituie baza celei grecesti, care mai tarziu a fost adoptata de romani. Amplitudinea civilizatiei traco-geto-dacice si influenta ei asupra unui spatiu enorm din Europa a fost evidentiata de unii cercetatori romani, si nu ma refer aici numai la Densusianu, dar si (mai tarziu) la Hadrian Daicoviciu si la Parvan. Daca in perioada interbelica se vorbea despre o natiune traco-geto-daca, acum, din motive pe care nu le mai expun, istoricii se feresc sa vorbeasca despre asa ceva, iar in scoli, referirile la toate acestea se fac cu fereala, cu jena, ca si cum ar fi ceva de rusine. De fapt, cred ca totul a pornit de la diferenta de opinii si de viziune intre doi mari istorici: Densusianu si Parvan. Ar mai fi un element care ar putea explica aceasta atitudine fata de istoria noastra: teama de a nu parea nationalisti, de a nu fi asociati cu istoria festivista de pe timpul lui Ceausescu, cand se sarbatoreau 2050 de ani de la statul lui Burebista. De multe ori, pe parcursul timpului, istoria a fost scrisa in functie de contextul social, politic sau de alta natura, si multi, nu numai Ceausescu, au incercat sa foloseasca istoria in vreun scop. Aceasta nu inseamna insa ca trebuie sa cadem in extrema cealalta.

Vreti sa vedeti, domnilor, unul din efectele razboaielor dvs.? Iata:

Universitatea Babeș Bolyai din Cluj – cea care are monopol asupra cercetărilor arheologice de la cetățile dacice din Munții Orăștiei – Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Fețele Albe….
Aici, la masterele Facultății de Istorie, nu se spune niciun cuvințel despre daci. Avem, printre altele, un master de Studii iudaice, unul de Cercetare și valorificare a patrimoniului cultural (în maghiară) și cel care ne-ar fi interesat cel mai mult: Master de arheologie și studii clasice. Desigur, ne-am aștepta să vedem în programa masterului de arhologie ceva despre daci, măcar un cuvințel. Nimic!

La Universitatea din București, unde doamna Zoe Petre are un cuvânt greu de spus, masterul de Istorie antică și arheologia epocilor preistorice și clasice îi va învăța pe studenți multe lucruri despre: Coloniile vest-pontice; Familia romană în epoca clasică; Magia în civilizația egipteană antică, Relaţii economice în Marea Mediterană şi Marea Neagră în epoca romană, Arta şi iconografie în Imperiul Roman; Dobrogea romană, Familia romană în epoca clasică.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași:
Limba inscriptiilor grecesti si latine; Arta, civilizatia si arheologia Greciei antice; Arta, civilizatia si arheologia Romei antice; Arheologia epocii migratiilor; Istoria evreilor și ebraistică.

I rest my case, ca tot , dupa latinizare, trebuie sa ne americanizam…In evreieste nu stiu cum se spune… Nu va obositi sa-mi raspundeti, caci nu e o incercare de a dialoga. Este o constatare. Cuvant format, iata, cu sufixul -are. Sunteti satisfacuti? De sufix, la el ma refeream. In ceea ce priveste restul, cunosc deja raspunsul.

Olariule, idioteniile pe care le spuneti voi, dacistii, ne fac mai mult rau. Se cunosc bine miscarile de trupe din cele doua razboaie dacice, anii 101/102; 105/106. Evenimentele pe care le invoci au avut loc in primul razboi, se cunoaste invaluirea pana in Pasul Sipka si coordonarea cu aliatii. Decebal n-a trecut prin niciun tunel din munti, ci s-a grabit in fruntea cavaleriei spre Dunare ca sa rastoarne frontul. Cea mai mare parte a cavaleriei trebuia sa treaca Dunarea pe gheata si sa taie retragerea romanilor in timp ce Decebal ramanea cu un corp pedestru si un grup restrans de calareti pentru a-i prinde pe romani ca intr-un cleste. Tragedia cunoscuta cu ruperea ghetii a facut ca Decebal sa-si piarda axul mobil al armatei, lovitura din care nu-si va mai reveni niciodata.

Ar trebui ca cei interesati cu adevarat de istoria lor reala sa se hotarasca, si aici, cu cine merg: merg cu dacistii la congrese tasnitoare de fabulatii si care se vor mai tine inca 100 de ani, fara sa duca nicaieri, practic sa le ingrase unora notorietatea, sau merg alaturi de noi spre Victorii.

ia uite ca a venit Don Quijote, credeam ca l-au doborat morile de vant, kaghebeul, mosadul..

Da’ cam subtire traistuta, nimic nou, Don, baga, tata, 4 – 5 pasi, fii mai inventivi, ce drk’!

Domnul profesor,
Voi încerca să răspund, cu argumente, referințe și citate, celor 2 ”romaniști”, Anonimul Basarabean și Mihai Andrei Aldea (este cumva preot?).
Mai întâi un răspuns pentru dv. domnule profesor. Nu știu dacă invitația făcută domnilor Gabriel Gheorghe și G.D. Iscru a ajuns la domniile lor. Despre domnul profesor Iscru pot să vă spun că nu folosește internetul ca obiect de lucru, decât sporadic, iar pe timpul verii se retrage la țară pentru studii și cercetări, fără acces la internet. Răspunsul însă la solicitarea dv. la dat în cartea Strămoşii noştri reali: Geţii-Dacii-Tracii-Ilirii, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe ”, a cărei a patra ediția a apărut la sfârșitul lunii mai, anul acesta.
De asemenea studiile domnului Gabriel Gheorghe sunt disponibile și pe internet și posibil și prin librării. Domnule profesor, fiind lingvist și bun cunoscător al limbii franceze, studiați vă rog, critic, studiul domnului Gabrile Gheorghe intitulat ”În vechime Franța a fost românofonă”, bazat pe cercetarea temeinică l unor manuscrise din secolele IX-XV, în dialectele franceze medievale. Indicați, dacă și unde greșește. Ar fi foarte util pentru stabilirea legătruii dintre limbile română și franceză și implicit ajută la clarificarea istoriei neamului.
În afară de acești 2 mari daciști mai sunt mulți alții cu lucrări deosebit de valoroase pe care vi le recomnd cu plăcere. Și dumneavostră și tuturor celor care vor să afle adevărul. Mai amintesc aici 2 autori români de același calibru: Gheorghe Constantin Nistoroiu, telog și prof dr. în istorie și dl. Constantin Olariu Arimin (www.ariminia.ro), autor printre altele al cărții Adevăruri ascunse, ediția a 2-a apărută anul acesta. Mai sunt și alții, la fel de valoroși, dar să-i lăsăm pe altă dată. Pentru contra-argumentarea celor scrise de cei Anonimul Basarabean și domnul Aldea, nu este nevoie de ”artileria grea”. Mă pot descurca singur. Mult mai multe informații privind istoria noastră găsiți și pe getbeget.org, la care colaborez.
Am speranța, domnule profesor că nu mă mai veți cenzura ca data trecută, și că deși sunteți un susținător declarat al romanizării tuturor dacilor, veți fi totuși un moderator corect. De asemenea, ar fi poate mai bine să vă folosiți această înverșunare, măcar în mică proporție, să zicem 1% pentru combaterea istoricilor anti-naționali declarați, ca Neagu Djuvara sau Boia!
În primul rând, Anonimul Basarabean folosește un ton și unele expresii greu calificabile pentru o discuție decentă (gen Roxin-Toxin, etc), dar vom încerca să ignorăm acest limbaj…Totuși, una din afirmațiile domniei sale trebuie oarecum nuanțată și nu lăsată așa. El afrimă că ”mișcarea dacistă” este creația KGB-ului, pentru a fură mințile naivilor. Nu negăm că ”mișcarea dacistă”, ca orice mișcare națională, de aici și de prtetutindea este în atenția KGB-ului, dar și a multor altor servicii secrete, dar de aici până la afirmațiile categorice ale domniei sale, fără cea mai mică dovadă, este cale lungă…Una din două: fie își dă cu părerea, așa ca să se afle în treabă, fie știe sigur acest lucru. Iar dacă știe acest lucru înseamnă că aparține unor astfel de structuri (fie ca ”zvoner”, fie ca răspândac”). Și cum pseudonimul sugerează origine de la est de Prut, ne putem închipui cărui serviciu aparține! Un fel de hoțul care strigă hoții, mai ales că este total ilogic interesul Rusiei pentru promovarea ”mișcarii daciste”, care duce originile nostre cu 8-10 milenii înainte de anul 106. Căci ei, rușii, au inventat teoria moldovenismului, cum că moldovenii nu sunt români, ci slavi, căci Imperiul Roman nu s-a întins niciodată până la Prut și Nistru, sau dincolo…
Dar să lăsăm asta, căci în fond vrem să aflăm adevărul, bazat pe dovezi, documente, etc. Nu mă deranjează să fiu nici get, nici roman, nici latin, nici african, nici cuman, nici chinez, dacă se demonstrează acest lucru și nici de unde vin informațiile atîta timp cât sunt reale.
În ceea ce-l privește pe domnul Aldea, felicitări pentru materialul bine documentat și serios pe care l-a făcut. O precizare pentru început: ”mișcarea dacistă” nu a început după 1989 și există o literatură bogată, serioasă și extraordinar de bine documentată. Primul care afirmă primordialitatea dacilor este, și trebuie să ne mândrim, distinsul profesor universitar și arheolog român, Teohari Antonescu, care la 1894 a publicat studiul ”Dacia, patria primitivă a popoarelor ariene”. El mai este autorul și a celebrei lucrări, teză de doctorat, ”Cultul cabirilor în Dacia”. Le recomand aceste cărți tuturor celor care vor să aprofundeze subiectul. Ulterior apare lucrarea lui Nicolae Densușianu, ”Dacia preistorică”, care neapărat trebuie citită și studiată. Nu este de ajuns citirea comentariile unora, mai specialiști sau mai puțin specialiști. Nu trebuie ignorat efortul de 2 decenii, prin biblioteci, a eruditului istoric și jurist. Ceva mai înainte apare și Enciclopedia Britanicca, în 1911, care indică de asemenea spațiul carpatic ca origine a popoarelor ariene. Gabriel Gheorghe explică aceasta în câteva video-clipuri, disponibile pe internet. La aceștia mai adăugăm o întreagă listă de autori: Jean Carpantier, Guido Manselli, Marco Merlini, Gordon Childe, Marija Gimbutas, Yannick Rialland, M. Riehmschneider, Louis de la Valle Poussin, Olaf Hoekman, John Mandis, William Schiller, Raymond Dart, Lucian Cueşdean, Sbierea, A. Deac, George Denis, Mattie M.E., Sir John Evens, B.P. Haşdeu, P Bosch, W. Kocka, Vladimir Gheorghiev, H. Henchen, B.V. Gornung, V Melinger, E. Michelet, A. Mozinski, W. Porzig, A. Sahmanov, Hugo Schmidt, W. Tomaschek, F.N. Tretiacov, sau mai vechii Bonaventura, Lundinus, Pickerton. O mențiune specială pentru dl. Iosif Constantin Drăgan, ca infirmare a părerii d-lui Aldea că în periada ceaușistă mișțcarea dacistă era inexistentă. Este adevărat că domnia sa locuia în Italia, dar la revista Noi tracii publicau foarte mulți români din țară, (inclusiv dv. domnule profesor Coja). La fel și la congresele de tracologie participau mulți români din Țară, unele desfășurându-se chiar în România.
Atacul la unele argumente, sau inconsecvențe ale domnului Bădilă este desigur necesar și binevenit pentru a clarifica aceste aspecte, dar desigur multe dintre răspunsuri, dacă nu aproape toate, au fost lămurite de autorii de mai sus.
Trebuie următoarele aspecte privind adevărații noștri strămoși:
1. Există o legătură genetică între românii de azi și locuitorii teritoriului carpatic în neolitic, din epocile bronzului, fierului, sau genetic aparținem populațiilor italice. Dacă sunt unele înrudiri genetice, cum se explică? Cine a plecat și de unde?
2. Există o continuitate culturală între românii de azi și locuitorii teritoriului carpatic în neolitic, din epocile bronzului, fierului? Portul nostru popular este toga și sandaua, sau opinca, brăcinarii și căciula? Dar arhitectura noastră țărănească? Cula dacică pe care o vedem pe Columna de la Roma ne este identică cu culale lui Tudor Vladimirescu, etc? Vă rog să studiați site-ul http://www.cultura-romana.com, extraordinar de bogat în poze și citate înainte de a trage o concluzie pripită.
3. Limba. Deși limba ține de punctul 2, merită o tratare separată. Un popor poate să-și schimbe limba, fără a-și schimba tradițiile și obiceiurile.
Ne vom axa mai mult pe clarificarea punctului 3, pentru că acesta este cel mai dezbătut.
Domnul Aldea spune că: ”Nu s-a afirmat că romanizarea sau latinizarea s-a petrecut în 169 de ani.”. Corect., așa este. ”Dogma oficială” spune că latinizarea a început înainte de anul 106 și a continuat după 275. Dar este adevărată? E demonstrată? Eu aduc două dovezi contra:
1. Ovidiu, care afirmă că nimeni nu știa latinește la Tomis, ci chiar și el a ajuns să vorbească în limba geților și sarmaților, și că nici unul pe acolo nu știa latinește. Pe vremea lui Ovidiu, Dobrogea/Sciția Minor, era provincie romană de câteva decenii și totuși nici un get nu se latinizaze, nici cu forța nici de bună voie. Mulțumesc Anonimului Basarabean pentru citatele din Ovidiu, care mă scutesc de o căutare…
2. Istoricul Symmachus în Vita Maximini, cartea V spune despre viitorul împărat al imperiului roman Maximin Tracul (Această informație se găsește și în Getica lui Iordanes): ,,Se relatează că Maximinus… provenea dintr-un sat trac… născut din părinţi barbari dintre care tatăl era din Gothia şi mama era născută din neamul alanilor… A fost foarte iubit de geţi ca şi cum ar fi fost cetăţean de-al lor… Şi chiar din fragedă copilărie a fost păstor”. Cînd Severus se afla cu trupele în Tracia îl cunoaşte pe Maximin, iar istoricul relatează un obicei al soldaţilor geţi, spunînd astfel: ,,…în ziua de naştere a fiului mai mic al unui get, împăratul Severus oferea jocuri militare propunînd ca răsplată arginţi… acesta deşi tânăr, cu puf pe barbă şi pe atunci neştiutor de latină, i-a cerut împăratului în mod public, aproape în grai tracic să-i dea permisiunea de a se măsura cu aceia care deja se luptau la nivel mai avansat”.
Istorioara acesta ne arată câteva adevăruri ce nu pot fi ocolite: în secolul III geții nu dispăruseră; nu exista nici un proces de asimilare sau latinizare a acestora nici la sud și nici la nord de Dunăre; limba tracă era încă utilizată; geții erau un popor mândru în imperiu și se ținea cont de tradițiile și obiceiurile lor; originea traco-getă a celor doi împărați care comunicau ”aproape în grai tracic”. Timpul cînd s-au petrecut faptele povestite de Symmachus pot fi localizate la începutul domniei lui Severus. Textul spune că păstorul Maximin i s-a adresat împăratului roman de neam trac, Severus ,,aproape în grai tracic” pentru că nu cunoştea latina, iar dacă împăratul i-a răspuns la cerere înseamnă că el înţelegea acest grai. Regatul clientelar al Traciei a fost transformat în provincie romană în anul 46 al erei noastre, deci după 150 de ani de stăpînire romană neamul get din acest ţinut nu se latinizase deloc – cum sună dogma latinistă.
Mai sunt desigur multe alte citate și inscripții, dar așteptăm să fim combătuți cu informații de aceași greutate din partea latiniștilor. Măcar două!
Dar citatul din Symmachus îi răspunde și Anonimului Basarabean la afirmațiile: ”Dacul ROMANIZAT AELIU ARIORT “DAC aflat în fruntea oraşului“ Drobeta!Deci mărturiile istorice reţin faptul că era dac, neîndoios datorită faptului că respectivul menţiona aceasta. Dar cum ar fi putut fi într-o asemenea funcţie, DACĂ NU VORBEA PERFECT LATINA şi nu ar fi fost CETĂŢEAN ROMAN?”. Absolut corect domnule Anonim, pentru sa accede într-o funcție de conducere trebuie să ști limba oficială a statului în care te afli. La fel ardelenii, bucovinenii din Imperiul Austro-Ungar, trebuiau să știe germana, limba oficială a imperiului pentru a accede în funcții. La fel și basarabenii care trebuiau să învețe rusa ca să acceadă în funcții de conducere. Dar, Eminescu ne este nici german și nici mai puțin român doar pentru că a învățat germana! Dar aceasta era absolut normal, inclusiv latinizarea numelor. Și astăzi cei care pleacă din țară își schimbă numele, Bădilă se va scrie în engleză Badila, dar tot român se consideră, etc. Alții, știu cazuri, își schimbă numele, spre exemplu din Cojocaru în Pelletier…Cazul Aeliu Ariort nu demonstează deloc că toți, sau majoritatea dacilor s-au latinizat.
Mulțumim Anonimului Basarabean pentru informația de pe sarcofagul de la Szöny,Komarom, pe Dunăre, ”Marcus Ulpius Celerinus INTERPREX DACORUM”. Nu o știam, dar este foarte importantă. Ea demonstrează prezența masivă a dacilor în Panonia la începutul secolului III, iar dacă se instituise această meserie de interet de limba dacă, înseamnă că era necesară, deci mai erau daci pe acolo și nu doar iazygi, sarmați, gepizi, anți sau mai știu eu ce neamuri mai scot istorii din jobenul cu minuni. Vorbim de anii 212-217.
Era pe vremea lui Caracalla. Și pentru că tot am ajuns la getul nostru Caracalla trebuie să precizăm – Anonimul Basarabean a omis să o facă – că el este cel care a promulgat Constituția Antoniniană în 212, prin care primeau cetățenie toți locuitorii liberi ai imperiului, deci și geții. Adică 1800 de ani nu ”aproape 2000”. Reamintesc că până atunci cetățeni romani puteau fi doar romanii din Roma/Italia, grecii și evreii. După cum vedem nici unul dintre aceste popoare nu era plin de ”MÂNDRIA DE A FI CETĂȚEAN ROMAN” pentru ”a deveni în sute de ani MÂNDRI DE A FI ROMÂNI”.
Aici trebuie făcută o precizare. Denumirea de România, începând cu sfârșitul secolului al III-lea a fost folosită pentru a desemna Imperiul Roman de Răsărit.
Bizantiologia ca știință a apărut târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai ales prin contribuția germanului Karl Krumbacher. Folosirea termenului de Imperiul Bizantin este mai veche cu 3 secole (el a fost creat în 1557, la aproximativ un secol după căderea Constantinopolului, de catre istoricul german Hieronymus Wolf), preluată şi promovată de erudiţii francezi din sec. XVIII, în frunte cu Montesquieu. Imperiul purta însă denumirea de Imperiul Romanilor – Basileia ton Romaion, pe scurt Romania, iar locuitorii se numeau romani și ulterior romei. După secolul IX-X, se produce separarea între romei (care vorbeau deja elinește) și vlahi (în general populația rurală, mai conservatoare și care au continuat să vorbească rumânește). Și aici rog pe latiniști să ne explice cum romanii vorbeau latină, dar pe daci i-au învățat rumânește (nu românește!), dacă ei înșiși spuneau că vorbeau latină, nu romană!
Ceea ce este iarăși miraculos este mândria aceea de a fi cetățeni romani, întâlnită mai ales la cei din nordul Dunării, care la anul 275 (de fapt începând cu 250 romanii au pierdut controlului la nordul Dunării!) au încetat de a mai fi cetățeni romani? Pe lângă argumente logice, aștept dovezi clare, altfel astfel de teorii rămân la nivelul de ipoteze. Este drept, pentru scurte perioade, o parte din teritoriile de la nordul Dunării, pe vremea lui Constantin cel Mare și Iustinian au fost reintegrate în Imperiu, dar cumulate sunt departe de cei ”aproape 2000 de ani” de când ”mândria de a fi cetățean roman a devenit mândria de a fi cetățean român”. Căci românii de la nordul Dunării au fost cetățeni romani (cei din Dacia Romană doar, adică Oltenia, Banatul și o parte din Ardeal!), fix 65 de ani (cam 2 generații, de la 212 la 275), iar cei din sudul Olteniei și al Munteniei cam câte o generație, pe vremea celor 2 împărați cu origini daco-trace ale Imperiului Roman.
Mai comentez puțin și afirmația domnului Aldea, cum că „Teoria” latinizării este veche de cel puţin 700 de ani. Apare şi la Constantin Porfirogenetul, şi în alte surse vechi, mult dinainte de „secolul XVIII”. Nu cunosc citatul din Constantin Porfirogenetul, dar în Fontes III, la Ioan Kinnamos găsim singura informație la cronicarii bizantini despre originea italică a vlahilor. El vorbeşte de „…o mare mulţime de vlahi, despre care se spune că sunt colonii de demult al celor din Italia”. De remarcat că autorul prezintă informaţia ca ceva nesigur, un zvon sau o amintire de demult. Că el este un caz singular printre cronicarii imperiali medievali, ne-o spune chiar forul academic, care a publicat lucrarea fundamentală a istoriei nosatre vechi și medievale Fontes. Citez din Fontes III, pag. 231, Introducere la Ioan Kinnamos: ”Această afirmație categorică despre originea romană a românilor este unică în felul ei în literatura bizantină”. Ceilalți autori bizantini, care fac referire la originea vlahilor sau rumânilor din Balcani și nordul Dunării, îi considerau urmași ai dacilor, geților, bessilor, moesilor. Fontes poate fi găsit și descărcat gratuit de pe internet.
Autorii catolici (italieni sau de alte origini), veniți prin țările române în evul mediu, urmăreau prozelitismul, așa că era normal să afirme că românii sunt urmașii romanilor, datorită în primului rând asemănării de limbă, așa că afirmațiile acestora cât și ale cronicarilor moldoveni educați în școlile catolice poloneze trebuie privite cu rezerve.
Ne mai spune aprigul Anonim: ”Strămoșii noștri geto-daci NU VORBEAU “o limbă apropiată de limba romană”. Strămoșii noștri geto-daci NU VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.Și punctum!”
Afirmația aceasta poate fi categorică, dacă ne lămurește Anonimul Basarabean de ce Horațiu (în Oda II, 20) aminteşte ca popoare de limbă latină pe locuitorii de la Bosfor, pe getulii din Africa, pe hirperborei, pe colchi, pe daci, pe geloni, pe iberi, pe volci şi pe ligurii de la Rhodan. La fel și Quntilian afirmă că, dacă se adaugă la cuvintele latine, ori se lasă pe dinafară, unele litere sau silabe, se obţinea vorbirea barbară (barbari erau considerați locuitorii de la nordul Dunării, adică geto-daci și alte neamuri înrudite cu ei). Herodot (cartea II) ne transmite că faraonul Psametic al Egiptului (700 î.H.) a menţionat: ”Am făcut multe experienţe în viaţa mea ca să aflu care a fost cel mai vechi popor de pe pământ şi ce limbă vorbea acel popor, în fine, am ajuns la convingerea că limba cea mai veche a fost a frigienilor, adică a pelasgilor, şi prin urmare este poporul cel mai vechi”. Amintesc aici că pelasgii populau Balcanii şi zona nord-dunăreană cu milenii înaintea sosirii grecilor. De la numele de pelasgi, trecând prin varianta belagi s-a ajuns la denumirea actuală de valahi/vlahi.
Niehbur în Istoria romanilor susţine acelaşi lucru: ”Pelasga este mama latinei şi a greacăi”. Horaţiu (Odele I, 20) scrie: ”Colhii şi dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”. Papa Nicolae I (an 865 d.H., într-o scrisoare către împăratul Mihai al III-lea al Constantinopolelui) afirmă: ”grecii numesc limba latină – limba pe care o vorbesc sciţii” adică geţii, iar Sextus Rufus, sec I d.H. (Breviarium, c. VIII cf. Bocking Not. Dign, II, 6) este cât se poate de clar: ”O limbă barbară latină se vorbea şi în provinciile Illiricului încă înainte de cucerirea romanilor. Sub numele de Illiria se înţelegeau, în timpurile mai vechi, toate ţinuturile spre apus de Tessalia şi Macedonia, până la mare şi până la Istria, iar în timpul Imperiului, făceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalmaţia, Moesia şi cele două Dacii de peste Dunăre”.
Până când Anonimul Basarabean sau orice alt fan al soldaților romani fertilizatori de femei dace, nu vine măcar cu un nr. asemănător de citate verificabile, eliminăm punctul și punem virgulă.
În ceea ce privește existența tălmacilor de dacă și a scrierilor lui Ovidiu despre neînțelegerea limbii geților, asta nu exclude neapărat originea comună a latinei și getei. Și noi azi avem nevoie de interpreți de franceză, spaniolă, italiană, etc, deși aceste limbi au multe cuvinte asemănătoare cu româna.
Cât privește întinderea imperiului roman până dincolo de Carpați Poloniei și Prut, cum arată una din hărțile domnului Aldea, ea nu prea corespunde nici celorlalte hărți și nici realității. Iată ce spunea Rufius Festus, care la îndemnul împăratului Valens întocmeşte o istorie a Imperiului Roman precizează: „Traian i-a învins pe dacii lui Decebal şi a transformat în provincie romană teritoriul Daciei de dincolo de Dunăre; acesta era de jur împrejur un milion de paşi, dar în timpul împăratului Gallienus a fost pierdută, iar Aurelian, după ce i-a mutat de acolo pe romani, a creat două Dacii în regiunea Moesiei şi Dardaniei…”. Precizez (cf. Fontes) că un pas avea 1,48 m (era considerat pasul dublu), deci partea din Dacia cucerită de romani avea cel mult de 250-300 de pași în diametru, adică 350-450 km, ceea ce corespunde Olteniei, Banatului și părții de jos din Ardeal, așa cum știam cu toții. Trebuie să coraborăm toate sursele, nu doar cele care ne convin!
Ultimul paragraf pe care vreau să-l discut acum este cel privind conștiința românească ca izvorând de la conștiința aparetenenței la cetățenia română și inexistența unei conștiințe dacice. Am arătat că din cei aproape 1900 de la cucerirea doar cam 100 de ani, doar o parte din românii de la nordul Dunării au fost cetățeni romani. Cam puțin pentru crearea unei conștiințe naționale de sorgine latină, romană.
Dar amintesc aici că toți (fără unul!) dintre cronicarii bizantini se referă la daci ca strămoșii ai românilor indiferent de provincia sau statul căruia aparțineau, Mihai Viteazul era numit Dacus Malus iar Ioan de Hunedoara era numit Ioan Getul. O piatră de mormânt de la 1554 a fost descoperită în Biserica Reformată din Deva de Nicolae Iorga în 1905. Ea fusese pusă pe mormântul soţiei unui castelan al locului, Dominic Dobo, şi începea aşa: „Cum regret Dacos montilasque Getas…”, tradusă prin „Pe când era stăpân Dominic Dobo peste dacii şi geţii care locuiau în munţi…”.
Cu considerație,
Flinx

Călăii OCUPANȚI RUȘI
au o strategie ÎN DOI PAȘI.

”moldovenism”:
Pasul 1: ATACAREA ORIGINII ROMÂNEȘTI căreia i se opune FALSA IDENTITATE ”moldovenească”.
Pasul 2:odată ROMÂNISMUL eliminat urmează evidențierea ”ORIGINII COMUNE SLAVE”,a ”moldovenizaților” și rușilor,
adică RUSIFICAREA.

”dacism”:
Pasul 1:
ATACAREA ORIGINII ROMANE prin exacerbarea originii dacice PURE,prin NEGAREA TOTALĂ A ROMANIZĂRII dacilor
(manipularea”Noi NU suntem urmașii Romei”).
Pasul 2:
odată ROMANISMUL eliminat prin ”dacizare”-”TOTUL TREBUIE DACIZAT”(deci și SFINTELE NUME ROMÂNIA,ROMÂN,ROMÂNESC) urmează evidențierea ”ORIGINII COMUNE SLAVE” a “dacizaților” și rușilor,
adică RUSIFICAREA.

Cine a analizat cuvânt cu cuvânt ROLUL INTERPRETAT DE ACTORUL toxinKGB a identificat imediat CUVINTELE CHEIE ale manipulării.
Imediat după ce a fost lansată INTOXICAREA ”noi NU suntem urmașii Romei” a apărut și FIRUL ROȘU care LEAGĂ ”daciștii” de RUSIA:

”ORIGINEA traco-SLAVĂ”

În plus manipulatorii OCUPANȚILOR RUȘI au deja pregătit glonțul final pe țeavă pentru A-I EXECUTA PE NAIVII ”dacizați”:
Ocupanții RUȘI și-au ”aranjat” un dosar ”greu”:
istoricii lor sunt gata să demonstreze că RUȘII SE TRAG din sarmați,sciți și ROXOLANI…

Roxolani…Regalianus
Sarmați…SARMISeGETusa.

Și punctum!Parcă-i și văd pe ”dacizații” cei ”pravoslavnici” cum strigă spre RUSIA:

”FRAȚI RUȘI pravoslavnici,
ce bine că v-am regăsit!
Ce bine că NE ELIBERAȚI DE ROMÂNIA și de OCUPANȚII ROMANI!”

Și ”moldovenizații” i-au întâmpinat pe Călăii OCUPANȚI RUȘI cu flori în 1940 și 1944.Chiar și acum depun flori la STATUIA LUI LENIN și a soldaților ”ELIBERATORI” ruși.
”moldovenizații” ÎI URĂSC pe frații noștri români de peste Prut.
Pentru ei FRAȚII ROMÂNI SUNT OCUPANȚI.

Citiți atent ce aberații scriu cei din SECTA ”dacizaților”:
Pentru ei STRĂMOȘII NOȘTRI ROMANI sunt ocupanți!

DACICUS
09.06.2014 la 3:21 pm

”Dacii nu mai vor să tacă –
RĂZBOIUL dacilor CU ROMÂNII”

Ce dacă îi poartă ȘI PE ROMANI în sânge,în limbă,în colinde,
ÎN NUMELE SFÂNT AL ROMÂNIEI.
Sunt complet orbiți de manipularea ”dacizantă”.

Fiți atenți la PROPAGANDIȘTII RUȘILOR,foarte activi internet.
Ăștia pentru ruși ȘI-AR CĂLCA ÎN PICIOARE TOȚI FRAȚII ROMÂNI.

P.S.:

FRATE ROMÂNE ”Anonimul Transilvan”,am citit abia acum mesajul tău de Sfintele Paști.
Răspunsul meu îl rezum în două propoziții(deocamdată):
La televiziunile RUSEȘTI a fost lansată O NOUĂ ”ISTORIE” :

Rușii se declară…………
DACO-RUȘI DIN CARPAȚI !